Constitutional challenge to ballot-order protocol rejected as inadmissible for lacking connection to case; appeal dismissed.

Şedinţa publică din data de 19 iunie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2024, reclamanta A.. a formulat în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central contestaţie împotriva Procesului-Verbal nr. x/29.04.2024 emis de pârât cu ocazia stabilirii numărului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, alianţelor electorale, alianţei politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor Independenţi care participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, solicitând anularea acestuia.

La data de 10.05.2024, reclamanta a depus cerere de suspendare a executării actului administrativ emis de către Biroul Electoral Central cu nr. x/BEC/29.04.2024, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004.

La termenul de judecată din 16.05.2024, reclamanta a depus şi cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 115/2015.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 967 din 5 iunie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

S-a respins ca neîntemeiată acţiunea privind pe reclamantul A.. şi pe pârâtul Biroul Electoral Central, astfel cum a fost completată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 şi împotriva soluţiei de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, a formulat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii ca fiind nelegală şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de apel.

3.1. S-a arătat că instanţa de fond nu a cercetat cauza dedusă judecăţii sub toate aspectele potrivit obligaţiilor prevăzute la art. 22 din C. proc. civ. în ceea ce priveşte aflarea adevărului, din perspectiva încălcării unor norme prevăzute de tratatele internaţionale pe care România le-a ratificat şi prevederilor din Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale, potrivit art. 3 din C. proc. civ. privind aplicarea prioritară a tratatelor internaţionale referitoare la drepturile omului.

A arătat recurentul că instanţa era datoare să se pronunţe cu prioritate asupra excepţiilor, împrejurare care ar fi făcut inutilă verificarea fondului, respectiv excepţia prematurităţii constituirii Biroului Electoral Central, excepţia nelegalităţii constituirii Biroului Electoral Central, excepţia lipsei de interes a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, nelegalitatea desemnării reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în Biroul Electoral Central, prematuritatea desemnării reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în Biroul Electoral Central şi excepţia nulităţii absolute a actelor emise de Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

S-a arătat că potrivit O.U.G. nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, aceste alegeri au fost comasate, rezultând un organism electoral din care fac parte 21 de membri, act normativ care are putere inferioară faţă de Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi faţă de Legea 33/2007 privind alegerea membrilor din România a Parlamentului European, acte normative care menţionează că Biroul Electoral Central este compus din 19 membri, respectiv 15 membri, fapt ce instituie un caracter dinamic al membrilor Biroului Electoral Central, cu efectul imposibilităţii stabilirii de atribuţii clare şi previzibile pentru fiecare dintre aceştia.

Din punctul de vedere al statutului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, s-a precizat că acesta nu este un partid politic, iar prin desemnarea în organismele electorale a reprezentanţilor acestuia, potrivit adresei nr. 3b-19/31/11.03.2024 eliberată de Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale şi înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă cu nr. x/14.03.2024, se introduce Camera Deputaţilor în procesul de organizare a alegerilor, încălcându-se principiul democraţiei reprezentative, fiind încălcat art. 16 din Constituţia României republicată, cu privire la egalitatea în drepturi.

Totodată, Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale nu justifică un interes legitim pentru a desemna reprezentanţi în organismele electorale în cadrul alegerilor privind alegerea membrilor din România a Parlamentului European.

Din perspectiva Legii nr. 115/2015, se încalcă principiul securităţii juridice întrucât legiuitorul a manifestat inconsecvenţă şi lipsă de predictibilitate de la o legislatură la alta prin introducerea în ambele legi a unui organism pentru care se efectuează scrutinul electoral, aspect care este de natură să vicieze funcţionarea tuturor organismelor electorale, încălcându-se principiului egalităţii de drepturi, principiile statuate de art. 62 alin. (1) din Constituţia României republicată cu referire la votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în asemenea manieră încât statul să nu afecteze încrederea persoanelor în corectitudinea şi stabilitatea proceselor electorale, legile criticate încălcând şi art. 1 alin. (4) din Constituţia României referitoare la echilibrul democratic al puterilor statului.

Pentru aceste considerente, s-a arătat că se impune sesizarea Curţii Constituţionale pentru efectuarea controlului de constituţionalitate a posteriori a Legii nr. 115/2015.

