Validity of clawback contribution notification under OUG 77/2011 and inclusion of withdrawn pharmaceuticals in health insurance consumption data
Legislator summary
AI generated**Final Operative Outcome:** The High Court of Cassation and Justice dismissed both the principal and cross-appeals, rendering the decision final and definitive. This upholds the first-instance ruling which partially granted the plaintiff's claims by annulling the administrative notification specifically regarding the consumption of one drug code (CIM W42284004), while dismissing the remainder of the lawsuit. Consequently, the annulment of that specific data point remains in force, but the plaintiff failed to obtain a full reversal of the notification or an order for recalculation. **Dispute and Material Facts:** The case involved an administrative tax dispute where a pharmaceutical company (holder of marketing authorizations) challenged a notification issued by the National House of Health Insurance (CNAS). The notification required the company to pay a quarterly "clawback" contribution, based on centrally reported drug consumption data for Q4 2018. The plaintiff argued the notification was unlawful because it was insufficiently motivated, contained arbitrary data allowing no verification of consumption sources, and erroneously included drugs that had been voluntarily withdrawn from the market or were not on the declared list for that period. The defendant counter-argued that consumption data is based on actual patient administration (which can include prior stocks) rather than sales, and that the errors regarding other drug codes were minor administrative mismatches that had already been corrected via specific adjustments, not a systemic invalidity. **Decisive Legal Basis:** The court applied Article 488(1)(8) of the Code of Civil Procedure regarding legal errors and Article 5(7) of Emergency Government Ordinance (OGU) No. 77/2011 (as amended), which regulates the mechanism for calculating the health sector clawback contribution. The court held that the notification was validly motivated in law as it complied with OGU 77/2011, rejecting the plaintiff's claim of unconstitutionality regarding lack of transparency. Regarding the facts, the court affirmed that the specific drug code in question (Omeprazole) was indeed withdrawn from the market before the reporting period and was not included in the plaintiff's list of drugs for which the contribution was due, making its inclusion in the consumption data erroneous and justifying its partial annulment, whereas the other challenged data points were found to be valid or merely subject to minor, already-corrected registration errors.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 3 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011, art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011, art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011; Validity of clawback contribution notification under OUG 77/2011 and inclusion of withdrawn pharmaceuticals in health insurance consumption data: This upholds the first-instance ruling which partially granted the plaintiff's claims by annulling the administrative notification specifically regarding the consumption of one drug code (CIM W42284004), while dismissing the remainder of the lawsuit. Consequently, the annulment of that specific data point remains in force, but the plaintiff failed to obtain a full reversal of the notification or an order for recalculation. **Dispute and Material Facts:** The case involved an administrative tax dispute where a pharmaceutical company (holder of marketing authorizations) challenged a notification issued by the National House of Health Insurance (CNAS). The notification required the company to pay a quarterly "clawback" contribution, based on centrally reported drug consumption data for Q4 2018. The plaintiff argued the notification was unlawful because it was insufficiently motivated, contained arbitrary data allowing no verification of consumption sources, and erroneously included drugs that had been voluntarily withdrawn from the market or were not on the declared list for that period. The defendant counter-argued that consumption data is based on actual patient administration (which can include prior stocks) rather than sales, and that the errors regarding other drug codes were minor administrative mismatches that had already been corrected via specific adjustments, not a systemic invalidity. **Decisive Legal Basis:** The court applied Article 488(1)(8) of the Code of Civil Procedure regarding legal errors and Article 5(7) of Emergency Government Ordinance (OGU) No. 77/2011 (as amended), which regulates the mechanism for calculating the health sector clawback contribution. The court held that the notification was validly motivated in law as it complied with OGU 77/2011, rejecting the plaintiff's claim of unconstitutionality regarding lack of transparency. Regarding the facts, the court affirmed that the specific drug code in question (Omeprazole) was indeed withdrawn from the market before the reporting period and was not included in the plaintiff's list of drugs for which the contribution was due, making its inclusion in the consumption data erroneous and justifying its partial annulment, whereas the other challenged data points were found to be valid or merely subject to minor, already-corrected registration errors.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for the final decision to dismiss the appeals and confirm the validity of the lower court's judgment.
Defines the specific ground of illegality (erroneous application of substantive law) that was examined and found not to exist in the appealed decision.
