Tardive amendment of claim in compensation dispute for medical costs and drug reimbursement

Şedinţa publică din data de 8 februarie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată. Procedura derulată. Hotărârea primei instanţe

Prin cererea înregistrată, la data de 22.11.2021, pe rolul Curţii de Apel Oradea, sub numărul x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentelor şi a Dispozitivelor Medicale din România,

- obligarea pârâtei Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, conform procedurilor aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 861/2014 să evalueze medicamentele B. 25mg/ml soluţie perfuzabilă 25mg/ml C. W64373002 şi Trecentriq 1200 concentrat pentru soluţie perfuzabilă 1200mg/20ml, C. W64295001;

- obligarea Ministerului Sănătăţii la adoptarea unei decizii de includere pe Lista de medicamente compensate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 a medicamentelor B. 25mg/ml soluţie perfuzabilă 25mg/ml C. W64373002 şi Trecentriq 1200 concentrat pentru soluţie perfuzabilă 1200mg/20ml C. W64295001;

- obligarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la compensarea celor doua medicamente în procent de 100%, pe toată durata tratamentului.

La data de 14.03.2022, reclamantul a formulat cerere de modificare a acţiunii, prin care a solicitat, pe lângă petitele iniţiale, şi obligarea pârâtei Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la plata sumei de 28.494,61 RON, reprezentând contravaloarea medicamentelor achiziţionate din bani proprii înainte de admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială şi la plata sumei de 28.989,07 RON, reprezentând contravaloarea internărilor şi tratamentelor la Spitalul Sanador Bucureşti, achitate din bani proprii.

Prin întâmpinarea formulată la cererea modificatoare, pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a invocat excepţia tardivităţii cererii modificatoare a acţiunii, pe motiv că a fost formulată după primul termen de judecată din 09.03.2022, respectiv la 14.03.2022, invocând dispoziţiile art. 204 alin. (1) şi alin. (3) C. proc. civ.

La data de 22.08.2022, D. şi E. au formulat cerere de introducere în cauză în calitate de reclamanţi, ca moştenitori ai defunctului reclamant A., prin care au solicitat continuarea procesului civil iniţiat de reclamantul decedat doar pentru capătul de cerere privind cheltuielile de internare şi tratament la Spitalul Sanador Bucureşti, dovedite cu documente depuse la dosar.

Prin sentinţa nr. 18 din 25 ianuarie 2023, Curtea a luat act de renunţarea reclamanţilor D. şi E. la judecata primelor trei capete de cerere ale acţiunii formulate în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România.

A constatat tardivitatea formulării capătului de cerere privind obligarea pârâtei CNAS la plata sumei de 24.494,62 RON, reprezentând contravaloarea medicamentelor, şi a sumei de 29.989,07 RON, reprezentând contravaloarea internărilor şi a tratamentelor în spital şi a respins, ca tardiv, acest capăt de cerere.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri, reclamanţii D. şi E., în calitate de moştenitori ai reclamantului A., au formulat apel (calificat ca fiind recurs), solicitând casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru a se pronunţa asupra fondului, respectiv asupra capătului de cerere privind obligarea pârâţilor la plata sumei de 58.483,68 RON, din car 28.494,61 RON, costul efectiv al medicamentelor, şi 29.989,07 RON, costul internărilor şi tratamentelor la Spitalul Sanador Bucureşti.

Au prezentat recurenţii situaţia de fapt, precizând că urmare a decesului reclamantului A. au renunţat la capătul de cerere privind compensarea medicamentelor B. şi Trecentriq, acesta rămânând fără obiect, dar au susţinut cel de-al doilea capăt de cerere, privind obligarea pârâţilor la plata sumei 58.483,68 RON.

Instanţa de fond a respins acţiunea pe considerente de procedură, invocând art. 204 alin. (1) C. proc. civ., fără a intra în dezbaterea fondului.