S-a mai arătat că există un conflict de funcţionare a Biroului Electoral Central din perspectiva Legii 115/2015, a Legii 33/2007 şi a O.U.G. nr. 21/2024, unde componenţa nu mai este aceeaşi, iar termenele prevăzute de cele trei acte normative sunt intercalate, în atare condiţii neputându-se vorbi despre îndeplinirea la data de 29.04.2024 a termenului privind stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care vor fi folosite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.

S-a învederat că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se află dosarul nr. x/2024 în care a fost exercitată o cale de atac având ca obiect anularea procesului-verbal de constituire a Biroului Electoral Central, fiind solicitată şi sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 115/2015, dosare care au impact decisiv asupra legalităţii şi desfăşurării în continuare a acestui scrutin electoral nedemocratic, sens în care nu se poate vorbi la ora actuală despre definitivarea candidaturilor competitorilor electorali.

A arătat recurentul că în condiţiile prezenţei unui Grup Parlamentar în procesul electoral prin desemnarea unor reprezentanţi în Biroul Electoral Central, se încalcă în primul rând egalitatea în drepturi a fiecărui competitor electoral şi dreptul de a alege şi de a fi ales potrivit prevederilor art. 39 şi art. 40 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Cu privire la nelegalitatea compunerii Biroului Electoral Central, s-a solicitat a se avea în vedere comunicarea înregistrată cu nr. x/85/10.06.2022 din partea Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale şi înregistrată la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor în data de 14.06.2022 şi ulterior la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor cu nr. 2/5258/14.06.2022, prin care liderul Grupului Parlamentar, cu încălcarea atribuţiilor prevăzute la art. 15 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, dar şi a art. 11, art. 14 şi art. 34 din Legea 96/2006 privind Statutul Deputaţilor şi Senatorilor, a comunicat faptul că în cadrul unei şedinţe de Grup din data de 09.06.2022 reclamantului i-a fost retrasă calitatea de membru al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, aspect ce face obiectul dosarului x/2024 al Curţii de Apel Bucureşti.

De la data de 11.03.2024, când a fost format Biroul Electoral Central şi a cărei compunere este contestată, nu numai procesul electoral este viciat, prin încălcarea interdicţiei prevăzute de art. 14 alin. (1), (2) şi (3) cât şi art. 33 alin. (1) şi (2) din Legea 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, dar nici resursele financiare avansate cu titlu de cheltuieli electorale nu pot fi decontate din bugetul de stat prin Autoritatea Electorală Permanentă iar resursele materiale folosite de către această instituţie publică încalcă interdicţiile menţionate la articolele de lege anterior menţionate.

De asemenea, prematuritatea compunerii Biroului Electoral Central este dată de existenţa pe rolul Curţii de Apel Bucureşti a dosarului nr. x/2024 având ca obiect anulare acte administrative constând în raportul Comisiei Juridice de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor şi a adresei din partea Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale prin care i-a fost retrasă calitatea de membru în cadrul acestui grup şi care sunt hotărâtoare în ceea ce priveşte legalitatea desemnării membrului Grupului în acest organism electoral.

În condiţiile date, având în vedere că nu există o hotărâre judecătorească definitivă care să consfiinţească legalitatea măsurii de excludere din acest grup, alta decât cea electivă, se constată prematuritatea compunerii Biroului Electoral Central la data de 11.04.2024 şi drept urmare, nici numărul de ordine de pe buletinele de vot nu poate fi stabilit, aşa cum se menţionează în Procesul Verbal al Biroului Electoral Central Nr. 1060C/BEC/29.04.2024.

Pe de altă parte, macheta buletinului de vot nu poate fi conformă datorită nerespectării de către Preşedintele României a rezultatului votului Parlamentului României în ceea ce priveşte Legea nr. 53/2022 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2019 privind unele masuri aplicabile în cazul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeana fără un acord, astfel, situaţia juridică a celui de-al 33 lea membru pentru Parlamentul European nu este clarificată, astfel că România are dreptul de a organiza scrutinul electoral pentru alegerea a numai 32 de membri, iar reprezentanţii tuturor partidelor politice reprezentate în Camera Deputaţilor, ca şi cameră decizională, au adoptat cu majoritate proiectul de lege, contrar raportului Comisiei Juridice de Disciplină si Imunităţi care prevedea în realitate aprobarea O.U.G. nr. 70/2019.