Full text
Şedinţa publică din data de 7 februarie 2023
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 08.08.2019 sub numărul x/2019, reclamanta S.C. A. S.A., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate (CNAS) pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea notificării x/06.02.2018 emisa de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, anularea adresei nr. x/18.03.2018 astfel cum a fost completată prin adresa nr. x/11.06.2019 de soluţionare a contestaţiei, anularea actului administrativ(necomunicat) prin care a fost stabilită valoarea procentului "p", comunicată prin notificarea nr. x/06.02.2018 şi obligarea CNAS la reverificarea tuturor datelor incluse iniţial în notificarea nr. x/06.02.2018, astfel încât să fie eliminate orice erori de raportare din partea furnizorilor de medicamente (spitale, farmacii, centre de dializă) şi a caselor de asigurări de sănătate.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 319 din data de 8 martie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi a anulat notificarea nr. x/06.02.2018 în privinţa consumului aferent codului CIM W42284004.
A respins în rest cererea, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 319 din data de 8 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în parte a hotărârii atacate şi, în rejudecare, respingerea în totalitate a cererii de chemare în judecată.
Instanţa de fond s-a raportat în mod eronat la mecanismul instituit de către legiuitor cu privire la contribuţia trimestrială instituită prin O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţiile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate vizează comunicarea valorii procentului "p" odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7) din actul normativ mai sus menţionat.
Astfel, în aplicarea prevederilor legale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a transmis Notificarea a cărei anulare se solicită, în format electronic procentul "p" şi valoarea consumului centralizat la nivel naţional pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc şi pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, aferent medicamentelor din lista pentru care se datorează contribuţia trimestrială, depusă la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în baza prevederilor art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare, de către deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă (DAPP).
Precizează recurenta faptul că medicamentul codificat cu codul CIM W42284004:
- a fost declarat conform datelor centralizate privind consumul total de medicamente înregistrat corespunzător datelor din platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate. Aceste medicamente au fost raportate de către furnizorii de servicii medicale/medicamente menţionaţi la art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare, la casele de asigurări de sănătate ca medicamente eliberate pacienţilor la nivelul trim. IV 2018.
- a fost listat în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România (CANAMED), fiind evident că preţul acestor medicamente a fost solicitat de reprezentantul deţinătorului de autorizaţie de punere pe piaţă raportat la incidenţa prevederilor Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 810/2015 pentru aprobarea preţurilor maximale ale medicamentelor utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflaţi în relaţie contractuală cu Ministerul Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate şi/sau direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor!autorizate de punere pe piaţă în România,-cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz urna, cu modificările şi completările ulterioare, acte normative care se aplică tuturor medicamentelor de uz uman pentru care a fost emisă o autorizaţie de punere pe piaţă valabilă pe teritoriul României şi care se comercializează pe teritoriul României în conformitate cu prevederile legii (act normativ abrogat prin intrarea în vigoare a H.G. nr. 800/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România', publicat în Monitorul Oficial nr. 869 din 31.10.2016, Partea I).
În CANAMED sunt incluse medicamentele utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflaţi în relaţie contractuală cu Ministerul Sănătăţii (DSP), casele de asigurări de sănătate şi/sau DSP.
În conformitate cu prevederile art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare contribuţia nu se limitează doar la lista medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratament ambulatoriu, listă aprobată prin H.G. nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
De asemenea, menţionează recurenta-reclamantă faptul că, între datele de vânzare (comercializare) şi datele de consum ale medicamentelor, există în mod obişnuit un decalaj de timp, iar ceea ce contează în stabilirea elementelor ce stau la baza contribuţiei clawback este data consumului de medicamente (data eliberării efective către pacienţi) şi nu data comercializării lor în lanţul de distribuţie (distribuitori angros, farmacii de circuit deschis şi/sau farmacii de circuit închis).
Medicamentele prevăzute la art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare pot fi consumate prin toate canalele de eliberare menţionate la art. 5, alin. (4) din actul normativ mai sus menţionat, şi suportate din FNUASS şi bugetul Ministerului Sănătăţii la nivelul procentului de compensare; din preţul de referinţă, respectiv la nivelul preţului de decontare sau preţului de achiziţie, în funcţie de canalul de eliberare.
Astfel, prin raportare la reţinerile instanţei de fond cu privire la faptul că medicamentul cu codul CIM W42284004 nu figurează în Lista de medicamente depusă de reclamantă, rezultă că acesta a fost comunicat în mod eronat în anexa la notificarea emisă de CNAS reclamantei.
Medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, medicamentele cu şi fără contribuţie personală folosite în tratamentul ambulatoriu, pe bază de prescripţie medicală, astfel cum sunt prevăzute la art. 1 şi art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare, eliberate prin canalele de eliberare respective farmacii, unităţi sanitare cu paturi şi centre de dializă şi raportate lunar de către acestea, pot proveni din stocurile anterioare, din stocurile şi achiziţia curentă sau chiar din achiziţia curentă, astfel încât datele de consum (eliberare) nu pot fi opozabile integral datelor de vânzări.
Prin urmare, consumul de medicamente poate proveni şi din stocuri anterioare fără a fi condiţionat de prezenţa medicamentului în Lista de medicamente depusă de subiectul plătitor al contribuţiei trimestriale în temeiul prevederilor art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare, aşa cum a reţinut instanţa de fond în mod eronat, prin raportare la mecanismul învederat.
Astfel, există posibilitatea ca între data achiziţionării unui medicament şi data eliberării acestuia către pacient să existe un decalai de timp.
Mai mult, apreciază recurenta că A. S.A. a declarat codul CIM W42284004 la poziţia nr. 66 în adresa înregistrată la CNAS cu nr. 2741/10.04.2018, prin care subiectul plătitor al contribuţiei trimestriale a transmis lista medicamentelor pentru care înţelege să plătească contribuţia în trimestrul IV 2018.
4. Apărarea formulată în cauză
Intimata-reclamantă A. S.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
5. Recursul inicident formulat de reclamantă
Recurenta-reclamantă a formulat recurs incident prin care a solicitat admitere recursului, casarea în parte a sentinţei recurate ţi în rejudecarea cauzei să admită cererea de chemare în judecată şi în ceea ce priveşte anularea notificării nr. x/06.02.2019.
În motivarea recursului incident, recurenta-reclamantă a prezentat următoarele argumente:
Considerentele sentinţei dovedesc neanalizarea amplelor argumente expuse prin cererea introductivă, legate de lipsa de transparenţa a modalităţii în care sunt comunicate elementele prevăzute de O.U.G. nr. 77/2011, respectiv valoarea consumului de medicamente suportate din FNUASS şi din bugetul MS. Tocmai lipsa oricăror elemente care să determine raţiunea care se află in spatele datelor privind consumul determină lipsirea subscrisei de orice garanţie împotriva arbitrariului, fiind imposibilă orice verificare a corectitudinii acestora.
În primul rând în susţinerea cererii de recurs recurenta-reclamantă face referire la decizia nr. 476/29.01.2021 a Înaltei Curţi şi decizia nr. 6469/13.12.2019 prin care s-a reţinut ca notificări identice celei din prezenta cauză trebuie anulate, deoarece nu sunt motivat.
În al doilea rând, ideea pe care indirect o sugerează CNAS, respectiv faptul că eventuala problemă de transparenţă ar avea drept sursă legislaţia secundară ce reglementează modalitatea de colectare a datelor privind consumul, arătăm că subscrisa nu are de ce să conteste sistemul de raportare instituit de art. 5 alin. (4), alin. (6) şi alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011 pentru simplul motiv că nu este destinatara acestor norme. Practic, în baza acestor norme juridice primare, CNAS a adoptat un cadru juridic secundar destinat entităţilor care consumă medicamente (spitale, farmacii, centre de dializă), prin care să se facă raportarea consumului şi a tuturor datelor legate de acesta.
În al treilea rând, astfel cum a argumentat pe larg în faţa instanţei de fond, recurentul afirmă că nu contestă sistemul de raportare, după cum eronat a reţinut instanţa de fond, ci contestă că CNAS nu îi permite accesul, prin comunicarea unor date adecvate, la modalitatea în care se construieşte consumul de medicamente într-un trimestru.
În al patrulea rând, după cum rezultă din notificarea ce face obiectul cauzei, recurenta primeşte de la CNAS un set minimal de informaţii care, presupunând că i-ar permite să calculeze pur matematic valoarea contribuţiei, nu îi oferă nicio pârghie de control. Altfel spus, deşi notificarea este motivată formal în drept, nu există şi o motivare în fapt a acesteia. În acest sens, trebuie reţinut că dreptul de a contesta datele comunicate de către CNAS devine efectiv doar dacă contestatorul are posibilitatea reală de a verifica modul de calcul utilizat de CNAS, deoarece plătitorul contribuţiei este cel care trebuie să stabilească, calculeze şi declare contribuţia.
