Causation of action and current procedural interest in challenging a public administrative decision superseded by unchallenged final results

Şedinţa publică din data de 6 februarie 2024

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată în data de 29.03.2022 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Ministerul Justiţiei a solicitat, în principal, anularea în parte a Hotărârii nr. 124/27.07.2021 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare Plenul CSM), în sensul eliminării din hotărâre a menţiunii referitoare la aprobarea scoaterii la concurs a- posturilor de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate/subordonate acestuia.

A solicitat anularea în parte a hotărârii motivat de faptul că CSM nu avea competenţa de a stabili şi de aproba prin hotărâre numărul de posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, ci trebuia să prevadă pur şi simplu aceste posturi în anunţul publicat, argumentele în susţinerea acestui capăt de cerere urmând a fi dezvoltate la punctul 2 al motivelor prezentei cereri de chemare în judecată.

În subsidiar, modificarea hotărârii, în sensul obligării pârâtului de a lua act de solicitarea Ministerului Justiţiei de scoatere la concurs a tuturor celor 14 posturi din cadrul Ministerului Justiţiei şi a instituţiilor coordonate/subordonate acestuia.

Astfel, în situaţia în care se va aprecia că Plenul CSM are competenţa de a include în hotărâre numărul de posturi vacante de personal asimilat din cadrul Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate/subordonate acestuia, a solicitat constatarea că CSM nu poate cenzura propunerile venite din partea instituţiilor privind numărul de posturi de personal asimilat alocate ocupării, urmând a lua act şi a include în hotărâre numărul de posturi solicitate. Motivele în susţinerea acestui capăt de cerere vor fi dezvoltate la punctul 3 al acţiunii.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1685 din 04.10.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii cererii, respingând cererea formulată de reclamantul MINISTERUL JUSTIŢIEI, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, ca inadmisibilă.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1685 din 04.10.2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs ambele părţi, reclamantul Ministerul Justiţiei declarând recurs principal iar Consiliul Superior al Magistraturii recurs incident.

În cadrul recursului principal, reclamantul Ministerul Justiţiei, invocând iniţial doar motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, având în vedere nemotivarea hotărârii.

Solicită astfel a se observa că prima instanţă nu a motivat în nici un fel soluţia de admitere a excepţiei inadmisibilităţii şi respingerii, în consecinţă, a acţiunii, în considerentele hotărârii fiind prezentate exclusiv cele solicitate prin cererea de chemare în judecată, apărările formulate prin întâmpinare şi răspunsul la întâmpinare. în finalul considerentelor menţionându-se doar "Analizând cererea, Curtea a reţinut următoarele:", fără a fi însă examinat nici un argument al părţilor şi nici motivată soluţia adoptată, fiind expus direct dispozitivul hotărârii.

La data de 06.12.2023, după comunicarea de către Înalta Curte a hotărârii de fond conţinând şi considerentele primei instanţe, recurentul - reclamant Ministerul Justiţiei a depus Completare la motivele de recurs, în cadrul căreia, invocând şi motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bucureşti, pentru greşita interpretare a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

La rândul său, pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, împreună cu întâmpinarea la completarea motivelor de recurs, a formulat şi recurs incident în cadrul căruia, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a invocat excepţia absolută a lipsei de interes, sens în care a solicitat admiterea acesteia, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamant, ca lipsită de interes.

În susţinerea acestei excepţii, a arătat intimatul - pârât că recurentul -reclamant nu mai justifică un interes actual de a solicita anularea Hotărârii nr. 124 din data de 27.07.2021 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere faptul că prin Hotărârea nr. 34 din data de 17.03.2022 au fost validate rezultatele finale ale concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii organizat în perioada 30.07.2021 - 05.04.2022, hotărârea nefiind atacată de recurentul- reclamant.