Au susţinut recurenţii că motivarea instanţei nu este întemeiată, pentru că reclamantul A. a depus două cereri introductive de instanţă, cea de-a doua fiind completă şi îndeplinind toate condiţiile de procedură, inclusiv procedura prealabilă.

Instanţa de fond nu a înregistrat cea de-a doua cerere introductivă de instanţă ca dosar separat, ci a dispus conexarea ei la dosarul existent, cele două cereri fiind judecat într-un singur dosar, astfel că nu se justifica invocarea art. 204 alin. (1) C. proc. civ.

La instanţa de fond s-a urmat procedura de judecare a ambelor cereri, au fost comunicate intimatelor-pârâte pentru a formula întâmpinare şi apărări. Acestea nu au invocat art. 204 alin. (1) C. proc. civ. şi nu s-au opus judecării celei de-a doua cereri, iar instanţa de fond nu a pus în discuţie modificarea ilegală a cererii introductive de instanţă şi a dat o soluţie nelegală.

Astfel, se impune trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentru disjungerea cauzei şi formarea a două dosare separate şi judecarea acestora pe fond.

3. Apărările formulate în cauză

3.1. Intimata-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a formulat întâmpinare, solicitând admiterea excepţiei inadmisibilităţii apelului, iar, pe fond, respingerea apelului, ca nefondat.

3.2. Intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii a depus întâmpinare, prin care a solicitat constatarea nulităţii recursului, pentru nemotivare, iar, în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

3.3. Intimata-pârâtă Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepţiei lipsei de interes a acţiunii formulate în contradictoriu cu ANMDMR şi respingerea susţinerilor formulate prin cererea de apel.

II. Soluţia instanţei de recurs

Înalta Curte, examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente.

1. Aspecte de fapt şi de drept relevante

După cum s-a consemnat în practicaua prezentei decizii, deşi recurenţii-reclamanţi nu au invocat în mod explicit, argumentele formulate prin cererea de recurs se pot circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Însă, verificând sentinţa atacată prin prisma acestui motiv de casare, Înalta Curte reţine că nu a fost încălcată nicio normă de procedură a cărei nerespectare să atragă sancţiunea nulităţii.

Criticile recurenţilor vizează admiterea de către instanţa de fond a excepţiei tardivităţii cererii formulate prin modificarea la acţiune, din data de 14.03.2022, prin care au obligarea pârâtei Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la plata sumelor reprezentând contravaloarea medicamentelor şi a internărilor şi tratamentului medical.

Cererea de chemare în judecată reprezintă actul de procedură prin care se declanşează procesul civil, iar, în conformitate cu art. 194 din C. proc. civ., cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă "numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor" (lit. a), "obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului" (lit. c) şi "arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea (lit. d).

Unul dintre principalele efecte juridice ale cererii de chemare în judecată formulate de reclamant îl constituie, deci, stabilirea cadrului procesual în care se va desfăşura judecata din punct de vedere al părţilor, precum şi din punct de vedere al pretenţiei concrete dedusă judecăţii şi al cauzei pe care se fundamentează respectiva pretenţie, înţeleasă astfel ca situaţie fapt calificată juridic (cadrul procesual obiectiv).

De asemenea, întrucât introducerea cererii de chemare în judecată determină cadrul procesual în care se va desfăşura judecata, din punctul de vedere al părţilor, al pretenţiilor deduse judecăţii, şi respectiv, al cauzei pe care se fundamentează aceste pretenţii, modificarea cererii nu se poate realiza decât cu respectarea cerinţelor procedurale prevăzute de art. 204 alin. (1) C. proc. civ. numai până la primul termen la care acesta este legal citat, sub sancţiunea decăderii.

În cauză, primul termen la care reclamantul A. a fost legal citat a fost 09.03.2022, termen când instanţa a admis cererea de amânare formulată de reclamant în vederea angajării unui apărător.