În al cincilea rând, în ciuda celor afirmate de CNAS, aceasta are la dispoziţie toate informaţiile necesare pentru a oferi plătitorilor contribuţiei clawback informaţii complete şi transparente asupra bazei de calcul a contribuţiei.
În al şaselea rând, toate argumentele prezentate de CNAS şi care vizează aspecte ce ţin de dreptul concurenţei nu pot fi reţinute pentru simplul motiv că recurenta-reclamantă nu solicită să i se comunice datele de consum ale tuturor deţinătorilor de APP, ci doar ale sale.
În al şaptelea rând, deşi CNAS încearcă să se disculpe de orice răspundere pentru datele comunicate, este evident că aceasta este chemată să se asigure că în sistemul de asigurări de sănătate nu sunt acordate şi decontate medicamente care nu îndeplinesc toate condiţiile legale în acest sens. CNAS trebuie să procedeze la verificarea existentei îndeplinirii condiţiilor pentru plata contribuţiei clawback.
În mod greşit a respins în parte prima instanţă elementul de nelegalitate privind includerea în notificarea a unor produse ce nu putea fi consumate în perioada de referinţă
Pe lângă toate elemente de nelegalitate expuse în secţiunile precedente şi care, prin ele însele, ar trebui să conducă la revocarea notificării, mai susţine recurenta că valoarea consumului de medicamente comunicată de CNAS include nu doar medicamentele real si efectiv suportate din FNUASS si bugetul MS.
Includerea, de către CNAS, a unor sume care, în mod real, nu au fost şi nu au putut fi decontate din fonduri publice pentru acoperirea consumului de medicamente compensate în trimestrul IV al anului 2018, viciază - sub aspectul legalităţii - atât informaţiile care permit stabilirea procentului "p", cât şi valoarea consumului de medicamente suportat din FNUASS şi din bugetul MS aferent vânzărilor plătitorului de contribuţie.
Astfel, în concret, recurenta apreciază că a arătat prin cererea introductivă că există mai multe medicamente care nu puteau fi consumate în perioada de referinţă şi care, în ciuda acestui fapt, au fost incluse de CNAS în notificare, generând astfel obligaţia noastră de a plăti contribuţia clawback. Dintre toate aceste medicamente, prima instanţă a acceptat argumentele sale doar în ceea ce priveşte medicamentul W42284004 - Omeprazol LPH 20mg. În mod nelegal a respins prima instanţă argumentele prezentate cu privire la celelalte medicamente incluse eronat în notificare.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului investit cu soluţionarea cererii de recurs, s-a fixat termen de judecată la data de 07 februarie 2023.
7. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor declarate în cauză
Examinând hotărârea atacată, în raport de criticile recurentei-pârâte subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a argumentelor invocate în apărare de către intimata-reclamantă prin întâmpinarea formulată în cauză, precum şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul formulat de parte este nefondat, pentru considerentele ce succed.
În temeiul art. 488 alin. (1) C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, hotărârea fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit. În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, după cum se va arăta în continuare.
Din perspectiva contextului factual, se reţine că intimata-reclamantă S.C. A. S.A., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate (CNAS) pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea notificării x/06.02.2018 emisa de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, anularea adresei nr. x/18.03.2018 astfel cum a fost completată prin adresa nr. x/11.06.2019 de soluţionare a contestaţiei, anularea actului administrativ (necomunicat) prin care a fost stabilită valoarea procentului "p", comunicată prin notificarea nr. x/06.02.2018 şi obligarea CNAS la reverificarea tuturor datelor incluse iniţial în notificarea nr. x/06.02.2018, astfel încât să fie eliminate orice erori de raportare din partea furnizorilor de medicamente (spitale, farmacii, centre de dializă) şi a caselor de asigurări de sănătate.
Prin recursul declarat de către recurenta-pârâtă CNAS aceasta a apreciat că instanţa de fond a admis în parte cererea de chemare în judecată prin anularea notificării nr. x/06.02.2018 în privinţa consumului aferent codului CIM W42284004, în mod greşit.
