Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1621/2024 AI generated

Inadmissibility of cassation appeal in political party membership disputes under special statutory finality regime

Case Number Decizia nr. 1621/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as inadmissible, thereby upholding the Court of Appeal's decision which had previously dismissed the original claim as inadmissible. The dispute concerned a former political party member's attempt to annul an internal party exclusion decision and restore membership status, based on the right to judicial access established after the unconstitutionality of a statutory provision barring judicial review of party internal decisions. The Court held that in matters concerning political parties, the special procedural regime established by Law No. 14/2003 designates the Court of Appeal as the final instance, rendering any further cassation appeal inadmissible under Article 634(1)(4) of the Civil Procedure Code; the Court further ruled that a clerical error in the lower court's judgment indicating a cassation appeal was not a bar to the legal principle that only lawfully provided appeal avenues are permissible, and that the lack of cassation appeal in specific statutory contexts does not violate the right to a fair trial under Article 6 of the European Convention on Human Rights.

Legislator headnote

AI generated

art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, art. 21 din Legea nr. 14/2003, art. 25 din Legea nr. 14/2003, art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ, art. 457 din C. proc. civ; Inadmissibility of cassation appeal in political party membership disputes under special statutory finality regime: Conform art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, "dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului". Acest tex legal a fost declarat neconstituţional prin decizia nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 23/13.01.2014, Curtea Constituţională reţinând că imposibilitatea contestării, pe cale judiciară, a unei asemenea măsuri aduce atingere substanţei dreptului de acces la justiţie, fiind încălcate prevederile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa aferentă.

Keywords

AI generated
right to fair trial political parties political rights cassation review judicial review european Convention on Human Rights

Cited Legislation

AI generated
art. 248 alin. (1) din C. proc. civ
Având a se pronunţa, cu prioritate, asupra excepţiei inadmisibilităţii, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003
Conform art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, "dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului".
art. 21 din Legea nr. 14/2003
Conform art. 21 din Legea nr. 14/2003:
art. 25 din Legea nr. 14/2003
(4) Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă." De asemenea, potrivit art. 25 din Legea nr. 14/2003:
art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ
În acest sens, dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ.
art. 457 din C. proc. civ
Nu prezintă relevanţă menţiunea din dispozitivul deciziei civile recurate, în sensul că aceasta poate fi atacată cu recurs, întrucât art. 457 din C. proc. civ.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 13 iunie 2024

Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin, secţia I civilă la 5 octombrie 2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Organizaţia Judeţeană a Partidului Social Democrat Caraş-Severin, anularea hotărârii din 5 iulie 2022, adoptate de Conducerea Interimară B. Caraş-Severin, anularea hotărârii nr. 662 din 18 august 2022, adoptate de Comisia Judeţeană de Etică, Integritate şi Arbitraj a B. Caraş-Severin, şi repunerea în situaţia anterioară excluderii din partid, respectiv în calitatea de membru B. al Organizaţiei locale Domaşnea.

Prin sentinţa civilă nr. 426 din 20 aprilie 2023, Tribunalul Caraş-Severin, secţia I civilă a admis cererea şi a anulat hotărârea din 5 iulie 2022, adoptată de Conducerea Colectivă Interimară B. Caraş-Severin, prin care s-a dispus excluderea reclamantului din B. Caraş-Severin.

Împotriva acestei sentinţe civile, pârâta a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 307 din 21 decembrie 2023, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a admis apelul şi a schimbat sentinţa apelată, în sensul că a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în judecată, obligând intimatul la plata către apelantă a sumei de 20 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei decizii civile, la 23 ianuarie 2024, reclamantul a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În şedinţa publică din 13 iunie 2024, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii recursului şi a rămas în pronunţare asupra acesteia.

