CNA fine for Ukraine conflict broadcast upheld after appeal declared null for lack of motivation

Şedinţa publică din data de 27 septembrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată şi parcursul procesual al dosarului

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub numărul de mai sus reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, solicitând instanţei să dispună anularea Deciziei nr. 235/2022, prin care a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 10.000 RON pentru încălcarea prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea Audiovizualului nr. 504/2002 si ale art. 40 alin. (4), art. 66 şi art. 67 din Decizia C.N.A. nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual.

În subsidiar, reclamanta a solicitat înlocuirii amenzii în cuantum de 10.000 RON cu sancţiunea transmiterii unei somaţii de intrare in legalitate.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 2373 de la data de 22 decembrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs reclamanta A. S.R.L., solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei civile atacate, şi pe cale de consecinţă, admiterea plângerii contravenţionale.

În esenţă, în motivare, a arătat că:

"Prin cererea introductivă înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, sub numărul x/2022, recurenta a solicitat, în principal, anularea Deciziei nr. 235 emise de către pârâtul C.N.A., la data de 28.04.2022 iar în subsidiar, constatarea faptului că amenda în cuantum de 10.000 RON este exagerată raportat la aşa zisa culpă, motiv pentru care a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 90 alin. (3) din Legea nr. 504/2002, să ne adreseze o somaţie publică de intrare în legalitate.

Analizând Decizia nr. 235/28.04..2022, este evident faptul că motivele pentru care pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului a dispus amendarea recurentei există cu adevărat doar în imaginaţia membrilor C.N.A. care au votat în favoarea aplicării acestei sancţiuni.

Din aceeaşi analiză rezultă faptul că toate comentariile făcute în platou în timpul emisiunilor incriminate au asigurat informarea corectă a publicului referitor la "situaţia conflictuală din Ucraina".

A folosit între ghilimele exact exprimarea membrilor CONSILIULUI, respectiv "situaţia conflictuală din Ucraina", pentru a nu fi acuzaţi din nou, evident în mod nefondat, că nu informăm corect publicul dacă am spune "război" sau "operaţiune militară specială".

Analizând considerentele pe care instanţa de fond şi-a fundamentat decizia de a respinge plângerea contravenţională formulată de către recurentă, se poate constata cu uşurinţă faptul că, indiferent care era obiectul discuţiilor din platou şi care erau susţinerile invitaţilor, în situaţia în care membrii C.N.A. ar fi sancţionat postul nostru de televiziune, aceasta nu ar fi avut absolut nicio şansă de a obţine înlocuirea amenzii cu o somaţie publică şi, cu atât mai puţin, anularea Deciziei nr. 235/28.04..2022, dacă nu "ne-am fi pus cenuşă în cap" în faţa instanţei şi nu am fi "recunoscut" că am greşit chiar dacă în mod evident nu am facut-o.

Nerecunoscând ce nu am făcut, instanţa de fond a concluzionat sec faptul că, "...nu se impune înlocuirea sancţiunii de 10.000 RON aplicată reclamantei prin decizia contestată, sancţiunile anterioare aplicate acesteia dovedind incapacitatea reclamantei de a se conforma regulilor stabilite prin Legea nr. 504/2002 şi Decizia nr. 220/2011, dar şi persistenţa acesteia în săvârşirea faptelor de natură a atrage încălcarea acestor acte normative'".

Mânia proletară cu care instanţa de fond a înfierat postul de televiziune este atât de evidentă încât o bucură faptul că, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, instanţa de judecată nu poate mări cuantumul sancţiunii aplicate de către C.N.A.

Dacă acest lucru ar fi fost posibil, în mod cert, instanţa de fond i-ar fi aplicat pedeapsa maximă.

Este cel puţin halucinant faptul că instanţa de fond a considerat justă amenda aplicată de către membrii C.N.A. postului nostru de televiziune, motiv pentru care a respins plângerea contravenţională formulată de către recurentă, din moment ce:

1. "Dubla măsură" a unor membri din cadrul CONSILIULUI este mai mult decât evidentă. Este important de subliniat faptul că domnul B., a catalogat ideile mult mai abrupt exprimate de către C. pe postul de televiziune D., drept simple opinii, motiv pentru care acest post de televiziune a fost sancţionat doar cu "AVERTISMENT".