Totodată, s-a arătat că în cadrul procesului electoral sunt desemnaţi o serie de procurori cu statut de lucrători acoperiţi ai serviciilor de informaţii, iar prin acţiunile colective înaintate împotriva constituirii unor Birouri Electorale de Circumscripţie Judeţeană la nivel de ţară au procedat la anularea procesului electoral, creându-se un dezechilibru social şi politic şi bineînţeles discriminare între membrii societăţii civile şi între participanţii la procesul electoral.

De asemenea, tot ca pagubă iminentă a fost identificată imposibilitatea efectuării deconturilor atât pentru materialele de campanie electorală dar şi a clipurilor şi mesajelor publicitare, precum şi imposibilitatea efectuării unor cheltuieli de campanie şi pentru organizarea procesului electoral din partea Camerei Deputaţilor care nu a prevăzut în Legea nr. 421 a Bugetului de Stat pentru anul 2024 cheltuieli pentru acest tip de campanie electorală.

În ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru efectuarea controlului de constituţionalitate asupra Legii nr. 115/2015 privind alegerea administraţiei publice locale, au fost invocate critici de neconstituţionalitate intrinseci şi extrinseci.

Critica de neconstituţionalitate intrinsecă, raportată la art. 2 alin. (1) şi (2) si art. 8 alin. (2) din Constituţia României, republicată, survine ca urmare a caracterului general pentru care a fost instituit acest sistem, respectiv îmbunătăţirea legislaţiei privind domeniul electoral, fiind stabilite şi principiile de bază ce vizează principalele modificări ale legilor privind alegerea administraţiei publice locale, principalele reglementări referindu-se la alegerea primarilor într-un singur tur, alegerea preşedintelui consiliului judeţean într-un singur tur, depunerea de liste de susţinători pentru candidaţii din partea partidelor politice şi a candidaţilor independenţi pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local şi pentru cel judeţean, posibilitatea de susţinere de către o persoană a mai multor candidaţi şi introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În cuprinsul legii nu sunt făcute niciun fel de referiri cu privire la aspectele ce decurg din respectarea drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, legea nefăcând referiri la respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) sau respectarea obligaţiilor privind votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat dar nici referiri cu privire la respectarea garanţiilor constituţionale privind asigurarea unui scrutin liber, periodic şi corect, neîndeplinirea cumulativă a acestor caracteristici conducând la vicierea unui întreg ciclu electoral.

Prin implicarea Camerei Deputaţilor, procesul electoral nu se mai desfăşoară în condiţii de legalitate, fiind în prezenţa atât a faptelor de corupţie cât şi a unor numeroase incidente de integritate cu privire la funcţionarii publici angajaţi ai Camerei Deputaţilor, care sunt implicaţi direct în scrutinul electoral, fapt interzis prin art. 14 alin. (1) şi (2) şi art. 33 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Criticile de neconstituţionalitate extrinsecă vizează adoptarea legii cu încălcarea art. 2 alin. (2), art. 16, art. 55 alin. (1) şi art. 69 alin. (2) din Constituţia României, odată cu introducerea în procesul electoral al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale aşa cum este statuat la art. 26 alin. (4), art. 26 alin. (15), art. 30 alin. (4), art. 38 alin. (1) din Legea 115/2015, Grup Parlamentar care nu este un partid politic.

O altă critică extrinsecă o reprezintă situaţia rezultată din excluderea din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale a reprezentantului minorităţii naţionale italiene, care a dobândit calitatea de membru în urma sufragiului universal potrivit prevederilor art. 62 alin. (2) din Constituţia României republicată, calitate care nu poate fi retrasă prin acordul de voinţă a unui deputat sau unui grup de deputaţi, fiind încălcate prevederile art. 2 alin. (2) din Constituţia României republicată, respectiv "niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu".

Totodată, legea încalcă principiul securităţii juridice întrucât legiuitorul a manifestat inconsecvenţă şi lipsă de predictibilitate de la o legislatură la alta.

Odată cu excluderea de către liderul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale din cadrul acestui Grup a reprezentantului minorităţii naţionale italiane, veniturile acestuia diminuându-se substanţial, s-a urmărit în mod nelegitim obţinerea unor avantaje date de poziţia dominantă a liderului de Grup, care este unul dintre iniţiatorii celor două acte normative a căror neconstituţionalitate se invocă.

Criticile de neconstituţionalitate intrinsecă se raportează inclusiv la crearea unui sistem nedemocratic de alegeri atât pentru alegerea administraţiei publice locale cât şi pentru alegerile privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, întrucât prin prezenţa în sistemul de organizare a alegerilor a Camerei Deputaţilor, prin intermediul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, se încalcă toate principiile democraţiei reprezentative şi a egalităţii de drepturi.