Contrar criticilor recurentei-pârâte şi în acord cu opinia instanţei de fond, Înalta Curte reţine că în ceea ce priveşte codul CIM W42284004, acesta nu figurează pe Lista de medicamente depusă de intimata-reclamantă, astfel încât a fost înscrisă în mod eronat în anexa la notificarea contestată.
Având în vedere această situaţie anularea notificării nr. x/06.02.2019 în privinţa consumului aferent codului CIM W42284004 este remediul just pentru îndreptarea acestei omisiuni.
Medicamentul având Cod CIM W42284004 - Omeprazol LPH 20mg x 30 cps. Gastro a fost retras voluntar din piaţă (toate seriile), ultimele unităţi comerciale fiind restituite către depozitul A. la data de 31 ian. 2018 astfel cum rezultă din Anexa nr. 12 a cererii introductive.
Înalta Curte reţine că acest produsul a fost retras de pe piaţă "ca urmare a rezultatului neconform pentru parametrul test de dizolvare pentru seria de produs aflată în stabilitate, serie anuală pentru 2017 - neconformitate de clasa II", astfel cum rezultă din adresa transmisă de subscrisa către Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România. După această dată produsul nu a mai fost comercializat, nu a mai fost raportat de A. în lista de APP-uri comercializate în trim. IV 2018, astfel încât nu pot exista, consumuri care sa genereze contribuţie clawback.
Prin cererea de recurs CNAS s-a limitat să susţină că intimata a declarat codul CIM W42284004 la poziţia nr. 66 în adresa înregistrată la CNAS cu nr. 2741/10.04.2018, prin care subiectul plătitor al contribuţiei trimestriale a transmis lista medicamentelor pentru care înţelege să plătească contribuţia în trimestrul IV 2018. Această precizare este neconformă, în măsura în care din declaraţia anexată cererii de recurs se menţionează în mod explicit că această vizează trimestrul I 2018, dată la care ultimele serii încă se aflau în proces de retragere de pe piaţă.
Faţă de cele prezentate mai sus, recursul declarat de recurenta-reclamantă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Înalta Curte, cu privire la recursul incident declarat de reclamanta A. S.A., apreciază de acemenea că acesta este nefondat.
În susţinerea recursului incident, recurenta-reclamntă a precizat că instanţa de fond a interpretat în mod greşit cauza, în contra raţionamentului instanţei de fond, recurenta apreciin că Notificarea nr. x/06.02.2018 nu este motivată şi că aceasta include în mod eronat o serie de medicamente ce nu pot intra în baza de calcul a contribuţie.
Instanţa de recurs reţine că prin Notificarea nr. x/06.02.2018 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a comunicat reclamantei A. o serie de date necesare în vederea stabilirii şi achitării contribuţiei clawback aferente trimestrului IV al anului 2018 astfel cum această contribuţie este reglementată de dispoziţiile O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii(fila x ds. fond).
Înalta Curte constată că atât prin cererea de chemare în judecată, cât şi prin recursul incident, reclamanta nu invocă lipsa motivării notificării, ci imposibilitatea verificării datelor comunicate centralizat de intimata-pârâtă CNAS, prin raportare la sursele efective ale consumurilor înregistrate pe canalele de eliberare a medicamentelor, reclamanta susţinând că nu are nicio pârghie de control a informaţiilor primite în vederea calculării contribuţiei clawback.
Argumentele prezentate de către recurenta-reclamantă în privinţa legalităţii notificării se circumsciru unor argumente de neconstituţionalitate a normei în temeiul căreia acest act a fost emis, vizând lipsa de transparenţă fiscală şi nu a unor aspecte de nelegalitate a actului, sancţionabile de către instanţa de contencios administrativ, în condiţiile în care notificărea respectă întru totul conţinutul stabilit prin dispoziţiile art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011.
În ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti indicate de recurenta-reclamantă, care, în opinia acesteia, susţin motivul de nelegalitate referitor la nemotivarea notificărilor emise de CNAS, Înalta Curte observă că acestea nu conturează o orientare jurisprudenţială unitară a Înaltei Curţi în acest sens. Contrar hotărârilor judecătoreşti invocate de reclamantă, Înalta Curte face trimitere la deciziile nr. 3811/2017, 3415/2019, 2349/2019, 423/2020 şi 4067/2020, care cuprind considerente similare celei din prezenta decizie, în privinţa caracterului motivat al notificărilor emise de CNAS, în acord cu prevederile art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011.
