Judicial admission seniority dispute: principal appeal annulled for non-payment of stamp duty, cross-appeal declared ineffective

Şedinţa publică din data de 27 septembrie 2024

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cererea formulată de reclamanta A. de suspendare a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 163 din 15 decembrie 2022 prin care, cu majoritate de voturi, a fost respinsă contestaţia formulată împotriva deciziei Comisiei de concurs (concursul pentru admiterea în magistratură organizat în perioada 14 octombrie 2022 - 15 iunie 2023) care a reţinut neîndeplinirea condiţiei de vechime prevăzută de1 art. 33 din Legea nr. 303/2004 şi a Deciziei Comisiei de concurs publicată pe site-ul CSM în data de 06 decembrie 2022, până la pronunţarea unei soluţii pe fondul cauzei

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 24 de la data de 12 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă cererea de suspendare formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 24 de la data de 12 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs principal reclamanta A. şi recurs incident pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.

3.1 Recursul declarat de reclamanta A.

În esenţă, în motivare, a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. arătând că această cale de atac a rămas fără obiect dat fiind că judecătorul fondului a motivat Sentinţa având ca obiect cerere de suspendare act administrativ la 14 luni de zile de la pronunţare.

Instanţa de fond a încălcat principiul disponibilităţii, pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii susţinând că nu ar putea fi luată în considerare vechimea în magistratură raportat la data publicării concursului, respectiv 14 octombrie 2022, dată anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022 care prevede radierea sancţiunii disciplinare într-un termen de 3 ani de zile.

De altfel, ulterior, în cadrul concursului de admitere în magistratură organizat în perioada 07 iulie 2023 - 06 martie 2024 Consiliul Superior al Magistraturii a recunoscut acea perioadă ca fiind vechime în funcţie juridică.

Ulterior, prin sentinţa civilă nr. 1792 din data de 27 noiembrie 2023 pronunţată în dosar nr. x/2023 Curtea de Apel Bucureşti a dispus anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 163 din 15.12.2022, admiterea contestaţiei reclamantei împotriva Hotărârii nr. 26/06.12.2022 a Comisiei de organizare a concursului de admitere în magistratură din perioada 14 octombrie 2022 - 15 iunie 2023, constatând că a îndeplinit condiţia de vechime.

A reluat susţinerile din cererea de chemare în judecată finalizată cu sentinţa curţii de Apel nr. 1792 din 27.11.2023, pronunţată în dosar nr. x/2023 prin care instanţa a admis pretenţiile privind anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 163 din 15 decembrie 2022. De asemenea, instanţa a admis contestaţia împotriva Hotărârii nr. 26 din 06.12.2022 a Comisiei de organizare a concursului de admitere în magistratură din perioada 14 octombrie 2022 -15 iunie 2023, constatând că îndeplinise condiţia de vechime cerută.

Pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii i-a negat dreptul de a participa la concurs deşi a făcut dovada unei vechimi în specialitate de 7 ani şi 9 luni la data publicării anunţului de concurs şi 8 ani şi 19 zile la data susţinerii primei probe, respectiv 15 ianuarie 2023.

A arătat că, în conformitate cu anunţul de concurs publicat pe site-ul CSM la data de 14 octombrie 2023, la concursul de admitere în magistratură se pot înscrie persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. a), b), c), d) şi e) din Legea nr. 192/2021, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, în funcţiile prevăzute de art. 53 din aceeaşi lege, la data susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.

La dosarul de concurs a depus înscrisuri din care rezultă o vechime în specialitate de 8 ani şi 19 zile la data primei probe (7 ani şi 9 luni la data publicării concursului), astfel cum voi detalia în continuare.

A mai susţinut că eliberarea din funcţia de judecător a recurentei din motive imputabile nu poate fi reţinută date fiind prevederile art. 273 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 care prevăd radierea de drept a sancţiunii în termen de 3 ani de la data executării (în cazul subsemnatei au trecut peste 5 ani de zile). Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este în vigoare de la data de 16.12.2022, iar îndeplinirea condiţiilor de vechime se verifică raportat la data primei probe, respectiv 15.01.2023 - aşa a stabilit pârâtul CSM în anunţul de publicare a concursului.