Cererea modificatoare a fost depusă la data de 14.03.2022. Prin această cerere, reclamantul înţeles să completeze cererea introductivă de instanţă şi a adăugat un nou petit - obligarea pârâtei CNAS la plata sumei de 28.494,61 RON, reprezentând contravaloarea medicamentelor achiziţionate înainte de admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială, şi la plata sumei de 29.989,07 RON, reprezentând contravaloarea internărilor şi tratamentelor la Spitalul Sanador Bucureşti 1-, neputându-se vorbi despre o mărire a cauntumului obiectului cererii, în sensul art. 204 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.

Prin cererea de recurs, recurenţii-reclamanţi susţin că această cerere ar fi fost, de fapt, o nouă cerere introductivă de instanţă, iar instanţa a dispus conexarea acesteia la dosarul existent. De asemenea, opinează că pârâţii nu au invocat art. 204 alin. (1) C. proc. civ., că nu s-au opus judecării celei de-a doua cereri şi că instanţa nu ar fi pus în discuţie modificarea cererii introductive de instanţă.

Or, după cum rezultă din conţinutul cererii modificatoare a acţiunii, la subiectul acesteia, reclamantul a menţionat numărul dosarului instanţei format ca urmare a acţiunii, 491/35/2021, astfel că cererea respectivă a fost înregistrată la acest dosar, nefiind dispusă de către instanţă conexarea celor două cereri.

Pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a formulat întâmpinare la cererea modificatoare, prin care a invocat, în mod explicit, tardivitatea acesteia în temeiul art. 204 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., solicitând respingerea ca tardiv a capătului de cerere nou şi distinct formulat faţă de acţiunea introductivă de instanţă.

Întâmpinarea a fost comunicată reclamantului, care a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepţiei tardivităţii modificatoare a acţiunii, apreciind că aceasta a fost formulată în temeiul art. 204 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., în termenul legal. Nu a înţeles să combată măsura administrativă de înregistrare a cererii modificatoare sub acelaşi număr de dosar, ci, dimpotrivă, a susţinut că "cererea de modificare acţiunii" a fost formulată cu respectarea normelor C. proc. civ.

Prin urmare, nu se poate susţine că instanţa ar fi dispus conexarea cererii nou formate, că pârâţii nu ar fi invocat art. 204 C. proc. civ., că nu s-ar fi opus acestei cereri şi că instanţa nu ar fi pus în discuţie modificarea cererii introductive de instanţă, ci, după cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a respectat principiile dreptului la apărare, al disponibilităţii şi contradictorialităţii ce guvernează procedura civilă.

Modificarea acţiunii nu putea fi efectuată decât cu respectarea dispoziţiilor art. 204 C. proc. civ., respectiv până la primul termen de judecată - 09.03.2022, sau, peste acest termen, numai cu acordul expres al tuturor părţilor. Însă, pârâta CNAS a invocat, expres, tardivitatea cererii modificatoare.

Potrivit principiului disponibilităţii procesului civil, instanţa va statua în limitele obiectului stabilit prin cererea de chemare în judecată, pronunţându-se asupra a tot ceea ce s-a cerut, dar în acelaşi timp doar asupra a ceea ce s-a cerut. Acest principiu are în vedere dreptul părţilor de a dispune de soarta procesului prin stabilirea cadrului procesual, atât în privinţa părţilor, cât şi în privinţa obiectului, şi lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual şi a limitelor cererii, inclusiv cu privire la obiectul/petitul acţiunii.

Prin urmare, instanţa este ţinută de limitele învestirii sale determinate prin cererea de chemare în judecată, ea neputând hotărî decât asupra a ceea ce formează obiectul cererii deduse judecăţii.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte constată că, în cauză, prima instanţă a stabilit cu respectarea normelor de procedură că cererea modificatoare a fost tardiv formulată, astfel că, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 544/2004, va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanţii D. şi E., în calitate de moştenitori ai reclamantului A. împotriva sentinţei nr. 18 din 25 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 8 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.