2. A demonstrat faptul că amenda aplicată prin Decizia nr. 235/28.04..2022 este nefondată deoarece, pe de o parte, postul nostru de televiziune a fost amendat pentru afirmaţii care sunt 100% reale iar, pe de altă parte, invitaţii au comentat şi prezentat puncte de vedere aflate în opoziţie.

Este cel puţin ciudat faptul că instanţa de fond a validat, nu doar sancţiunea, ci şi raţionamentul pârâtului C.N.A. din moment ce acesta, după ce a acuzat-o pe recurentă de faptul că nu ar fi respectat dispoziţiile art. 66 din Codul Audiovizualului, reţinând faptul că:

"... dezbaterea şi informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să asigure imparţialitatea şi echilibrul şi să favorizeze libera formare a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care subiectele sunt în dezbatere publică", în fraza imediat următoare, a reţinut:

"Or, Consiliul a apreciat că, deşi în cadrul emisiunilor analizate au fost prezenţi invitaţi care au comentat şi prezentat puncte de vedere aflate în opoziţie, modul de prezentare al informaţiilor din titluri sau materiale înregistrate ori poziţia moderatoarei emisiunii, au fost clar unele de natură să afecteze posibilitatea publicului de a-şi forma în mod liber, neinfluenţat, o opinie".

Susţinerile menţionate în considerentele sentinţei la fila x, alin. (4) şi (5), sunt apte să genereze admiterea recursului şi, pe cale de consecinţă, a plângerii împotriva Deciziei nr. 235/28.04..2022.

Este lesne de observat faptul că, după ce pârâtul a certat-o pentru faptul că nu a respectat dispoziţiile art. 66 din Codul Audiovizualului, în sensul că invitaţii nu au prezentat puncte de vedere aflate în opoziţie, fără să-şi dea seama, confirmă faptul că invitaţii prezenţi în platou au prezentat puncte de vedere aflate în opoziţie.

Din păcate, de aceeaşi lipsă de logică elementară a dat dovadă şi instanţa de fond care, după ce a reţinut faptul că:

"Astfel, s-a constatat că din comentariile şi punctele de vedere prezentate în cadrul emisiunilor rezultă un discurs ce trimite la justificări ale atacului Rusiei asupra Ucrainei, Ia efecte (aşteptate) în timp ale acţiunilor sau inacţiunilor diverşilor reprezentanţi politici economici sau militari la nivel mondial", pentru ca, în fraza imediat următoare, să consemneze susţinerea E.:

"Acţiunile Rusiei sunt criminale, fără discuţie, dar Vestul nu e inocent nici el el nu a făcut nimic să prevină acest război."

Concluzia instanţei de fond potrivit căreia susţinerea E.: acţiunile Rusiei sunt criminale, fără discuţie, dar Vestul nu e inocent nici nu ar justifica atacul Rusiei asupra Ucrainei, este aptă să genereze admiterea recursului şi, implicit a plângerii împotriva Deciziei nr. 235/28.04.2022.

Analiza dialogului dintre moderatoarea emisiunii, invitatul permanent, F. şi invitaţii G. şi H., demonstrează în mod irefutabil faptul că discuţiile nu au fost deloc "în acelaşi sens", punctele de vedere exprimate fiind, nu doar contradictorii, ci şi argumentate.

Culma este că postul nostru de televiziune a fost amendat, încă o dată, pentru exprimarea unor opinii care au 100% corespondent în realitate în timp ce un post concurent, deşi a prezentat la o oră de maximă audienţă scene dintr-un film pe calculator, scene care au fost prezentate publicului ca reprezentând imagini "în direct" din timpul luptelor purtate atunci la Kiev, a scăpat de o amendă mai mult decât meritată.

Cât de corecţi şi echilibraţi sunt membrii CONSILIULUI care pe noi ne amendează "la foc automat" dar nu au amendat postul care a manipulat atât de grosolan opinia publică prezentând imagini dintr-un film pe calculator, imagini "comentate cu profesionalism" de un general al Armatei Române .

