Government’s pandemic-driven pension point cut upheld as within constitutional discretion

Şedinţa publică din data de 6 februarie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia I civilă (cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale), la data de 29.11.2021 sub nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, a solicitat obligarea acestuia să respecte art. 86 alin. (2) lit. c) din Legea 127/2019 privind majorarea punctului de pensie şi să emită un nou act normativ în acest sens.

Prin sentinţa civilă nr. 882/14.06.2022, Tribunalul Galaţi, secţia I civilă a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistratăla data de 30.06.2022 pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub acelaşi număr unic de dosar, respectiv nr. x/2021

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 142/F din data de 18 octombrie 2022, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, având ca obiect, pretentii, ca nefondată.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe reclamanta A. a declarat recurs şi, fără a încadra criticile sale în vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., aceasta a solicitat admiterea căii de atac şi obligarea pârâtului la respectarea prevederilor art. 86 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 127/2019 privind majorarea punctului de pensie la 1875 RON, prin emiterea unui nou act normativ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, după o prezentare succintă a metodologiei de adoptare a legilor, recurenta-reclamantă susţine că în ciuda asigurărilor repetate că "pensiile vor fi majorate conform legii", Guvernul a emis O.U.G. nr. 135/2020 (privind rectificarea bugetului) care a modificat cuantumul punctului de pensie.

Legea pensiilor este o lege organică şi nu poate fi modificată prin O.U.G., ci doar tot printr-o lege emisă de Parlament.

Lipsa banilor nu poate fi susţinută având în vedere că în bugetele pe anii 2020, 2021 au fost alocate sume aferente măririi pensiilor cu 01.09.2020, dar la rectificarea bugetară din 2020 s-au luat sume de la Ministerul Muncii şi s-au dat la alte ministere din fondul de rezervă la dispoziţia Primului Ministru.

Susţine recurenta că nu pot fi reţinute susţinerile pârâtului şi respinsă acţiunea, ca nefondată, din moment ce bani sunt, dar sunt cheltuiţi în alte scopuri.

Faţă de motivele invocate, solicită admiterea recursului, obligarea pârâtului la respectarea prevederilor art. 86 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 127/2019 privind majorarea punctului de pensie la 1875 RON prin emiterea unui nou act normativ.

Apărările formulate în cauză.

Intimatul-pârât Guvernul României nu a formulat întâmpinare.

Procedura de soluţionare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin Rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului din data de 13.01.2023, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 06.02.2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, Înalta Curte, luând act de solicitarea recurentei-reclamnte, de judecare a cauzei în lipsă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise, reţinând dosarul în pronunţare pe fondul recursului.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat şi de normele legale aplicabile litigiului dedus prezentei judecăţi, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. este nefondat, motiv pentru care urmează a-l respinge, ca atare, pentru considerentele expuse în continuare:

Recurenta-reclamantă A. a învestit instanţa de judecată cu o cerere prin care a solicitat obligarea pârâtului Guvernul României să respecte art. 86 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 127/2019 privind majorarea punctului de pensie şi să emită un nou act normativ în acest sens.

Prima instanţă a respins cererea dedusă judecăţii reţinând, în esenţă că, art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 a fost modificat prin O.U.G. nr. 135/2020 (începând cu 18.08.2020), având următorul cuprins:

"la data de 01.09.2020 - 1442 RON", iar această măsură legislativă a fost luată în contextul economic existent în perioada anterioară anului 2020.

Înalta Curte apreciază că soluţia primei instanţe este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar, pentru că reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale incidente, raportat la actele ce compun dosarul.

Trecând astfel la analizarea criticilor formulate de recurenta - reclamantă A., reţine Înalta Curte că, astfel cum rezultă din preambulul O.U.G. nr 135/2020, prin promovarea acesteia s-a avut în vedere gestionarea eficientă a finanţelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung şi respectarea principiului echităţii stipulat de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, potrivit căreia "Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potenţial asupra generaţiilor viitoare, precum şi impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu şi lung". Reţinând că majorarea cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 ar fi determinat o deteriorare semnificativă a poziţiei finanţelor publice mai ales pe termen mediu, luând în considerare şi perspectivele unei scăderi a numărului de angajaţi declanşată de impactul COVID-19 asupra economiei, Guvernul a decis cu ocazia rectificării bugetare, o majorare de 14% a punctului de pensie."

În cauză sunt relevante dispoziţiile art. 108 din Constituţia României conform cărora "Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor şi ordonanţe care se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta", dar şi dispoziţiile art. 115 alin. (4) ce se referă la delegarea legislativă în virtutea cărora "Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora".

În acest context, în mod corect a reţinut prima instanţă că măsurile adoptate prin O.U.G. nr. 135/2020 nu reprezintă decât o exercitare a prerogativei Guvernului României de a adopta acte normative şi în materia drepturilor de asigurări sociale, motivat de faptul că această măsură legislativă a Guvernului a fost precedată de o analiză a execuţiei bugetare derulată pe parcursul primelor şase luni ale anului 2020 şi de evoluţia principalilor indicatori bugetari pe primele luni ale anului 2020, aşa cum rezultă din preambulul O.U.G. nr. 135/2020.

Având în vedere că execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de RON, respectiv 4.17% din PIB, legiuitorul delegat, încadrându-se în limitele marjei de apreciere, a justificat măsura la care s-a oprit şi a stabilit o nouă valoare a punctului de pensie începând cu data de 01.09.2020 în cuantum de 1442 RON, modificând pct. b) al art. 86 alin. (2) din Legea nr. 127/2019 (care prevedea punctul de pensie la 01.09.2020 de 1775 RON).

În raport de aceste considerente, ţinând cont şi de faptul că modificarea art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii s-a realizat înainte de intrarea in vigoare a acestuia, astfel încât intervenţia Guvernului, ca legiuitor delegat, nu a afectat drepturi câştigate, întrucât cuantumul pensiei astfel majorat nu era în plată la data modificării Legii nr. 127/2019 prin ordonanţă de urgenţă, în mod corect instanţa de fond a respins acţiunea reclamantei, ca fiind neîntemeiată, adoptarea O.U.G. nr. 135/2020 de către intimatul - pârât fiind în limitele marjei de apreciere, cu respectarea justului echilibru între interesul public şi cel al particularilor, astfel cum a statuat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa.

În acord cu instanţa de fond şi instanţa de control judiciar are în vedere jurisprudenţa constată a CEDO ce a subliniat că art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţie nu garantează un drept de pensie într-un cuantum specific, fiind atributul statului membru de a stabili şi de a menţine sau nu un anumit cuantum al pensiei şi că reducerea cuantumului pensiei plătite din bugetul de stat nu constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţie (cu excepţia ipotezei în care această măsură ar fi disproporţională şi nu ar fi justitificată, ipoteză neaplicabilă în cauza de faţă).

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că susţinerile şi criticile formulate de reclamantă împotriva hotărârii primei instanţe sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, instanţa de fond pronunţând o hotărâre legală, ce nu se impune a fi reformată.

Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de reclamanta A., ca nefondat, cu consecinţa menţinerii, ca legale, a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 142/F din data de 18 octombrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 6 februarie 2024.