Jurisdictional conflict resolved: traffic fine case proceeds before Râmnicu Vâlcea District Court after untimely venue objection fails.

Şedinţa publică din data de 13 septembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, secţia Civilă la data de 08.06.2023, sub nr. x/2023, petentul A. a formulat plângere contravenţională împotriva procesului-verbal nr. x, încheiat la data de 06.06.2023 de către INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN MEHEDINŢI, solicitând instanţei să dispună, în principal, anularea acestuia ca nelegal, iar în subsidiar, înlăturarea sancţiunii complementare a reţinerii permisului de conducere.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Judecătoriei Râmnicu-Vâlcea

Prin sentinţa civilă nr. 784 de la data de 20 februarie 2024, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a dispus declinarea cauzei privind pe petentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mehedinţi, în favoarea instanţei competente, respectiv Judecătoria Orşova.

Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, instanţa a reţinut că prin procesul-verbal de contravenţie seria x nr. x din 06.06.2023, petentul a fost sancţionat contravenţional pe motiv că nu ar fi acordat prioritate de trecere autoturismului marca x care circula în sensul giratoriu.

Totodată, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a reţinut că, potrivit art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, în forma în vigoare la data învestirii instanţelor judecătoreşti cu această cerere, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta. În continuare, a reţinut că O.U.G. nr. 195/2002 reprezintă o lege care conţine norme speciale cu privire la competenţa de soluţionare a plângerilor cu privire la contravenţiile rutiere, derogatorie de la regulile de drept comun, respectiv art. 32 din O.G. nr. 2/2001, doar cele din urmă prevăzând o competenţă alternativă.

2.2. Hotărârea Judecătoriei Orşova

Prin sentinţa civilă nr. 245/24.04.2024 Judecătoria Orşova a reţinut că astfel cum rezultă din procesul-verbal nr. x/06.06.2023, întocmit de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN MEHEDINŢI, s-a reţinut că, la data de 06.06.2023, ora 12:02, pe DN6, petentul A. a condus autoturismul marca x, cu nr. de înmatriculare x, de culoare alb, pe direcţia Drobeta-Turnu Severin - Orşova, iar la intersecţia cu DN57 nu a acordat prioritate de trecere autoturismului marca x, de culoare roşu, aflat sensul giratoriu, care a şi oprit pentru a evita coliziunea, deşi se afla pe drum cu prioritate, abaterea fiind înregistrată cu aparat Radar.

De asemenea, Judecătoria Orşova, prin sentinţă, a mai reţinut că Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secţia civilă a pus în discuţie excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă, de ordine publică, invocată de intimat prin întâmpinare, la al treilea termen de judecată acordat în cauză, respectiv la termenul din data de 05.02.2024, excepţie pe care a admis-o la data de 20.02.2024, cu toate că la primul termen de judecată, la care părţile au fost legal citate şi au putut pune concluzii, aceasta a statuat asupra competenţei sale, reţinând că este competentă să soluţioneze prezenta cauză, conform încheierii de şedinţă din data de 09.10.2023, iar la al doilea termen de judecată, cu privire la care părţile aveau termen în cunoştinţă, a admis cererea de amânare formulată de apărătorul petentului, pentru a-i acorda posibilitatea acestuia de a viziona înregistrarea video, potrivit încheierii de şedinţă din data de 11.12.2023 .

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Examinând aspectele cauzei deduse judecăţii, Înalta Curte constată că petentul A. a formulat plângere la Judecătoria Râmnicu Vâlcea împotriva procesului-verbal nr. x/06.06.2023 emis de IPJ Mehedinţi. Judecătoria Râmnicu Vâlcea, la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate şi au putut pune concluzii, s-a declarat competentă a soluţiona cauza, iar la al treilea termen de judecată a admis excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă, de ordine publică, invocată de intimat prin întâmpinare, declinând cauza către Judecătoria Orşova.

Înalta Curte reţine că excepţia necompetenţei teritoriale exclusive este o excepţie de procedură de ordine publică care, potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ., trebuie invocată de părţi ori de către judecător din oficiu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii. De asemenea, aceasta are în vedere şi dispoziţiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, în forma în vigoare la data săvârşirii pretinsei fapte contravenţionale, respectiv:"Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta".

În continuare, Înalta Curte reţine statuările din cuprinsul Deciziei nr. 31/2019, pronunţată de Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii (în continuare Decizia RIL nr. 31/2019), prin care s-a stabilit că "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ., instanţa învestită prin hotărârea de declinare a competenţei poate invoca necompetenţa materială procesuală dacă instanţa care şi-a declinat competenţa în favoarea sa nu a invocat excepţia de necompetenţă în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanţă se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunţată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ..".

În ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, Înalta Curte reţine că, deşi regimul juridic al contravenţiilor constatate pe drumurile publice este reglementat de O.U.G. nr. 195/2022, care la art. 118 alin. (1) prevede o competenţă specială de soluţionare a cauzei de către instanţa pe raza teritorială a căreia a fost săvârşită fapta, în realitate problema care se identifică în cauză priveşte neinvocarea în termenul legal a excepţiei de necompetenţă de către prima instanţă pe rolul căreia a fost înregistrată plângerea.

Drept urmare, dacă excepţia de necompetenţă nu a fost invocată în condiţiile menţionate mai sus, atunci necompetenţa instanţei sesizate se acoperă definitiv, cu consecinţa pentru instanţa sesizată a definitivării competenţei de soluţionare a cauzei cu care a fost sesizată, în baza dispoziţiilor art. 130 alin. (2) sau (3) C. proc. civ.

Or, aşa cum se poate constata din analiza înscrisurilor de la dosar şi prin raportare la norma legală anterior citată, reiese că prima instanţă învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Râmnicu-Vâlcea, deşi a constatat la primul termen de judecată de la data de 09.10.2023, prin încheiere interlocutorie, că este competentă general, material şi teritorial în soluţionarea cauzei, ulterior, a revenit asupra acestei măsuri şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei Orşova.

Prin urmare, ulterior primului termen de judecată la care părţile au fost legal citate, şi anterior formulării concluziilor în cauză, invocarea excepţiei de necompetenţă teritorială este tardivă.

Ca o consecinţă a acestui fapt, instanţa care nu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială la termenul de judecată prevăzut de dispoziţia legală de la art. 130 alin. (2) C. proc. civ. rămâne învestită cu soluţionarea cauzei.

Astfel, fără avea în vedere faptul că în Decizia RIL nr. 31/2019 aspectele tranşate de instanţa supremă vizează competenţa materială (problematică nerelevantă în cauză), considerentele interpretative dezvoltate se transpun şi cu privire la competenţa teritorială de ordine publică, aspect dezbătut în cauză, sens în care Înalta Curte consideră consolidată competenţa de soluţionare a cauzei din punct de vedere teritorial în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. şi pe intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mehedinţi în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, secţia civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată astăzi, 13 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.