Pe de altă parte, nu trebuie omis şi că fiecare cauză se bucură de particularităţile sale de fapt şi de drept şi vizează alte notificări emise de recurenta CNAS decât cele din prezenta cauză, raportat la alt cadru legislativ (în condiţiile în care legislaţia incidentă taxei clawback a suferit multiple modificări de la adoptarea O.U.G. nr. 77/2011), astfel încât, deşi s-a invocat existenţa unei similarităţi la nivelul conţinutul notificărilor, instanţa din prezenta cauză nu poate recurge la o analiză comparativă a acestora, pentru a concluziona în sensul dorit de recurenta-reclamantă.
Înalta Curte, apreciază că instanţa de fond, a analizat în mod corect legalitatea notificării nr. x/06.02.2018 contestată în raport de legislaţia incidentă la data emiterii sale (februarie 2018), iar pentru argumentele anterior expuse, apreciază că critica formulată de recurenta-reclamantă sub aspectul nemotivării acestui act adminsitrativ nu este întemeiată, în speţă la emiterea acestui act adminsitrativ, autoritatea emitentă a respectat dispoziţiile O.U.G. nr. 77/2011.
În ceea ce priveşte nelegalitate notificării din perspectiva includerii unor medicamente în mod eronat în cuprinsul său, Înalta Curte apreciază că instanţa de fond a efectuat o analiză judicioasă a cauzei cu privire la presupusa neconcordanţa unor coduri CIM cu medicamentele pe care acestea le reprezentau.
În speţă, se reţine în acord cu instanţa de fond că în ceea ce priveşte codul CIM W00492002, intimata CNAS a dovedit că a rezultat o eroare de înregistrare, în realitate vizând un alt medicament pentru care partea reclamantă era deţinător al autorizaţiei de punere pe piaţă (astfel furnizorii au înregistrat acest cod CIM când în realitate trebuia înregistrat codul CIM W00492003 corespunzător medicamentului Atenololum LPH 50 mg având ca deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă A., medicament care este inclus în lista depusă de reclamantă aferentă trim. IV 2018 la poziţia 11; codul CIM W00492003 a fost înregistrat pe factura de achiziţie, ce a stat la baza înregistrării făcute de furnizorul de servicii medicale).
Pentru codul CIM W0292001 instnţa de fond a reţinut just că din verificările efectuate de CNAS a rezultat o eroare de înregistrare în privinţa sumei de 7,46 RON. Astfel pentru suma de 5,53 RON în CNAS a stabilit că un alt medicament pentru care partea reclamantă era deţinător al autorizaţiei de punere pe piaţă(astfel furnizorii au înregistrat acest cod CIM când în realitate trebuia înregistrat codul CIM W02920004 corespunzător medicamentului Enalapril LPH 10 mg având ca deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă tot A., medicament care este inclus în lista depusă de reclamantă aferentă trim. IV 2018 la poz. 35; codul CIM W02920004 a fost înscris pe factura de achiziţie ce a stat la baza înregistrării făcute de furnizorul de servicii medicale). În această situaţie intimata CNAS a stabilit că valoarea aferentă codului CIM W02920001 comunicată prin anexa la notificare, în sumă de 7,46 RON se diminuează şi va fi în sumă de 5,53 RON.
Aceeaşi situaţie a privit şi codul CIM W02921001 faţă de care a existat o eroare privitoare la suma de 97,25 RON, în sensul că acea sumă privea un alt medicament, suma corectă atribuită acelui cod CIM fiind de 73,16 RON şi în realitate trebuia trecut codul CIM x. Faţă de codul CIM W03264001 din verificările efectuate de CNAS a rezultat o eroare de înregistrare în privinţa sumei de 268,72 RON. Pentru suma de 244,48 RON în CNAS a stabilit că un alt medicament pentru care partea reclamantă era deţinător al autorizaţiei de punere pe piaţă astfel furnizorii au înregistrat acest cod CIM când în realitate trebuia înregistrat codul CIM W03264003 corespunzător medicamentului Furosemid LPH 40 mg având ca deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă tot A., medicament care este inclus în lista depusă de reclamantă aferentă trim. IV 2018 la poz. 38; codul CIM W03264003 a fost înscris pe facturile de achiziţie ce au stat la baza înregistrării făcute de furnizorul de servicii medicale. În consecinţă, CNAS a stabilit că valoarea aferentă codului CIM W03264003 comunicată prin anexa la notificare, în sumă de 268,72 RON se diminuează şi va fi în sumă de 244,48 RON.