Chiar prin raportare la data publicării anunţului de concurs, respectiv 14.10.2022, expirase termenul de 45 de zile de la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 363 din 08 iunie 2022 în care s-a reţinut neconstituţionalitatea art. 100 din Legea nr. 303/2004, respectiv faptul că art. 100 este constituţional numai în măsura în care sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură nu are efect permanent. Decizia nr. 363 din 08 iunie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 20 iulie 2022, termenul de 45 de zile împlinindu-se la data de 03 septembrie 2022.

A mai arătat că arbitrariul soluţiei pârâtului Consiliului Superior al Magistraturii rezultă şi din faptul că Hotărârea Plenului CSM nr. 163 din 15 decembrie 2022 a fost luată cu majoritate, 3 voturi pentru admiterea contestaţiei, 10 împotrivă, 2 voturi nule.

A apreciat că vechimea în funcţia de magistrat este una utilă şi trebuia reţinută în calculul termenului minim de 5 ani pentru participarea la concurs.

Totodată, vechimea în specialitatea juridică ca urmare a calităţii de auditor de justiţie, obţinută prin simpla promovare a examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii este suficientă pentru îndeplinirea, împreună cu vechimea în funcţia de consilier juridic, a celor 5 ani minimi necesari pentru participarea la concursul de admitere în magistratură.

Instanţa de fond a constatat că cererea reclamantei este întemeiată, a dispus anularea Hotărârii Plenului CSM nr. 163 din 15 decembrie 2022 şi a deciziei Comisiei de concurs publicată pe site-ul CSM în data de 06 decembrie 2022, constatând că, contrar celor susţinute de pârât, avea vechimea necesară pentru a participa la concurs.

3.2 Recursul incident declarat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii

Prin recursul incident, pârâtul a solicitat casarea în parte a sentinţei sus menţionate, în sensul admiterii excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, cu consecinţa respingerii acţiunii ca fiind inadmisibilă, precum şi al admiterii excepţiei lipsei de interes în formularea acţiunii, cu consecinţa respingerii cererii ca fiind lipsită de interes

A invocat nelegalitatea hotărârii din perspectiva motivului de casare instituit de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii, a susţinut că instanţa de fond a dispus în mod netemeinic şi nelegal respingerea acestei excepţii.

Pentru a putea opera o suspendare a executării unui act administrativ este necesară verificarea în prealabil a aspectului legat de executorialitatea acestuia. Numai în măsura în care actele în discuţie sunt susceptibile de executare, se poate pune problema suspendării executării acestora.

Or, contrar celor reţinute de instanţa de fond, actele administrative a căror suspendare se solicită în cauză nu sunt apte de punere în executare.

Astfel, prin Hotărârea nr. 26 din data de 06.12.2022 a Comisiei de organizare a concursului de admitere în magistratură din perioada octombrie 2022 - iunie 2023 s-a respins cererea recurentei - reclamante de înscriere la concursul de admitere în magistratură, iar prin Hotărârea nr. 163 din 15.12.2022 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a respins contestaţia formulată de recurenta - reclamantă împotriva Hotărârii nr. 26 din data de 06.12.2022 a Comisiei de organizare a concursului anterior menţionata. Aceasta hotărâre a Plenului a fost pronunţată aşadar într-o cale de atac, şi anume în calea contestaţiei prevăzute de 15 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 120/2021, şi confirmă caracterul legal al hotărârii Comisiei de organizare a concursului, fără a conţine măsuri apte de a fi puse în executare.

De asemenea, întrucât actele contestate sunt acte negative, care nu conţin dispoziţii susceptibile de a fi puse executare, a precizat că inadmisibilitatea acţiunii rezultă şi din faptul că o eventuală suspendare a efectelor acestora nu are drept consecinţă recunoaşterea dreptului pretins.

Dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se referă la existenţa unui act administrativ unilateral susceptibil de a fi pus în executare. Or, cererea recurentei - reclamante de înscriere la concursul de admitere în magistratură a fost respinsă, constatându-se că aceasta nu îndeplinea condiţia de vechime utilă minimă de 5 ani în funcţiile expres prevăzute de lege pentru participarea la concurs, fiind astfel în prezenţa unor acte negative care nu pot fi suspendate.

Specific actelor administrative negative este faptul că mai înainte de emiterea actului administrativ pozitiv, particularul nu are un drept recunoscut, doar o simplă vocaţie (chiar legitimă) de a obţine, în viitor, un drept subiectiv. În consecinţă, suspendarea actului negativ nu echivalează cu recunoaşterea implicită, de către instanţă, a existenţei actului pozitiv, ci doar ar readuce particularul reclamant la statutul de dinainte de emiterea actului negativ, statut care nu îi permitea însă exerciţiul dreptului subiectiv.

Prin decizia civilă nr. 3774/12.09.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, evocată cu titlu de practică, nu s-au dispus măsuri administrative apte de a fi puse în executare, fiind un act negativ prin care s-a constatat neîndeplinirea condiţiilor de participare la concurs şi care nu conţin măsuri a cărei executare să poată fi suspendată de drept conform art. 29 alin. (7) din Legea nr. 305/2022.

În cauză, contrar celor reţinute de instanţa de fond, consecinţa unei eventuale admiteri a suspendării executării Hotărârii nr. 26 din data de 06.12.2022 a comisiei de concurs şi a Hotărârii nr. 163 din 15.12.2022 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nu o constituie constatarea faptului că aceasta ar îndeplini condiţia de vechime în funcţiile prevăzute de lege astfel încât să poată susţine probele din cadrul concursului de admitere în magistratură.

Pentru aceste considerente, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată.

Referitor la excepţia lipsei de interes în promovarea cererii de chemare în judecată, a arătat că recurenta-reclamanta nu justifică un interes în susţinerea acţiunii şi a prezentului recurs din două perspective.

Prin Hotărârea nr. 97 din data de 30.05.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost validate rezultatele concursului de admitere în magistratură, organizat în perioada 14 octombrie 2022-15 iunie 2023.

În acest context, raportat la prevederile art. 1 şi art. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la dispoziţiile art. 32 alin, (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile este "justificarea unui interes", iar "interesul de a acţiona trebuie "să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual", iar recurenta-reclamantă nu mai justifică un interes actual şi legitim în susţinerea acţiunii şi a prezentului recurs.

Interesul judiciar este o condiţie necesară pentru dobândirea calităţii de parte în proces şi se concretizează în folosul material ori moral pe care l-ar putea obţine oricare dintre părţi de pe urma activităţii judiciare pe care intenţionează să o desfăşoare.

Conform art. 33 din C. proc. civ. republicat, cu modificările ulterioare, nu poate fi invocat un interes oarecare, ci acesta trebuie să fie legitim, personal-adică propriu celui ce promovează acţiunea, născut şi actual - respectiv un interes care se află în fiinţă la data promovării acţiunii şi pe tot timpul exercitării acesteia.

În cauză, recurenta-reclamantă nu justifică un interes actual în a obţine suspendarea executării Hotărârii nr. 26 din data de 06.12.2022 a comisiei de concurs şi a Hotărârii nr. 163 din 15.12.2022 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât aceasta să poată participa la concursul de admitere în magistratură organizat în perioada 14.10.2022 -15.06.2023, având în vedere faptul că acest concurs de admitere în magistratură s-a finalizat, fiind validate rezultatele concursului prin Hotărârea nr. 97/30.05.2023 emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie suspendarea executării Hotărârii nr. 26 din data de 06.12.2022 a Comisiei de organizare a concursului de admitere în magistratură din perioada octombrie 2022 - iunie 2023 şi a Hotărârii nr. 163 din 15.12.2022 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a-i permite recurentei-reclamante să participe la prima probă a concursului ce s-a desfăşurat în data de 15.01.2023 şi nu anularea acestor acte, astfel că o eventuală admitere a recursului, cu consecinţa admiterii cererii de suspendare nu poate avea drept consecinţă reluarea unei proceduri de concurs pentru recurenta-reclamantă, care deja s-a finalizat.