Având în vedere toate aceste considerente, este mai presus de orice dubiu faptul că amenda în cuantum de 10.000 RON cu care a fost sancţionat postul de televiziune este nefondată, motiv pentru care şi sentinţa care a validat această amendă este nefondată."

Pentru toate considerentele expuse în paragrafele de mai sus, a solicitat admiterea recursului.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul - pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat, pe cale de excepţie, să se constate nulitatea acestei căi de atac, iar pe fondul cauzei să se respingă cererea de recurs, ca nefondată.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. este nemotivat.

Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului în condiţiile art. 499 C. proc. civ.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din susţinerile recurentei - reclamante A. S.R.L., prin comparaţie cu argumentaţia expusă în faţa Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, rezultă că aceasta a reluat în cadrul căii de atac o serie de elemente înscrise în cererea de chemare în judecată regăsită la filele x ale dosarului de fond, fără a aduce nicio critică de nelegalitate hotărârii atacate, care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului art. 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greşelilor anume imputate hotărârii recurate, respectiv o minimă argumentare a criticii de nelegalitate.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale de drept procesual sau de drept material pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar. Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Or, simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia atât să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute în mod expres şi limitativ de lege, cât şi să dezvolte criticile sale de nelegalitate prin prisma acelui motiv de casare/nelegalitate.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită legal doar cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, raportat la motivele de casare/nelegalitate expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În sfârşit, Înalta Curte arată că potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ. recursul este nul în cazul în care criticile invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi act normativ.

Recurenta-reclamantă A. S.R.L. nu a dezvoltat nicio critică susceptibilă de a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aptă să conducă la casarea sentinţei civile recurate.

După cum s-a arătat în precedent, susţinerile din cererea de recurs sunt reluări succinte dar cu caracter general ale criticilor expuse şi la fondul cauzei, care nu pot fi asimilate cu îndeplinirea cerinţei de motivare a recursului.

În concret, Curtea de Apel Piteşti şi-a argumentat soluţia pronunţată arătând, în esenţă, că în aplicarea dispoziţiilor art. 90 alin. (4) din Legea nr. 504/2002, nu se impune înlocuirea sancţiunii de 10.000 RON aplicată reclamantei prin decizia contestată, sancţiunile anterioare aplicate acesteia dovedind incapacitatea reclamantei de a se conforma regulilor stabilite prin Legea nr. 504/2002 şi Decizia nr. 220/2011, dar şi persistenţa acesteia în săvârşirea faptelor de natură a atrage încălcarea acestor acte normative.

Cu toate acestea, recurenta-reclamantă a afirmat pe calea recursului că motivele din decizia nr. 235/28.024.2022 a Consiliului Naţional Audiovizualului există doar în imaginaţia membrilor autorităţii de reglementare a audiovizualului.

Or, prin sentinţa civilă recurată, Curtea de Apel Bucureşti a analizat situaţia particulară a speţei prin raportare la normele de drept incidente şi a stabilit că, din ansamblul discuţiilor ce au avut loc în cadrul emisiunilor analizate, nu s-a asigurat imparţialitatea/echilibrul în furnizarea informaţiilor, nu au fost obţinute puncte de vedere din partea persoanelor/reprezentanţilor persoanelor în legătură cu care s-au formulat acuzaţii, iar moderatorul şi invitaţii nu au asigurat separarea clară a opiniilor personale de fapte, opiniile acestora, fără a fi dovedite, fiind prezentate drept chestiuni de fapt certe.

În ciuda dezvoltării argumentative a Curţii de Apel Bucureşti, recurenta-reclamantă nu a prezentat un raţionament critic faţă de considerentele sentinţei recurate, ci s-a limitat la a afirma generic că mânia proletară cu care instanţa de fond a înfierat postul de televiziune este atât de evidentă încât o bucură faptul că, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, instanţa de judecată nu poate mări cuantumul sancţiunii aplicate de către C.N.A.

Or, o asemenea neregularitate a cererii de recurs este sancţionată de lege cu nulitatea căii de atac formulate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 2373 din 12 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii, invocată prin întâmpinare.

Constată nul pentru nemotivare recursul declarat de recurenta - reclamantă A. S.R.L. - în insolvenţă împotriva sentinţei civile nr. 2373 din 12 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 27 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.