În aceste condiţii, o eventuală anulare a actului atacat nu ar mai produce la acest moment niciun folos practic pentru recurentul - reclamant, motiv pentru care solicită admiterea recursului incident, casarea sentinţei atacate şi, în urma rejudecării cauzei, admiterea excepţiei absolute a lipsei de interes în formularea acţiunii, cu consecinţa respingerii acţiunii, ca fiind lipsite de interes.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului principal promovat de reclamantul Ministerul Justiţiei a formulat întâmpinare recurentul - pârât Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând respingerea, ca nefondat, a acestuia, instanţa de fond apreciind în mod corect că cererea de chemare în judecată formulată de Ministerul Justiţiei este inadmisibilă, întrucât Hotărârea nr. 124 din 27.08.2021 emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu este act administrativ în sensul prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Şi recurentul - reclamant Ministerul Justiţiei a formulat întâmpinare la recursul incident promovat de Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul căreia solicită a se respinge recursul incident, ca nefondat.

Susţine că exceptia lipsei de interes este direct legată de stabilirea caracterului de act administrativ al hotărârii atacate şi implicit de menţinerea sau nu a soluţiei instanţei de fond de respingerea a actiunii ca inadmisibilă.

Prin urmare, se poate aprecia ca o eventuală anulare în parte a Hotărârii nr. 124/27.07.2021 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nu ar mai produce la acest moment niciun folos practic, doar în situatia în care s-ar fi stabilit în mod definitiv că actul atacat nu are caracterul unui act administrativ.

Chiar dacă Ministerul Justitiei nu a atacat hotărârea prin care au fost validate rezultatele finale, acesta justifică un interes actual în solutionarea cauzei întrucât demersul judiciar initiat de Ministerul Justitiei nu are obiectul de a bloca sau ataca concursul în ansamblu, ci priveşte doar o chestiune punctuală ce afectează politica de resurse umane a institutiei, în discutie fiind însăşi competenta CSM de a stabili şi de aproba prin hotărâre posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, aspect cu relevanţă în desfăşurarea concursurilor viitoare.

De altfel, şi dacă s-ar fi atacat Hotărârea nr. 34/17.03.2022 prin au fost validate rezultatele finale ale concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, demersul judiciar ar fi avut acelaşi obiect, deoarece Hotărârea nr. 124/27.07.2021 a Plenului CSM, prin cenzurarea numărului de posturi scoase la concurs pentru Ministerul Justitiei institutiile subordonate a produs efecte iuridice care nu pot fi înlăturate prin anularea hotărârii de validare a concursului.

Faţă de aceste considerente, recurentul -pârât solicită respingerea recursului incident, ca nefondat.

Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv din perspectiva interesului procesual al reclamantului în susţinerea cererii de chemare în judecată ce face obiectul litigiului de faţă, respectiv folosul practic ce poate fi realizat la acest moment de către reclamant în eventualitatea admiterii acţiunii sale, în raport cu noua hotărâre emisă la data de 17.03.2022, Înalta Curte constată următoarele:

Referitor la excepţia lipsei de interes este important a se aminti că aceasta reprezintă un mijloc procesual de apărare prin care se invocă lipsa interesului sau a uneia dintre cerinţele acestuia cu privire la cererea de chemare în judecată sau la alt mijloc procedural ce intră în conţinutul acţiunii civile (cereri, excepţii, exercitarea căilor de atac, executarea silită), fiind o excepţie de fond, întrucât se invocă încălcarea cerinţelor interesului-condiţie de exercitare a acţiunii civile, peremtorie, întrucât admiterea sa împiedică soluţionarea fondului cererii, şi absolută, deoarece se încalcă norme de ordine publică.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta impunându-se a fi determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.

Se impune a se reţine sub acest aspect şi articolul 29 din C. proc. civ., potrivit căruia acţiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecţia judiciară a drepturilor şi intereselor civile legal ocrotite, în materia contenciosului administrativ acest lucru presupunând dovedirea existenţei actuale a unui drept sau interes legitim încălcat printr-un act administrativ emis de o autoritate publică sau prin refuzul emiterii actului.

