Traffic fine appeal assigned to Babadag Court under pre-amendment exclusive venue at offense location

Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, la data de 08.11.2022, sub nr. x/2022, petentul A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Tulcea, anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei nr. x/22.10.2022, cu consecinţa exonerării de sancţiunile aplicate.

Prin sentinţa civilă nr. 3758/28.04.2023, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată de intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Tulcea şi de instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Babadag.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 214/12.03.2024, Judecătoria Babadag a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

În motivarea soluţiei astfel dispuse, Judecătoria Babadag a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, cu modificările aduse prin Legea nr. 107/2022, respectiv cele ce reglementează competenţa alternativă în cazul plângerilor contravenţionale. A mai reţinut şi că, prin Legea nr. 254/2023 a fost modificat şi conţinutul prevederilor O.U.G. nr. 195/2018, respectiv "La articolul 118 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 118 (1) Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul."

Prin urmare, a apreciat că în speţă este incidentă competenţa teritorială alternativă, instituită în favoarea contravenientului, iar nu competenţa teritorială exclusivă, acesta putând opta între judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia ori judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul petentul, fiind o dispoziţie legală în favoarea contravenientului.

Totodată, s-a mai reţinut că în dreptul român operează principiul neretroactivităţii legii noi cu unele excepţii de la acest principiu, una dintre acestea fiind legea contravenţională mai favorabilă, caz în care intervine retroactivitatea legii, dacă aceasta este mai favorabilă. Având în vedere că scopul modificării legislative a fost tocmai acela de a facilita contravenienţilor accesul la instanţă prin oferirea posibilităţii de a formula plângere contravenţională la instanţa de domiciliu.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 7778/2024 din 24.05.2024, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN TULCEA în favoarea Judecătoriei Babadag; constatând ivit conflictul negativ de competenţă a dispus suspendarea judecării cauzei şi înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a reţinut că art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 face parte din actul normativ ce reprezintă dreptul comun pentru întregul drept contravenţional român. Cu alte cuvinte, acest articol va determina instanţa competentă atunci când nu există o normă specială care să desemneze o altă instanţă competentă.

În cauză, petentul a fost sancţionat pentru presupusa comitere a unei fapte prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, act normativ ce reglementează o parte a dreptului contravenţional român şi care conţine dispoziţii derogatorii de la dreptul comun. De asemenea, art. 109 alin. (9) din O.U.G. nr. 195/2002 statuează că prevederile referitoare la contravenţii se completează cu cele ale O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, dacă prin O.U.G. nr. 195/2002 nu se dispune altfel.

Normele care reglementează competenţa teritorială exclusivă sunt norme de ordine publică, având caracter absolut, astfel încât părţile nu pot conveni să deroge de la aceste norme, nici chiar cu autorizarea instanţei. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., care statuează că necompetenţa este de ordine publică în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.

Astfel, la data de 22.10.2022, competenţa stabilită de O.U.G. nr. 195/2002 era una exclusivă, aparţinând judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, modificarea privind competenţa alternativă fiind adusă abia din 27.07.2023.

În dezacord cu cele statuate de Judecătoria Babadag prin sentinţa de declinare, instanţa apreciază că nu suntem în ipoteza unei legi contravenţionale mai favorabile intervenite ulterior săvârşirii faptei deoarece normele de competenţă sunt norme de procedură civilă care, potrivit art. 24 C. proc. civ., se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar procesele în curs de judecată rămân supuse acelei legi, potrivit art. 25 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, instanţa competentă să soluţioneze plângerea contravenţională este judecătoria în a cărei rază de competenţă au fost constatate faptele reţinute în procesul-verbal de contravenţie.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.

Obiectul judecăţii este dat de plângerea înregistrată la data de 08.11.2022 îndreptată împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. x/22.10.2022 încheiat de către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Tulcea, prin care petentul A., domiciliat în Bucureşti, a fost sancţionat contravenţional pentru săvârşirea pe DN 22A, între loc. Topolog - loc. Săraiu, jud. Tulcea, a contravenţiei prevăzute de art. 121 alin. (1) din H.G. nr. 1391/2006.

Aspectul care a generat conflictul negativ dintre Judecătoria Babadag şi Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti îl constituie problema instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze plângerea contravenţională, faţă de obiectul acesteia şi prevederile legale incidente.

Articolul 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, care constituie dreptul comun în materie, instituie o competenţă teritorială alternativă, în sensul că "(1)Plângerea se depune şi se soluţionează în baza competenţei alternative la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul."

Aşa cum s-a precizat, contravenţia constatată şi sancţionată prin actul contestat este reglementată prin art. 121 alin. (1) din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Potrivit art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, forma în vigoare la data introducerii plângerii contravenţionale, "împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere contravenţională, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta". Acest text de lege reprezintă o normă specială ce derogă de la norma de drept comun cuprinsă în art. 32 din O.G. nr. 2/2001, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a plângerilor contravenţionale, legiuitorul stabilind competenţa teritorială absolută în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost constatată contravenţia.

Întrucât fapta contravenţională reţinută în sarcina petentului B. a fost săvârşită pe raza judeţului Tulcea, competenţa de soluţionare a plângerii formulate de petent aparţine Judecătoriei Babadag, raportat la normele legale speciale de competenţă aplicabile la data formulării acţiunii.

Aceasta întrucât, deşi art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 a fost modificat în sensul instituirii unei competenţe teritoriale alternative de soluţionare a plângerilor contravenţionale pentru fapte reglementate şi sancţionate de acest act normativ special, în favoarea judecătoriei în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta ori a judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientului, aceste modificări nu sunt aplicabile în speţă.

Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 678 din 24 iulie 2023, fiind aplicabilă de la data de 27 iulie 2023, în acord cu prevederile art. 78 din Constituţia României şi art. 12 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Or, câtă vreme la data formulării plângerii contravenţionale, 8 noiembrie 2022, dispoziţiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 instituiau o competenţă teritorială absolută în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost constatată fapta, iar contravenţia sancţionată prin actul contestat a fost săvârşită pe raza Judeţului Tulcea, Judecătoria Babadag a fost legal învestită prin declinarea de competenţă dispusă de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti şi trebuia să păstreze cauza spre soluţionare.

Totodată, Înalta Curte nu poate valida opinia Judecătoriei Babadag cum că ar fi aplicabil principiul legii mai favorabile, având în vedere că acest principiu, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţie, se referă la dispoziţiile de drept material penal ori contravenţional, iar nu la dispoziţiile de drept procesual, procesul contravenţional fiind guvernat de dispoziţiile art. 24 din C. proc. civ., astfel cum prevede art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care arată că dispoziţiile acestei ordonanţe se completează cu dispoziţiile C. pen. şi ale C. proc. civ., după caz. Cum normele de competenţă sunt norme de procedură, completarea se va face cu C. proc. civ.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., va stabili competenţa teritorială de soluţionare în primă instanţă a cuazei având ca obiect plângerea contravenţională formulată de petentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Tulcea, în favoarea Judecătoriei Babadag, secţia Mixtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind petentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie Judetean Tulcea în favoarea Judecătoriei Babadag, secţia Mixtă.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 24 septembrie 2024.