Failure to serve detained appellant at notified prison address voids proceedings; judgment quashed and remanded for retrial

Şedinţa publică din data de 7 februarie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 21.08.2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Român de Informaţii a solicitat să i se comunice toate datele sale cu caracter personal pe care le deţine deoarece în termenul legal de 30 de zile nu a primit răspunsul pârâtei.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1422/2020 din 18 decembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti şi excepţia tardivităţii formulării acţiunii ca neîntemeiate.

A respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Român de Informaţii, ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1422/2020 din 18 decembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul-reclamant în susţinerea cererii de recurs a prezentat următoarele argumente:

În ultimul paragraf al cererii de chemare în judecată, reclamantul A. a solicitat expres ca actele de procedură să fie trimise la Cabinet Avocat B. - Baroul de Avocaţi, str. x, bl. patria, localitatea Alexandria, Cod 140040, Teleorman.

Cu toate acestea, atat întâmpinarea cât şi hotărârea judecatoarească nu au fost comunicate la domiciliul procesual ales, ci la ultimul domiciliul al contestatorului, respectiv mun. Alexandria, str. x, bl. 714c, judeţul Teleorman potrivit paginii 146 din prezentul dosar.

Mai mult, potrivit art. 155 alin. (1) punctul 11 din C. proc. civ., se arată că: "Vor fi citaţi: deţinuţii, la administraţia locului de deţinere".

Astfel, daca din cererea de chemare in judecata nu rezulta că reclamantul A. şi-a ales domiciliu, în condiţiile în care acesta la data soluţionării cauzei se află în stare de detenţie, sentinţa civilă nr. 1422/2020 din acest dosar, trebuia sa fie comunicata la locul de deţinere, respectiv Penitenciarul Giurgiu, instanţa de judecata luând act de acest aspect la termenul din 11 decembrie 2020 potrivit încheierii redactate şi aflate la pagina 139 din dosar.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Serviciul Român de Informaţii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 18 martie 2021 a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 01 noiembrie 2022, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta reclamantul A. este fondat, în limitele şi pentru considerentele arătate în continuare.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Reclamantul A. a formulat cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Român de Informaţii, prin care a solicitat să i se comunice toate datele sale cu caracter personal pe care le deţine această instituţie, deoarece anterior i-a solicitat acesteia să-i răspundă pe cale administrativă însă în termenul legal de 30 de zile nu a primit răspunsul solicitat.

Prin motivele de recurs, recurentul-reclamant a adus critici de nelegalitate sentinţei invocând motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în susţinerea căruia a precizat că atât întâmpinărea formulată de către pârât, cât şi sentinţa pronunţată în cauză, nu i-au fost comunicate la sediul procesula ales, sau în lipsa acestuia la locul de deţinere.

În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., invocat de recurentul-reclamant, Înalta Curte apreciază că sunt fondate criticile care privesc nelegala citare a acestuia, instanţa de fond încălcând regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii sentinţei pronunţate.

În concret, recurentul-reclamant a susţinut că i-au fost încălcate drepturile procesuale, inclusiv cele derivând din principiul contradictorialităţii, legalităţii, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, deoarece, deşi a indicat expres locul ales unde să fie citată, respectiv la "Cabinet de Avocat B. - Baroul de Avocaţi, str. x, bl. Patria, apt. 45. Loc. Alexandria, cod. 140040, Teleorman", prima instanţă nu l-a ciatat şi nu i-a comunicat actele de procedură în acest loc.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată, prin raportare la apărările exprimate prin cererea de recurs şi la menţiunile consemnate în cuprinsul încheierii din 11 decembrie 2020 că se confirmă cele susţinute de recurent, în sensul că instanţa avea cunoştinţă de faptul că reclamantul se află încarcerat la Penitenciarul Giurgiu.

Analizând aceste critici, prin raportare la actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte observă că în cuprinsul cererii de chemare în judecată, recurentul-reclamant şi-a indicat sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură, iar prin încheierea din 11 decembrie 2020, instanţa cunoştea că reclamantul se afla în stare de detenţie la Penitenciarul Giurgiu.

În ceea ce priveşte locul de comunicare a actelor de procedură, Înalta Curte constată că instanţa de fond, a efectuat comunicarea acestora la ultima adresă cunoscută a reclamantului, respectiv la adresa din: "mun. Alexandria, jud. Teleorman" (cf. filele x ds. fond).

Potrivit art. 153 din C. proc. civ.:

"(1) Instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel.

(2) Instanţa va amâna judecarea şi va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege, sub sancţiunea nulităţii."

Potrivit art. 154 din C. proc. civ.:

"(1) Comunicarea citaţiilor şi a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum şi prin agenţi ori salariaţi ai altor instanţe, în ale căror circumscripţii se află cel căruia i se comunică actul.

(7) Instanţa va verifica efectuarea procedurilor de citare şi comunicare dispuse pentru fiecare termen şi, când este cazul, va lua măsuri de refacere a acestor proceduri, precum şi pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura înştiinţarea părţilor pentru înfăţişarea la termen."

Potrivit art. 155 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.:

"Vor fi citaţi: pesoanele fizice, la domiciliul lor; în cazul în care nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la reşedinţa cunoscută ori la locul ales de ele; în lipsa acestora, citarea poate fi făcută la locul cunoscut unde îşi desfăşoară permanent activitatea curentă"

Iar potrivit art. 155 alin. (1) pct. 11 din C. proc. civ.:

"Vor fi citaţi: 11. deţinuţii, la administraţia locului de deţinere;"

Înalta Curte constată că citarea reclamantului A., în faţa instanţei de fond, s-a efectuat exclusiv la ultima adresa cunoscută ca fiind domiciliul acestuia, omiţăndu-se atât adresa domiciliului procesual ales indicată de recurentul-reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată, cât şi adresa locului de deţinere, deşi instanţa de fond cunoştea că reclamantul se afla încarcerat în Penitenciarul Giurgiu.

Prin urmare, aplicând dispoziţiile menţionate anterior la speţa de faţă, se constată că procedura de citare a fost nelegal îndeplinită cu recurentul-reclamant pe tot parcursul judecării cauzei în faţa primei instanţe, în acest mod fiindu-i cauzată o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă spre rejudecare, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie, ca garanţie a legalităţii şi temeiniciei hotărârii ce urmează a fi pronunţată în litigiul de faţă.

În raport de această soluţie, nu se mai impune analizarea celorlalte critici care se circumscriu motivului de recurs prevăzu de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., invocate de către recurentul-reclamant în cuprinsul cererii de recurs, acestea urmând a fi examinate de către prima instanţă cu ocazia rejudecării cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

În temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) şi (2) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să admită recursul formulat de reclamant, să caseze în tot sentinţa atacată şi să trimită cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1422/2020 din 18 decembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare instanţei de fond.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 februarie 2023