Întrucât prin interes se înţelege folosul practic imediat urmărit de cel care a formulat cererea, este necesar ca acesta să fie născut şi actual, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acţiune, condiţie ce trebuie îndeplinită atât la promovarea acţiunii, cât şi pe parcursul soluţionării acesteia, inclusiv în căile de atac.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul Ministerul Justiţiei a solicitat, în principal, anularea în parte a Hotărârii nr. 124/27.07.2021 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare Plenul CSM), în sensul eliminării din hotărâre a menţiunii referitoare la aprobarea scoaterii la concurs a- posturilor de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate/subordonate acestuia.

În subsidiar, modificarea hotărârii, în sensul obligării pârâtului de a lua act de solicitarea Ministerului Justiţiei de scoatere la concurs a tuturor celor 14 posturi din cadrul Ministerului Justiţiei şi a instituţiilor coordonate/subordonate acestuia.

Hotărârea nr. 124/27.07.2021 adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit măsuri de ordin organizatoric privind aprobarea organizării concursului de admiterela Institutul Naţional al Magistraturii, în perioada 30 iulie 2021- 5 aprilie 2022 şi scoaterea la concurs a posturilor de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate/subordonate acestuia.

La data de 17.03.2022 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis Hotărârea nr. 34, prin care au fost validate rezultatele finale ale concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii organizat în perioada 30.07.2021- 05.04.2022, iar această hotărâre nu a fost atacată de recurentul - reclamant Ministerul Justiţiei.

În acest context, Înalta Curte constată că, în condiţiile în care recurentul - reclamant Ministerul Justiţiei nu a atacat şi hotărârea prin care au fost validate rezultatele finale ale concursului ce a fost organizat în baza hotărârii ce face obiectul prezentei judecăţi, o eventuală anulare a acestei hotărâri nu mai produce niciun folos practic recurentului - reclamant, motiv pentru care acesta nu mai justifică un interes actual de a solicita anularea Hotărârii nr. 124 din data de 27.07.2021.

Aşadar, faţă de obiectul concret al pretenţiilor deduse judecăţii, interesul procesual al reclamantului în susţinerea acţiunii nu mai este actual, în condiţiile în care o eventuală soluţionare favorabilă a demersului acestuia ar fi lipsită de folosul practic ce caracterizează interesul pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu un atare demers judiciar.

În consecinţă, cum interesul de a acţiona al reclamantului trebuie să subziste pe toată perioada procesului, iar acesta nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiţia de exercitare a acţiunii referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din acelaşi cod, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din cererile de recurs.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, reţinând ca fiind întemeiat motivul de casare invocat de recurentul - pârât Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul recursului incident, urmează a admite recursul incident formulat de acesta, a casa sentinţa recurată şi rejudecând, va respinge acţiunea formulată de reclamantul Ministerul Justiţiei în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca lipsită de interes.

Faţă de această soluţie, ce a condus la casare hotărârii atacate, Înalta Curte va respinge recursul principal formulat de reclamantul Ministerul Justiţiei, recurs ce vizează aceeaşi hotărâre, ca rămas fără obiect.

Temeiul legal al soluţiei date recursului

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispoziţiilor 496 C. proc. civ. raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul incident formulat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, va casa sentinţa recurată şi rejudecând, va respinge acţiunea formulată de reclamantul Ministerul Justiţiei în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca lipsită de interes, respingând recursul principal formulat de reclamantul Ministerul Justiţiei împotriva aceleiaşi hotărâri, ca rămas fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul incident formulat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinţei civile nr. 1685 din data de 4 octombrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi rejudecând:

Respinge acţiunea formulată de reclamantul Ministerul Justiţiei în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca lipsită de interes.

Respinge recursul principal formulat de reclamantul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 1685 din data de 4 octombrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, ca rămas fără obiect.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 6 februarie 2024.