Pension dispute sent to administrative court after negative jurisdiction clash resolved.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning the case to the Tribunal of Constanța, Civil Section I, as the first-instance court, thereby rejecting the Court of Appeal's referral to administrative litigation. The plaintiffs sought recalculation and restitution of pension amounts allegedly withheld unlawfully under art. VII of Emergency Ordinance No. 59/2017 between 2017 and 2019, plus inflation adjustment and legal interest, citing arts. 59–60 of Law No. 223/2015. The Court held that the dispute concerned pension and social insurance rights, not the annulment of administrative acts, so the subjective criterion under art. 10(1) of Administrative Litigation Law No. 554/2004 (based on the issuing authority's rank) did not apply; instead, the objective/pecuniary criterion applied, and because the claimed sums did not exceed the 3,000,000 RON threshold, jurisdiction lay with the administrative-fiscal tribunal under art. 10(3) of that law, here the Tribunal of Constanța, Civil Section I. The decision is final, with no appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 60 din Legea nr. 223/2015, art. 9 din Legea nr. 554/2004, art. 8 din Legea nr. 554/2004, art. 84 alin. (2) din O.U.G. nr. 114/2018, art. 1 pct. 11 din Legea nr. 207/2015; Pension dispute sent to administrative court after negative jurisdiction clash resolved: The plaintiffs sought recalculation and restitution of pension amounts allegedly withheld unlawfully under art. VII of Emergency Ordinance No. 59/2017 between 2017 and 2019, plus inflation adjustment and legal interest, citing arts. 59–60 of Law No. 223/2015. The Court held that the dispute concerned pension and social insurance rights, not the annulment of administrative acts, so the subjective criterion under art. 10(1) of Administrative Litigation Law No. 554/2004 (based on the issuing authority's rank) did not apply; instead, the objective/pecuniary criterion applied, and because the claimed sums did not exceed the 3,000,000 RON threshold, jurisdiction lay with the administrative-fiscal tribunal under art. 10(3) of that law, here the Tribunal of Constanța, Civil Section I. The decision is final, with no appeal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for the High Court to settle the negative conflict of jurisdiction and establish which court is competent.
Full text
Şedinţa publică din data de 27 septembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamanţii au solicitat:
1. să se constate vătămarea drepturilor şi a intereselor legitime ale reclamanţilor prin măsurile reglementate de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, în sensul calculării nelegale a pensiei în perioada 07.08.2017-01.01.2019;
2. obligarea pârâtei, în principal, la revizuirea drepturilor la pensie ale reclamanţilor, în temeiul art. 65 (1) din Legea nr. 223/2015 şi, în subsidiar, la recalcularea drepturilor la pensie ale reclamanţilor începând cu 07.08,2017 (pentru reclamanţii retraşi din activitate anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 59/2017) şi începând cu data retragerii la pensie (pentru reclamanţii retraşi din activitate ulterior datei de 07.08.2017), respectiv începând cu: 24.07.2018 pentru A., 01.08.2018 pentru B., 21.08.2018 pentru C., 13.08.2018 pentru D., 22.08.2018 pentru E., 07.08.2017 pentru F., 07.08.2017 pentru F., 17.07.2018 pentru G., 14.08.2018 pentru H. - până la 01.01.2019 potrivit art. 59, 60 din Legea nr. 223/2015 nemodificate prin O.U.G. nr. 59/2017, prin actualizarea pensiei cu majorările venitului brut acordat poliţiştilor activi până la 07.08.2017 si raportat la pensia brută, şi nu potrivit art. VII din O.U.G, nr. 59/2017 (venitul net şi pensia netă);
3. acordarea la plată a diferenţei drepturilor la pensie revizuite şi actualizate potrivit Legii nr. 223/2015 nemodificate (art. 59, 60) prin producerea efectelor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, începând cu: 24.07.2018 pentru A., 01.08.2018 pentru B., 21.08.2018 pentru C., 13.08.2018 pentru D., 22.08.2018 pentru E., 07.08.2017 pentru F., 07.08.2017 pentru F., 17.07.2018 pentru G., 14.08.2018 pentru H., până la 01.01.2019. actualizate cu indicele de inflaţie si împreună cu dobânda legală (potrivit art. 3 (2) din O.G. nr. 13/2011), ambele calculate de la data naşterii drepturilor până la data plătii efective.
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
2.1. Hotărârea Tribunalului Constanţa, secţia I civilă
Prin sentinţa civilă nr. 1329 din 19 aprilie 2024, Tribunalul Constanţa, secţia Civilă a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., F., G., H., în contradictoriu pârâţii CASA SECTORIALA DE PENSII A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, U.M. 02505 BUCUREŞTI pentru CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, a reţinut că, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, se constată că prezentul litigiu este un litigiu de contencios administrativ, având în vedere că se solicită constatarea producerii unei vătămări printr-un act emis de Guvern - ordonanţe de urgenţă, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004 se constată că revine Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal competenţa în soluţionarea cauzei în primă instanţă.
