Off-label drug reimbursement request; appeal nullified for failure to articulate specific material law errors under Article 488

Şedinţa publică din data de 15 februarie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 02.11.2021, reclamantul A. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- în principal, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) pentru indicaţia GLIOBLASTOM,

- în subsidiar a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 766 din 12 aprilie 2022 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:

"Respinge ca neîntemeiate excepţiile privind lipsa calităţii procesuale active a reclamantului, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, excepţia lipsei de interes a cereri de chemare în judecată, excepţia lipsei procedurii prealabile şi excepţia prematurităţii cererii.

Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România."

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs recurentul-reclamant A., acesta solicitând, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea hotărârii, iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului, pe capătul principal, recurentul a expus procedura evaluării "din oficiu" a medicamentelor în condiţiile art. 8 lit. d) din Ordinul nr. 861/2014 şi a apreciat că A.N.M.D.M.R. avea posibilitatea legală, dar nu a făcut-o, de a iniţia din oficiu evaluarea medicamentului BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) pentru extinderea indicaţiilor terapeutice şi pentru tumori gliale, respectiv Glioblastom.

Pe capătul subsidiar, recurentul a arătat că este eronată aprecierea potrivit căreia Ministerul Sănătăţii nu poate fi obligat să adopte un proiect de ordin pe care l-a elaborat şi l-a publicat în transparenţă decizională, pe motiv că are o marjă de apreciere ce nu poate fi cenzurată de către instanţa de judecată.

De asemenea, s-a apreciat că instanţa de fond nu a ţinut cont de practica judiciară în materie, reprezentată, cu titlu exemplificativ, de decizia Î.C.C.J. nr. 6882/2020, sentinţele Curţii de Apel Bucureşti nr. 168/10.03.2020 (dosar nr. x/2019), nr. 169/10.03.2020 (dosar nr. x/2019), nr. 314/25.05.2020 (dosar nr. x/2019), nr. 906/1.10.2020 (dosar nr. x/2020), sentinţa Curţii de Apel Braşov nr. 79/22.10.2020 (dosar nr. x/2020), sentinţele Curţii de Apel Alba Iulia nr. 111/6.10.2020 (dosar nr. x/2020), nr. 112/6.10.2020 (dosar nr. x/2020) ş. a.

4. Apărările formulate de intimaţi

Intimaţii-pârâţi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi Guvernul României au depus întâmpinare, acesta din urmă invocând excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, ca urmare a neîncadrării susţinerilor recurentului în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul Guvernul României, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 486 alin. (3) C. proc. civ.,:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

Articolul 487 alin. (1) C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind, aşadar, învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport de dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. Astfel cum s-a arătat elocvent în practica judiciară, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a textelor legale şi la prezentarea circumstanţelor factuale ale cauzei, ci condiţia legală a dezvoltării motivelor implică determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor şi raţionamentelor pe care se bazează.

În speţă, cazul de casare invocat de reclamant în susţinerea recursului este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unor hotărâri se poate cere "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material".

O atare critică ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a normei sau a normelor de drept material aplicabile cauzei şi apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanţa fondului încalcă sau reprezintă o greşită aplicare a acestor norme de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs.

De asemenea, recurentul-reclamant s-a limitat la a indica practica judiciară apreciată ca având relevanţă în cauză, fără a formula critici raportate la conţinutul concret al hotărârii atacate. Or, exprimarea nemulţumirii faţă de soluţia pronunţată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate, fie şi prin prisma dispoziţiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., nu poate echivala cu motivarea recursului.

Pentru considerentele expuse, constatând că recurentul-reclamant nu s-a conformat exigenţelor impuse de normele C. proc. civ. şi nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din acelaşi cod, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât Guvernul României şi va aplica sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., constatând nul recursul promovat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât Guvernul României.

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 766 din 12 aprilie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 15 februarie 2024.