Din a doua perspectivă, contrar celor reţinute de instanţa de fond, recurenta-reclamantă nu are niciun interes, în sens de folos practic urmărit, în a solicita şi a obţine suspendarea executării actelor atacate deoarece aceasta nu are drept consecinţă recunoaşterea dreptului pretins.

O eventuală suspendare a executării Hotărârii nr. 26 din data de 06.12.2022 a Comisiei de organizare a concursului de admitere în magistratură din perioada octombrie 2022 - iunie 2023 şi a Hotărârii nr. 163 din 15.12.2022 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nu duce la constatarea îndeplinirii de către recurenta-reclamantă a condiţiei de vechime în funcţiile prevăzute de lege astfel încât aceasta să poată susţine probele din cadrul concursului de admitere în magistratură.

În aceste condiţii, recurenta-reclamantă nu justifică niciun interes în formularea prezentei cereri, în mod greşit instanţa de fond apreciind că folosul practic urmărit de recurenta-reclamantă priveşte acordarea dreptului acesteia de a susţine probele de concurs.

În concluzie, în raport de cele în precedent expuse, solicitam admiterea excepţiei lipsei de interes, cu consecinţa respingerii cererii ca fiind lipsită de interes.

4. Apărările formulate în recurs

Intimatul - pârât Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de reclamantă, susţinerile recurentei - reclamante circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt nefondate.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma susţinerilor invocate în cererea de recurs, a apărărilor din cuprinsul întâmpinării şi a dispoziţiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul principal este nul pentru netimbrare, iar recursul incident este rămas fără efect, pentru motivele ce vor fi arătate în cele ce urmează.

Potrivit art. 499 C. proc. civ. "Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Fiind luată în examinare cu prioritate, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare, conform prevederilor art. 486 alin. (3) teza a II-a C. proc. civ., excepţie invocată din oficiu, Înalta Curte urmează să o admită şi să anuleze recursul, ca netimbrat, în raport de considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Potrivit art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.".

Recurenta-reclamantă nu şi-a îndeplinit obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, deşi a fost încunoştinţată despre obligaţia de timbrare a recursului prin citaţia emisă la data de 4 aprilie 2024 şi comunicată părţii la data de 11 aprilie 2024, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii .

Or, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care se datorează atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice şi se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii, nerespectarea acestei obligaţii legale atrăgând sancţiunea art. 486 alin. (3) C. proc. civ., anume nulitatea căii de atac a recursului.

În acelaşi timp, Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, iar la dosar nu a fost depusă, de către recurentă, o cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Constatând că recursul nu a fost timbrat cu anticipaţie, că recurenta-reclamantă, deşi a fost citată cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru, nu s-a conformat obligaţiei de timbrare, în cauză nu operează ex lege vreo scutire de la obligaţia de plată amintită, Înalta Curte va da eficienţă dispoziţiilor textelor de lege evocate în paragrafele anterioare.

Astfel, în temeiul art. 486 alin. (2) şi (3) raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea recursului principal formulat de reclamantă, ca netimbrat.

În ceea ce priveşte recursul incident formulat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 491 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul incident şi recursul provocat se poate exercita în cazurile prevăzute la art. 472 şi 473, care se aplică în mod corespunzător. Dispoziţiile art. 488 rămân aplicabile".

Potrivit dispoziţiilor art. 472 alin. (2) din C. proc. civ. "Dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect."

În raport de aceste dispoziţii legale, având în vedere soluţia de constatare a nulităţii recursului principal formulat de reclamantă, Înalta Curte va constata ca rămas fără efect recursul incident formulat de pârât.

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) şi art. 489 alin. (1) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului formulat de recurenta - reclamantă A. şi va constata rămas fără efect recursul incident formulat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia netimbrării, invocată din oficiu.

Anulează recursul principal declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 24 din 12 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Respinge recursul incident declarat de recurentul - pârât Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinţei civile nr. 24 din 12 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, ca rămas fără efect.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 27 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.