Revision for ultra/minus petita in statutory status confirmation action fails where party challenges substantive evidence assessment

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2023

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 05.12.2018, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., constatarea calităţii acestuia de colaborator al Securităţii.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 2096 din 25 iunie 2019, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată.

3. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

4. Obiectul cererii de revizuire

Prin decizia nr. 1381 din 9 martie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal:

- a admis recursul formulat de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei nr. 2096 din 25 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal;

- a casat sentinţa recurată;

- a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;

- a constatat calitatea de colaborator al Securităţii a pârâtului A..

5. Cererea de revizuire

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 10 aprilie 2023, sub nr. x/2023, împotriva deciziei de la pct. 4 a formulat cerere de revizuire intimatul-pârât A., solicitând, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., anularea deciziei, rejudecarea recursului, în sensul respingerii acestuia şi a menţinerii sentinţei de fond.

După ce a reiterat obiectul cererii de chemare în judecată şi a prezentat circumstanţele cauzei, revizuentul a susţinut, în esenţă, că instanţa de recurs a reţinut în mod greşit că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 cu consecinţa constatării sale de colaborator al Securităţii, deşi, în opinia sa, aceste condiţii nu sunt îndeplinite în cazul celor 3 aşa zise "NOTE", ce i-au fost atribuite ca atare de CNSAS. Aceasta, întrucât:

- declaraţiile pârâtului A. nu conţin informaţii prin care să fi denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;

- niciunul dintre cele 3 materiale depuse de CNSAS şi atribuite pârâtului A. sub denumirea de NOTE, nu vizează îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

- relatările sunt făcute de A. ca persoană declarantă, el însuşi vizat de aceste relatări;

- în realitate, relatările pârâtului A. au vizat, în fapt, protecţia membrilor grupurilor de studiu biblic cu intenţia de a arăta organelor de anchetă ale Securităţii că, pentru regimul politic de atunci, nu reprezintă niciun pericol studiul Evangheliei şi mărturisirea de credinţă a participanţilor sau/şi membrilor activi la aceste activităţi;

- de altfel, dincolo de caracterul simulat al rapoartelor lucrătorului de Securitate, acestea nu au un conţinut care să confirme că de la A. s-ar fi primit informaţii prin care să se denunţe activităţi sau atitudini ostile regimului totalitar;

- dimpotrivă, aşa-zisele "informaţii primite", sunt "aspecte de ordin general" - a se vedea Nota raport din 21.01.1987 şi că "Analizându-se numai informaţiile furnizate, se poate spune că nu a desfăşurat o activitate în raport cu posibilităţile sale informative (...) - a se vedea Nota de analiză a informatorului din 15.12.1987.

Susţine că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra aparărilor intimatului (revizuentul din cauză), nici sub aspect legislativ (inclusiv deciziile CCR) şi nici sub aspect argumentativ juridic.

Totodată, apreciază că revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare pusă la îndemâna atât a recurentului, cât şi a intimatului; legiuitorul nu face distincţie între recurent şi intimat atunci când reglementează motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ceea ce înseamnă că şi intimatul din dosarul de recurs poate reclama, în raport cu apărările sale, motivul de revizuire precitat. Altminteri, în opinia sa, s-ar produce o discriminare juridică între părţi şi un dezechilibru în principiul echităţii.

Nu în cele din urmă, susţine că, dacă instanţa de recurs s-ar fi aplecat asupra aspectelor concrete invocate, punctual şi pe larg, în întâmpinarea formulată, ar fi ajuns la o altă concluzie decât cea care se regăseşte în decizia nr. 1381/2022.

6. Apărările formulate în cauză

Intimatul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia tardivităţii cererii de revizuire, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca nefondată, pentru apărările dezvoltate la dosar.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra revizuirii

II.1. Examinând cu prioritate excepţia tardivităţii, invocată prin întâmpinare de intimatul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să o respingă, pentru considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., "Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti: 1. în cazurile prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 1, de la comunicarea hotărârii;"

În speţă, hotărârea a cărei revizuire se solicită, anume decizia nr. 1381 din 9 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, a fost comunicată revizuentului (intimatului-pârât) A., la data de 7 martie 2023.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., termenul de o lună a început să curgă de la data de 7.03.2023 şi se împlinea pe data de 7.04.2023.

Având în vedere că revizuentul a solicitat revizuirea deciziei nr. 1381/9.03.2022 la data de 7 aprilie 2023 (potrivit datei înscrise pe plicul aflat la f.44 dosar), Înalta Curte constată că cererea este introdusă cu respectarea termenului prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., motiv pentru care, va respinge excepţia tardivităţii cererii de revizuire.

II.2. Apoi, examinând cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.

Revizuentul şi-a întemeiat calea extraordinară de atac pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., motiv de revizuire care reglementează un caz de reformare a hotărârii definitive, determinat de împrejurarea că instanţa de judecată "s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut".

În ceea ce priveşte admisibilitatea cererii de revizuire, Înalta Curte constată că hotărârea atacată face parte din hotărârile susceptibile a fi atacate cu cerere de revizuire, iar pe de altă parte, evocă fondul, cerinţă impusă prin art. 509 alin. (2) C. proc. civ.

Analizând acest motiv de revizuire, Înalta Curte constată că nu este incident în speţă.

Înalta Curte constată că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat să se constate calitatea pârâtului A. de colaborator al Securităţii.

Instanţa de recurs a admis recursul formulat de reclamant; a casat hotărârea atacată şi, rejudecând cauza: a admis cererea de chemare în judecată şi a constatat calitatea de colaborator al Securităţii a pârâtului A..

În cazul reglementat expres prin art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuirea apare a fi un remediu al nesocotirii de către instanţă a principiului disponibilităţii părţilor în procesul civil.

În sensul acestui text, prin "lucru cerut" se înţelege numai cererile care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia şi au stabilit obiectul pricinii supus judecăţii, care se reflectă în dispozitiv. Aşadar, textul art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. vizează inadvertenţele dintre obiectul pricinii supuse judecăţii şi ceea ce instanţa a hotărât, fiind vizat obiectul cererii, iar nu temeiurile acesteia sau mijloacele de apărare.

Având în vedere aceste repere teoretice, instanţa observă că ceea ce invocă revizuentul în susţinerea motivului de revizuire analizat, nu este o pronunţare ultra, extra sau minus petita prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată formulată de reclamant. Pronunţarea minus petita presupune ca instanţa să nu se fi pronunţat asupra tuturor capetelor acţiunii, indiferent că acestea sunt principale, accesorii, subsidiare sau incidentale, acesta fiind sensul noţiunii minus petita în înţelesul legii procesuale civile. Această condiţie nu este îndeplinită în cauză, nefiind în prezenţa noţiunii juridice de minus petita, revizuentul invocând faptul că instanţa de recurs nu s-ar fi pronunţat asupra apărărilor pe care le-a invocat prin întâmpinarea formulată în dosarul de recurs, ceea ce nu se circumscrie noţiunii de petita sau lucru cerut.

Totodată, se constată că revizuentul critică, practic, legalitatea soluţiei instanţei de recurs, rezolvarea pe care ea a dat-o recursului formulat şi transformă, astfel, revizuirea într-un recurs la recurs, solicitându-se instanţei de revizuire să exercite controlul de legalitate asupra modului în care instanţa de recurs a apreciat că recursul reclamantului este fondat.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 513 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia tardivităţii cererii de revizuire.

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 1381 din 9 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, ca nefondată.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 16 noiembrie 2023.