Loss of procedural capacity to act due to plaintiff's death during appeal nullifies claim for non-reimbursable cancer drug listing

Şedinţa publică din data de 17 octombrie 2024

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 27.06.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, a solicitat:

- în principal la obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim dc compensare 100%, a combinaţiei de medicamente TRASTUZUMAB (denumire comercială HERCEPTIN) şi LAPATINIB (denumire comercială TYVERB) pentru indicaţia terapeutică cancer glande salivare şi

- în subsidiar, la obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neinduse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 219 din 1 noiembrie 2023, Curtea de Apel Ploieşti:

- a respins, ca nefondate, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Agenţia Naţională a Medicamentelor şi a Dispozitivelor Medicale din România, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;

- a respins, ca nefondate, excepţia inadmisibilităţii cererii principale, şi excepţia prematurităţii;

- a admis excepţia inadmisibilităţii capătului doi de cerere, invocată de Ministerul Sănătăţii;

- a admis, în parte, acţiunea având ca obiect "obligaţie de a face" formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României şi Ministerul Sănătăţii;

- a obligat pârâţii să iniţieze, din oficiu, procedura de evaluare a medicamentelor TRASTUZUMAB (denumire comercială HERCEPTIN) şi LABATINIB (denumire comercială TYVERB) pentru indicaţia terapeutică CANCER GLANDE SALIVARE, în vederea includerii sau neincluderii în lista cuprinzând denumirile internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei de fond au declarat recurs toţi pârâţii.

3.1. Pârâtul Ministerul Sănătăţii şi-a întemeiat recursul pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, în principal, admiterea excepţiilor invocate în faţa instanţei de fond, iar în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

3.2. Pârâtul Guvernul României prin Secretariatul General la Guvernului şi-a întemeiat recursul pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată în principal, ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată.

3.3. Pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi-a întemeiat recursul pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

3.4. Pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi-a întemeiat recursul pe art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive şi admiterea excepţiei lipsei de interes, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

4. Apărările formulate în cauză

Legal citat, intimatul-reclamant A. nu a depus întâmpinare în dosarul de recurs.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând, cu prioritate, în condiţiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., motivul de recurs de ordine publică întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat din oficiu, prin prisma lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului-reclamant A., Înalta Curte constată următoarele:

Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de fond (vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului, potrivit dispoziţiilor art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ.

Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă fiind lovite de nulitate absolută.

Capacitatea procesuală de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 C. civ.

În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinţă, aşa cum statuează art. 35 C. civ., începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reţine că potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi susţinut numai de către o persoană care deţine capacitate procesuală de folosinţă, sub sancţiunea nulităţii actului de procedură, dispoziţii aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât şi în cazul căilor de atac.

În raport de aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte constată că, potrivit înscrisului depus din oficiu la dosarul instanţei de recurs, intimatul-reclamant A. a decedat la data 2.06.2024, conform act deces nr. 9002, eliberat de Primăria Sinaia, jud. Prahova . Prin urmare, la acest moment, reclamantul este lipsit de capacitate procesuală de folosinţă, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii, fiind incidente dispoziţiile art. 40 C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte va avea în vedere şi caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, pretenţia solicitată prin cererea de ordonanţă preşedinţială [asigurarea în regim de compensare 100% a combinaţiei de medicamente Trastuzumab (denumire comercială Herceptin) şi Lapatinib (denumire comercială Tyverb)] putând fi executată doar faţă de reclamant, nefiind o obligaţie transmisibilă succesorilor acestuia.

Având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, Înalta Curte reţine incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. şi, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din acelaşi cod, va admite recursurile declarate de pârâţi şi va casa sentinţa recurată.

Totodată, procedând la rejudecarea cererii de ordonanţă preşedinţială, Înalta Curte va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantului A. şi va anula cererea de ordonanţă preşedinţială, ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosinţă, astfel cum impun dispoziţiile art. 40 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă.

Admite recursurile declarate de pârâţii Ministerul Sănătăţii, Guvernul României, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale împotriva sentinţei nr. 219 din data de 1 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând cauza:

Anulează acţiunea pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 17 octombrie 2024.