Challenge to Central Electoral Bureau composition: appeal in annulment found untimely and annulled

Şedinţa publică din data de 25 iunie 2024

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Actul administrativ contestat

1.1 Prin Procesul Verbal nr. 1/BEC 2024/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024, s-a declarat ca fiind legal constituit Biroul Electoral Central, în formula completată cu preşedintele si vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu reprezentanţii partidelor politice si ai organizaţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului la data constituiri acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, cu reprezentanţii partidelor politice şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European, precum si cu reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

2. Contestaţia exercitată în cauză

Prin acţiunea înregistrată la data de 9 aprilie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub numărul x/2024, A.. a formulat contestaţie împotriva procesului-verbal de constituire a Biroului Electoral Central în ceea ce priveşte legalitatea desemnării reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale potrivit adresei nr. 3b/19/31/11.03.2024 a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

3. Hotărârea ce face obiectul contestaţiei în anulare

Prin Decizia nr. 2032 din 10 aprilie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2023, a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii cererii de repunere în termen invocată de reprezentantul Ministerului Public, ca nefondată, a fost respinsă cererea de repunere în termen formulată de contestator, ca nefondată, a fost admisă excepţia tardivităţii invocată din oficiu şi respinsă contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Procesului-verbal nr. x/BEC 2024/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024, ca tardiv formulată.

4. Contestaţia în anulare exercitată în cauză

Împotriva Deciziei nr. 2032 din 10 aprilie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2024, la data de 07 iunie 2024, A. a formulat contestaţie în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ.

5. Considerentele Înaltei Curţi

5.1 Cu privire la incidenţa dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte va stabili dacă dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. sunt incidente în cauză în condiţiile în care părţile, deşi legal citate, nu s-a prezentat la strigarea cauzei şi nici nu a solicitat judecata în lipsă. Într-adevăr, soluţionarea excepţiilor invocate în cauză (excepţia tardivităţii şi excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare) se va face doar dacă nu este caz de suspendare a judecăţii.

Potrivit dispoziţiilor amintite:

Judecătorul va suspenda judecata:

(...)

2. când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.

Norma de drept cuprinsă în aceste dispoziţii este una generală, Înalta Curte urmând să stabilească dacă ea se aplică şi în cazul procedurilor judiciare electorale în legătură cu Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali (în continuare, Legea nr. 115/2015) şi cu Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European (în continuare, Legea nr. 33/2007).

Înalta Curte porneşte de la observaţia că ambele legi instituie proceduri urgente, făcând trimitere la regulile stabilite pentru ordonanţa preşedinţială (cf. art. 122 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 şi art. 69 alin. (1) din Legea nr. 33/2007).

De asemenea, ambele legi prevăd că împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit acestor legi, nu există cale de atac (cf. art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 şi art. 69 alin. (2) din Legea nr. 33/2007).

În sfârşit, ambele legi prevăd că Biroul Electoral Central, intimat în prezenta cauză, îşi încetează activitatea după finalizarea alegerilor (cf. art. 40 din Legea nr. 115/2015 şi art. 25 alin. (4) din Legea nr. 33/2007).

Aşa fiind, aplicarea regulii generale privind suspendarea judecăţii în condiţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. ar face ca litigiu să poată fi prelungit şi după finalizarea alegerilor (printr-o cauză de repunere pe rol formulată în cadrul termenului de perimare). Această situaţie nu numai că ar aduce atingere dispoziţiilor legale care reglementează urgenţa procedurilor jurisdicţionale, dispoziţii deosebit de energice în materie electorală după cum se poate cu uşurinţă observa, dar, mai mult decât atât, va prelungi de principiu procedura după moment în care intimatul BEC îşi încetează activitatea.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, judecata urmând să continue în baza actelor şi lucrărilor dosarului chiar dacă niciuna din părţi nu s-a prezentat la strigarea cauzei şi nici nu a solicitat judecata în lipsă.

5.2 Cu privire la ordinea de soluţionare a excepţiilor tardivităţii şi inadmisibilităţii contestaţiei în anulare

Reprezentantul Ministerului Public a invocat în cauză atât excepţia tardivităţii contestaţiei în anulare datorită depăşirii termenului de 15 zile prevăzut de art. 506 alin. (1) C. proc. civ., cât şi excepţia inadmisibilităţii acesteia în raport cu prevederile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 şi art. 69 alin. (2) din Legea nr. 33/2007 potrivit cărora împotriva hotărârilor definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit acestor legi, nu există cale de atac.

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Înalta Curte va soluţiona cu prioritate prima din aceste excepţii.

5.3 Cu privire la excepţia tardivităţii contestaţiei în anulare

Potrivit dispoziţiilor art. 506 alin. (1) din C. proc. civ. contestaţia în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.

Înalta Curte reţine că termenul de 15 zile, respectiv termenul de un an, prevăzute de textul de lege anterior citat, deşi curg de la momente diferite, nu se aplică alternativ, la alegerea părţii care formulează contestaţia în anulare.

Termenul de 15 zile, calculat de la data comunicării hotărârii care se atacă, reprezintă termenul general, înăuntrul căruia trebuie introdusă contestaţia în anulare.

În cauză, Înalta Curte constată că Decizia nr. 2032 din 10 aprilie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024, a fost comunicată contestatoarei A.., prin e-mail, la data de 11 aprilie 2024, precum şi prin poştă, la data de 16 aprilie 2024, conform dovezilor aflate în dosarul Înaltei Curţi nr. x/2024 . Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 506 din C. proc. civ., înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a contestaţiei în anulare, începea să curgă de la acest moment şi se împlinea la data de 29 aprilie 2024, respectiv 02 mai 2024, potrivit dispoziţiilor art. 181, raportat la art. 184 din C. proc. civ.

Contestaţia în anulare a fost transmisă, iniţial, prin e-mail, la data de 07 iunie 2024, şi, ulterior, înregistrată direct la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 11 iunie 2024.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

De asemenea, potrivit art. 506 alin. (2) C. proc. civ., contestaţia se motivează în termenul de 15 zile sub sancţiunea nulităţii acesteia.

Pentru considerentele expuse, văzând că termenul de 15 zile a fost depăşit, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi art. 506 coroborat cu art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia tardivităţii şi va anula contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A.. împotriva Deciziei nr. 2032 din 10 aprilie 2024, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2024, ca tardiv formulată.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia tardivităţii.

Anulează contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A.. împotriva Deciziei nr. 2032 din 10 aprilie 2024, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2024, ca tardiv formulată.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 25 iunie 2024.