2.2. Hotărârea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 207 din 10.06.2024, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., F., G., H. şi pe pârâtele CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE şi CASA DE PENSII SECTORIALA A MINISTERULUI APARARII NATIONALE - PRIN U.M. 02505 BUCURESTI, în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia I civilă.
A constatat ivit conflictul de competenţă materială şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă dintre Tribunalul Constanţa, secţia Civilă şi Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, a avut în vedere că reclamantul a stabilit cadrul procesual şi a solicitat ca judecata să se realizeze exclusiv cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, ca instituţie responsabilă de stabilirea şi plata pensiei acestuia, iar litigiul este unul care priveşte dreptul la pensie, motiv pentru care a considerat că revine competenţa de soluţionare a cererii Tribunalului Constanţa, secţia civilă.
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând prezentul conflict de competenţă, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Constanţa, secţia I civilă, pentru următoarele considerente:
Din perspectiva determinării cadrului analizei deferite soluţionării în prezentul regulator de competenţă, Înalta Curte observă că aspectul care a generat conflictul de competenţă între instanţe care şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces îl constituie problema identificării obiectului cauzei deduse soluţionării şi a criteriului de determinare a competenţei aplicabil cauzei, în raport de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că, în cauza pendinte, raportul juridic litigios nu este cel privitor la dreptul la pensie, în sine, nefiind puse în discuţie nici aspecte privind stabilirea unui astfel de drept şi nici neîndeplinirea de către pârâtă, în fapt, a unei obligaţii de achitare a pensiei.
Ceea ce reclamanţii au solicitat prin cererea de chemare în judecată a fost acordarea diferenţelor băneşti reţinute greşit de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală aferentă sumelor eronat neachitate, în temeiul disp. art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, aşa încât litigiul se circumscrie, pentru aceste motive, jurisdicţiei asigurărilor sociale, iar obiectul acţiunii introductive de instanţă priveşte dreptul la pensie al reclamanţilor care solicită recalcularea şi restituirea unor sume reţinute din pensie ca urmare a intervenirii modificărilor legislative.
Înalta Curte observă că nu sunt incidente dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, întrucât acestea nu reprezintă temeiul acţiunii, astfel cum se poate observa din parcurgerea cererii de chemare în judecată, aceste prevederi speciale reţinute din oficiu de Tribunalul Constanţa, secţia I civilă, de contencios administrativ şi fiscal nu pot fi extinse prin analogie la orice litigii introduse ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 160/2021, cu atât mai mult cu cât acţiunea reclamanţilor vizează un raport juridic ivit cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, subsecvent ordonanţei Guvernului.
Aşadar, cererea de chemare în judecată nu s-a fundamentat pe dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 şi, deşi în cadrul cererii de chemare în judecată reclamanţii au invocat excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile O.U.G. nr. 59/2017 şi art. 84 alin. (2) din O.U.G. nr. 114/2018, acţiunea nu s-a fundamentat nici pe dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, Înalta Curte este de acord cu ceea ce a reţinut şi curtea de apel implicată în conflictul de competenţă de faţă în sensul că reclamanţii nu au solicitat, nici acordarea de despăgubiri, în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004, nici obligarea unei autorităţi publice al emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative, ci restituirea unor sume pretins a fi reţinute din pensie în mod nelegal, acesta neinvocând un raport de drept administrativ, ci un raport ce ţine de domeniul pensiilor şi asigurărilor sociale.
În contextul în care prin cererea de chemare în judecată nu s-a solicitat anularea unor acte administrative emise în baza ordonanţei de guvern, nu poate fi reţinută incidenţa criteriului subiectiv de stabilire a competenţei, reglementat de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, privind rangul autorităţii emitente a actului.
În raport, însă, de dispoziţiile art. 1 pct. 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, coroborate cu cele ale Titlului V din Codul fiscal, conform cărora reprezintă creanţă fiscală principală dreptul la perceperea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, precum şi dreptul contribuabilului la restituirea sumelor plătite fără a fi datorate şi la rambursarea sumelor cuvenite, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de lege, Înalta Curte consideră că, în cauza pendinte, fiind vorba de un litigiu ce priveşte despăgubiri sub forma restituirii unor sume plătite cu titlu de contribuţie socială, este incident criteriul obiectiv/valoric de stabilire a competenţei, reglementat de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Întrucât din actele dosarului nu rezultă că valoarea sumelor vizate de cererea de chemare în judecată ar depăşi valoarea prag de 3.000.000 de RON stabilită de sus indicatul text normativ, instanţa învestită cu regulatorul de competenţă reţine că revine tribunalului administrativ-fiscal competenţa de a soluţiona o cauză precum cea pendinte, în litigiul de faţă, în raport de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competent fiind tribunalul, secţia sau completul specializat în materie de contencios administrativ.
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia I Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., F., G. şi H., în contradictoriu cu pârâtele Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale - prin U.M. 02505 Bucureşti, în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată astăzi, 27 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.