2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Având a se pronunţa, cu prioritate, asupra excepţiei inadmisibilităţii, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Recurentul-reclamant a supus controlului judecătoresc hotărârea din 5 iulie 2022, prin care Organizaţia Judeţeană a Partidului Social Democrat Caraş-Severin a aprobat propunerea de excludere din partid, demersul său judiciar fiind întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 14/2003 privind partidele politice.

Conform art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, "dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului". Acest tex legal a fost declarat neconstituţional prin decizia nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 23/13.01.2014, Curtea Constituţională reţinând că imposibilitatea contestării, pe cale judiciară, a unei asemenea măsuri aduce atingere substanţei dreptului de acces la justiţie, fiind încălcate prevederile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa aferentă.

Ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 530 din 12 decembrie 2013 şi în lipsa unei reglementări exprese, se reţine, pentru raţiuni de analogie (ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet), că cererea în justiţie având ca obiect anularea unei hotărâri de excludere dintr-un partid politic revine spre soluţionare instanţelor de judecată şi este supusă regimului juridic al căilor de atac, astfel cum sunt acestea prevăzute în Legea nr. 14/2003 privind partidele politice.

Conform art. 21 din Legea nr. 14/2003:

"(1) Tribunalul Bucureşti se pronunţă asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2). (2) Împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti pot face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2). (3) Curtea de Apel Bucureşti va examina apelul în şedinţă publică, în cel mult 15 zile de la înregistrare. (4) Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă." De asemenea, potrivit art. 25 din Legea nr. 14/2003:

"(1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în condiţiile prevăzute de statut. (2) Orice modificare se comunică Tribunalului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) şi (3). Tribunalul Bucureşti o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 şi 21". În continuare, art. 26 prevede: "(1) În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanţa a respins cererea de încuviinţare a modificării statutului, iar partidul politic acţionează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucureşti încetarea activităţii partidului politic şi radierea acestuia din Registrul partidelor politice. (2) În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul Bucureşti se va pronunţa asupra acesteia. (3) Împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti partea interesată poate face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii. (4) Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă prin hotărâre definitivă în termen de 15 zile de la înregistrarea apelului. (5) Hotărârea definitivă de admitere a modificării statutului se publică în Monitorul Oficial, Partea a IV-a."

În urma coroborării acestor dispoziţii legale speciale, se reţine că, în materia partidelor politice, tribunalul judecă în primă instanţă, iar curtea de apel judecă în apel şi pronunţă o decizie definitivă. În acest sens, dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive, printre altele, hotărârile date în apel, fără drept de recurs. Ca atare, deciziile definitive pronunţate în această materie specială nu sunt supuse recursului, fiind inadmisibilă o atare cale extraordinară de atac, astfel cum s-a statuat în jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă (decizia civilă nr. 281/16.02.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2021, decizia civilă nr. 362/01.03.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2021, decizia civilă nr. 757/09.05.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2021).

Nu prezintă relevanţă menţiunea din dispozitivul deciziei civile recurate, în sensul că aceasta poate fi atacată cu recurs, întrucât art. 457 din C. proc. civ. reglementează principiul legalităţii căilor de atac, stipulând următoarele:

"(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei. (2) Menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege". Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare atât a principiului legalităţii, cât şi a principiului egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept, persoana interesată având obligaţia de a formula căile de atac, pe care le consideră necesare în vederea apărării drepturilor sale, numai în condiţiile legii.

Totodată, liberul acces la justiţie nu impune accesul la toate căile de atac prevăzute pentru diferite cauze, dacă, pentru anumite tipuri de litigii, legea nu le prevede, în acest sens fiind şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că art. 6 din Convenţie nu limitează dreptul statelor de a exclude anumite litigii de la posibilitatea de a fi atacate cu recurs, întrucât această limitare are ca obiect buna administrare a justiţiei şi evitarea aglomerării instanţelor de recurs (cauza Roseiro Bento împotriva Portugaliei).

În considerarea celor expuse anterior, Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu la termenul din 13 iunie 2024, şi va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 307 din 21 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 iunie 2024.