În privinţa codului CIM W12246001 din verificările efectuate de CNAS a rezultat o eroare de înregistrare în privinţa sumei de 18.44 RON. Astfel pentru suma de 8,31 RON în CNAS a stabilit că un alt medicament pentru care partea reclamantă era deţinător al autorizaţiei de punere pe piaţă(astfel furnizorii au înregistrat acest cod CIM când în realitate trebuia înregistrat codul CIM W12246003 corespunzător medicamentului Nitrazepam LPH 5 mg având ca deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă tot A., medicament care este inclus în lista depusă de reclamantă aferentă trim. IV 2018 la poz. 52; codul CIM W12246003 a fost înscris pe facturile de achiziţie ce au stat la baza înregistrării făcute de furnizorul de servicii medicale). În consecinţă, CNAS a stabilit că valoarea aferentă codului CIM W12246003 comunicată prin anexa la notificare, în sumă de 18,44 RON se diminuează şi va fi în sumă de 13,20 RON.
Faţă de codul CIM W42973001 din verificările efectuate de CNAS a rezultat o eroare de înregistrare în privinţa sumei de 53,59 RON. Astfel pentru suma de 43,12 RON în CNAS a stabilit că un alt medicament pentru care partea reclamantă era deţinător al autorizaţiei de punere pe piaţă(astfel furnizorii au înregistrat acest cod CIM când în realitate trebuia înregistrat codul CIM W42973003 corespunzător medicamentului Metoprolol LPH 25 mg având ca deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă tot A., medicament care este inclus în lista depusă de reclamantă aferentă trim. IV 2018 la poz. 46; codul CIM W42973003 a fost înscris pe facturile de achiziţie ce au stat la baza înregistrării făcute de furnizorul de servicii medicale; de asemenea furnizorii au înregistrat acest cod CIM când în realitate trebuia înregistrat codul CIM 07223003 corespunzător medicamentului Metoprolol LPH 25 mg având ca deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă tot A., medicament care este inclus în lista depusă de reclamantă aferentă trim. IV 2018 la poz. 47; codul CIM W42973003 a fost înscris pe facturile de achiziţie ce au stat la baza înregistrării făcute de furnizorul de servicii medicale). În consecinţă, CNAS a stabilit că valoarea aferentă codului CIM W42973001 comunicată prin anexa la notificare, este în sumă de 53,59 RON.
Iar în ceea ce priveşte ultimul cod CIM W58781001 pe care recurentul-reclamant l-a apreciat că nu este dovedit, instanţa de recurs reţine că din verificările efectuate de CNAS a rezultat o eroare de înregistrare în privinţa sumei de 174,46 RON. Astfel pentru suma de 155,29 RON în CNAS a stabilit că un alt medicament pentru care partea reclamantă era deţinător al autorizaţiei de punere pe piaţă(astfel furnizorii au înregistrat acest cod CIM când în realitate trebuia înregistrat codul CIM W58781002 corespunzător medicamentului Ketotifen LPH 1 mg având ca deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă tot A., medicament care este inclus în lista depusă de reclamantă aferentă trim. IV 2018 la poz. 41; codul CIM W W58781002 a fost înscris pe facturile de achiziţie ce au stat la baza înregistrării făcute de furnizorul de servicii medicale). În consecinţă, CNAS a stabilit că valoarea aferentă codului CIM W12246003 comunicată prin anexa la notificare, în sumă de 174,46 RON se diminuează şi va fi în sumă de 155,29 RON.
Critica recurentei-reclamante conform căreia instanţa de fond a preluat apărarea intimatei CNAS nu se confirmă având în vedere materialul probator administrată în cauză, respectiv răspunsul la contestaţia administrativă formulată împotriva notificării în cuprinsul căreia s-a prezentat în detaliu situaţia erorilor materiale şi a îndreptărilor acestora, prin care s-a stabilit în mod cert codurile CIM aferente medicamentelor puse în piaţă pentru perioada sem. IV din 2018 şi a valorii acestor medicamente.
Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs şi prin recursul incident nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, raportat la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi recursul incident declarat de reclamanta A. S.A. împotriva sentinţei nr. 319 din data de 8 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi recursul incident declarat de reclamanta A. S.A. împotriva sentinţei nr. 319 din data de 8 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind nefondate.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 februarie 2023