Lack of proof of representative capacity in administrative appeal challenging electoral bureau composition

Şedinţa publică din data de 16 septembrie 2024

Asupra contestaţiei de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

1.1. Prin cererea înregistrată la 15 septembrie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, a formulat contestaţie împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 1 din 13 septembrie 2024 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 (procesul-verbal din 13 septembrie 2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024).

Contestatorul a susţinut că Biroul Electoral Central, cu ocazia constituirii sale în ziua de 13 septembrie 2024, a încălcat prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 40 alin. (2) din Constituţia României, precum şi ale Legii nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României, prin acceptarea ilegală a reprezentării fundaţiei B. în Biroul Electoral Central.

În motivarea contestaţiei, a învederat, în esenţă, că B. nu este formaţiune politică şi nu este înregistrată în lista partidelor politice de la Tribunalul Bucureşti, ci este o organizaţie nonguvernamentală, înregistrată în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.

De asemenea, a arătat că B., în 35 de ani de la înfiinţare, nu a depus la Tribunalul Bucureşti dosarul pentru înregistrarea ca partid politic, doarece nu respectă Constituţia României şi nici Legea partidelor politice.

Contestatorul a precizat că minoritatea maghiară din România este reprezentată în plan politic de mai multe partide politice constituite pe criterii etnice şi mulţi etnici maghiari activează în toate partidele parlamentare din România şi în celelalte partide politice înregistrate la Tribunalul Bucureşti, însă minoritatea maghiară din România a refuzat să facă parte, prin fundaţia B., din Grupul Parlamentar al minorităţilor etnice din Camera Deputaţilor.

Pentru motivele expuse, a solicitat anularea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 1 din 13 septembrie 2024 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024.

1.2. Prin cererea înregistrată la 16 septembrie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, A. a solicitat anularea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 1 din 13 septembrie 2024, contestând legalitatea şi justeţea prezenţei în Biroul Electoral Central a reprezentanţilor formaţiunilor politice C., PNL, D. şi B. pentru motive care, în opinia sa, afectează procesul electoral

În motivarea cererii, contestatorul a învederat, în esenţă, argumentele prezentate în contestaţia depusă iniţial.

2. Apărările formulate în cauză

Intimatul Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare faţă de contestaţia formulată.

3. Alte aspecte procesuale

Intimatul Biroul Electoral Central a depus documentaţia care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat în cauză .

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa trebuie să se pronunţe mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Aşa fiind, Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al semnatarului contestaţiei, invocată din oficiu, cu privire la care reţine următoarele:

Art. 80 alin. (1) din C. proc. civ. stabileşte regula potrivit căreia părţile îşi pot exercita drepturile procedurale personal sau prin reprezentant enumerând totodată felurile reprezentării, respectiv: legală, convenţională ori judiciară.

Instituţia reprezentării în procesul civil vizează procedeul juridic în care o persoană, numită reprezentant, îndeplineşte acte de procedură în numele şi pe seama unei părţi din proces, efectele actului de procedură îndeplinit producându-se direct faţă de parte.

În considerarea acestor efecte ale reprezentării, faţă de însuşi titularul dreptului, odată cu îndeplinirea actului de procedură se impune a se justifica inclusiv existenţa dreptului de reprezentare, acesta fiind scopul inserării dispoziţiilor art. 82 alin. (1) în C. proc. civ., potrivit cărora:

"Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată."

Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant este o excepţie de procedură (are în vedere o neregularitate procedurală), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la anularea cererii şi împiedicarea soluţionării fondului cererii), iar lipsa dovezii calităţii de reprezentant este sancţionată cu nulitatea necondiţionată de existenţa vreunei vătămări, conform art. 176 pct. 2 din C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 10 lit. n) din Legea nr. 14/2003 privind partidele politice, statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu organul care reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi terţii.

În cauza de faţă, în contestaţia formulată de A., se menţionează că acesta este reprezentat de E., Preşedinte al partidului şi de F., Secretar General al partidului, dar pe cerere a fost aplicată o singură semnătură, a Secretarului General F.

În acest context, Înalta Curte constată că, pentru justificarea introducerii acţiunii în justiţie în numele şi pentru contestatoarea A., semnatarul actului de procedură trebuia să facă în mod legal dovada calităţii sale de reprezentant legal, convenţional sau judiciar, sens în care a şi fost citat pentru primul termen de judecată, în acord cu prevederile art. 82 alin. (1) C. proc. civ.

Or, în dovedirea calităţii de reprezentant a semnatarului cererii, au fost depuse extrase din Registrul partidelor politice de la Tribunalul Bucureşti din care rezultă calitatea domnului F. de Secretar general şi de membru al Biroului Permanent Naţional al Partidului, dar nu demonstrează şi acordarea dreptului de a reprezenta A. în faţa instanţelor judecătoreşti.

Având în vedere că excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant este menită să apere partea reprezentată, titularul dreptului putând ratifica până la primul termen de judecată actele făcute de persoana fără calitate de reprezentant, Înalta Curte constată că, deşi contestatorul A. a fost citat pentru termenul de judecată din 16.09.2024 cu menţiunea de face dovada calităţii de reprezentant a semnatarului cererii, nu s-a conformat acestor dispoziţii, prin depunerea de dovezi care să ateste că semnatarul contestaţiei, în calitatea declarată de Secretar General, deţine un drept de reprezentare a A. în faţa instanţelor judecătoreşti.

Pe cale de consecinţă, reţinând că lipsa dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului contestaţiei atrage anularea actului de învestire, în temeiul art. 82 alin. (1), teza finală din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant şi va dispune anularea contestaţiei formulate şi completate de A. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 1/13.09.2024 pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant a persoanei care a semnat cererea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant.

Anulează contestaţia formulată şi completată de A. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 1/13.09.2024 pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant a persoanei care a semnat cererea.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.