Procedural delay challenge rejected as unfounded; tax ruling stands after extended drafting deadline.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (5-judge panel) rejected the claimant's procedural challenge alleging delay in the proceedings, finding it unfounded because no remedial measure could be ordered: the challenged 30-day deadline for drafting the decision had been lawfully extended by 60 days (total 90 days, expiring 9 October 2024), and the majority opinion had already been drafted by 10 October 2024, with only finalization, signing, and communication pending. The challenge concerned Decizia nr. 3690/9 July 2024, in which the administrative-tax section had partially overturned a lower court ruling, dismissed the underlying action as unfounded, and rejected an ancillary intervention, in a tax/customs dispute; the claimant complained about the panel's legality and non-communication of the final decision. The court applied Articles 30, 32(1)(c), 426(5), 522(1)-(2), and 525(5)-(6) of the Civil Procedure Code, which require an actual claim and limit the challenge to cases of judicial passivity or procedural misconduct, neither of which existed here. The ruling is final and without appeal; the prior decision remains in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 30 alin. (1) C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. c) C. proc. civ, art. 522 alin. (1) C. proc. civ, art. 426 alin. (5) din C. proc. civ, art. 525 alin. (6) din C. proc. civ, art. 525 alin. (5) din C. proc. civ; Procedural delay challenge rejected as unfounded; tax ruling stands after extended drafting deadline: The challenge concerned Decizia nr. 3690/9 July 2024, in which the administrative-tax section had partially overturned a lower court ruling, dismissed the underlying action as unfounded, and rejected an ancillary intervention, in a tax/customs dispute; the claimant complained about the panel's legality and non-communication of the final decision. The court applied Articles 30, 32(1)(c), 426(5), 522(1)-(2), and 525(5)-(6) of the Civil Procedure Code, which require an actual claim and limit the challenge to cases of judicial passivity or procedural misconduct, neither of which existed here. The ruling is final and without appeal; the prior decision remains in force.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for rejecting the contestation regarding the delay of the proceedings.
Full text
Şedinţa publică din data de 14 octombrie 2024
Asupra contestaţiei privind tergiversarea procesului, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Prin Decizia nr. 3690 din 9 iulie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cu majoritate, a admis recursurile formulate de recurenţii-pârâţi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi Ministerul Finanţelor - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi Autoritatea Vamală Română prin Direcţia Regională Vamală Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 1621 din data de 19 octombrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. A casat în parte sentinţa recurată şi rejudecând: A respins acţiunea ca nefondată. A respins cererea de intervenţie accesorie în favoarea reclamantei S.C. A. S.R.L. prin lichidator judiciar B. formulată de intervenientul C., ca nefondată. A menţinut sentinţa recurată în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de chemare în garanţie.
Cu opinia separată, în sensul respingerii recursurilor formulate de recurenţii-pârâţi, ca nefondate.
Contestaţia privind tergiversarea procesului
La 6 septembrie 2024, petenta S.C. A. S.R.L. a formulat contestaţie la tergiversare în legătură cu dosarul nr. x/2015, prin care a adus mai multe critici, referitoare la nelegalitatea completului care a soluţionat dosarul şi la necomunicarea hotărârii finale, respectiv Decizia nr. 3690 din 9 iulie 2024.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând contestaţia privind tergiversarea procesului, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 30 alin. (1) C. proc. civ. "Oricine are o pretenţie împotriva unei alte persoane ori urmăreşte soluţionarea în justiţie a unei situaţii juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanţei competente", iar în temeiul art. 32 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., "Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia (...) formulează o pretenţie."
Prin urmare, una dintre condiţiile necesare pentru exercitarea dreptului la acţiune este cea privind existenţa unei pretenţii, care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei.
De asemenea, art. 522 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată." La alin. (2) al aceluiaşi articol sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestaţia, vizând, în esenţă, pasivitatea instanţei de judecată, care nu utilizează mijloacele pe care le are la dispoziţie pentru corijarea conduitelor procesuale necorespunzătoare sau nesocoteşte ea însăşi dispoziţiile legale care-i impun o anumită conduită.
Textele de lege anterior amintite reglementează contestaţia privind tergiversarea procesului ca pe un mijloc procedural specific destinat a înlătura dificultăţile ivite în soluţionarea cauzelor civile într-un termen optim şi previzibil.
Raţiunea reglementării contestaţiei la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părţii la o procedură echitabilă, eficientă, desfăşurată cu celeritate, prin sancţionarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori, astfel că, în ipoteza admiterii contestaţiei, completul de judecată dispune măsurile necesare înlăturării situaţiei care a provocat tergiversarea judecăţii.
În prezenta cauză, pe calea contestaţiei la tergiversare, petenta a solicitat redactarea şi comunicarea hotărârii, ipoteză care se încadrează în dispoziţiile art. 522 alin. (1) şi alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.
Înalta Curte are în vedere că art. 426 alin. (5) din C. proc. civ. prevede că "Hotărârea se redactează şi semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori".
În cauză, termenul de 30 de zile menţionat a fost prelungit cu încă 60 de zile, potrivit referatului întocmit şi aflat în sistemul ECRIS, rezultând un termen de 90 de zile, care a curs de la data pronunţării deciziei, 9 iulie 2024 şi s-a împlinit la 9 octombrie 2024.
În urma verificărilor efectuate, se reţine că, potrivit datelor menţionate în sistemul ECRIS, opinia majoritară a deciziei civile nr. 3690 din 9 iulie 2024, pronunţate în dosarul nr. x/2045 fusese deja redactată la 10 octombrie 2024, ulterior acestei date fiind efectuate operaţiunile de finalizare a redactării opiniei separate, urmate de semnare şi comunicarea hotărârii.
Astfel fiind, este neîntemeiată contestaţia privind tergiversarea procesului, finalitatea acesteia neputând fi atinsă prin dispunerea de către instanţă a vreunei măsuri, în sensul art. 525 alin. (6) din C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 525 alin. (5) din C. proc. civ., va fi respinsă contestaţia privind tergiversarea procesului analizată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de petenta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B., în legătură cu dosarul nr. x/2015, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 octombrie 2024.