Pentru aceste considerente s-a solicitat admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, urmând a se constata că Legea nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, este neconstituţională.

3.2. Prin cererea înregistrată la data de 11.06.2024 recurentul - reclamant a invocat excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 115 din 19 mai 2015.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul - pârât Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare la recurs.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin decizia nr. 3465/19.06.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024 s-a respins recursul declarat de recurentul - reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 967 din 5 iunie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca rămas fără interes.

Cu privire la recursul declarat împotriva soluţiei de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, a fost urmată procedura adoptată în cadrul Şedinţei Plenului secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 31 octombrie 2016, prin soluţionarea separată a recursului formulat în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 47/1992, la acelaşi complet căruia i s-a repartizat aleatoriu acţiunea în anulare, în vederea respectării termenelor prevăzute de legea de organizare a Curţii Constituţionale.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant în ceea ce priveşte soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat anularea Procesului-verbal nr. xC/BEC/29.04.2024 emis de pârâtul Biroul Electoral Central, prin care a fost stabilit numărul de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, alianţelor electorale, alianţei politice, organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi care participă ia alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.

Procesul-verbal a fost fundamentat în drept pe prevederile art. 20 alin. (6) din Legea nr. 33/2007, precum şi pe Procesul-verbal privind constatarea rămânerii definitive a candidaturilor la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 nr. 1041C/BEC/29.04.2024, emis de pârâtul Biroul Electoral Central.

Recurentul - reclamant a invocat în cadrul soluţionării contestaţiei excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Analizând cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, raportat la obiectul acţiunii şi la motivele de nelegalitate invocate de reclamant, prima instanţă a concluzionat că nu sunt întrunite cumulativ condiţiile de sesizare a Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, conform prevederilor art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, respectiv condiţia existenţei unei legături între textul legal a cărui neconstituţionalitate a fost invocată şi cauza pendinte.

În esenţă, s-a reţinut că motivele de neconstituţionalitate invocate vizează procedura de constituire a Biroului Electoral Central, faţă de introducerea în procesul electoral, prin art. 26 alin. (4), art. 26 alin. (15), art. 30 alin. (4), art. 38 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, aspecte care au făcut obiectul dosarului nr. x/2024, soluţionat definitiv prin decizia nr. 2032/10.04.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, precum şi faţă de excluderea din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale a reprezentantului minorităţii naţionale italiene care a dobândit calitatea de membru în urma sufragiului universal potrivit prevederilor art. 62 alin. (2) din Constituţia României.

Verificând în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. soluţia pronunţată de către prima instanţă, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 29 din Legea 47/1992 modificată şi republicată, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

În raport de dispoziţiile legale expuse, Curtea apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate, astfel cum a hotărât prima instanţă.

Analizând motivele de recurs din perspectiva modului în care curtea de apel a interpretat condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte constată caracterul nefondat al recursului.

Pe cale jurisprudenţială Curtea Constituţională a stabilit două criterii/condiţii pentru stabilirea/existenţa legăturii excepţiei de neconstituţionalitate cu soluţionarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, condiţii care trebuie întrunite cumulativ, respectiv aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate.

Prin urmare, în verificarea condiţiei relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege (Deciziile nr. 465 din 23 septembrie 2014, nr. 189 din 31 martie 2015, nr. 279 din 23 aprilie 2015, nr. 397 din 28 mai 2015).

În concret, deşi Legea nr. 115/2015 reprezintă cadrul general al organizării alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale - consilii locale, consilii judeţene, primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene, raportat la obiectul dosarului, cerere de anulare a Procesului-Verbal nr. x/29.04.2024 emis de pârât cu ocazia stabilirii numărului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, alianţelor electorale, alianţei politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi care participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi la motivele de nelegalitate ce vizează exclusiv cererea de anulare a acestui act administrativ, Înalta Curte constată că soluţia instanţei de fond prin care s-a constat neîndeplinirea condiţiei incidenţei normelor criticate în soluţionarea cauzei, este legală şi temeinică.

Astfel, se observă că recurentul critică legea prin prisma creării unui sistem nedemocratic de alegeri atât pentru alegerea administraţiei publice locale cât şi pentru alegerile privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, prin prezenţa în sistemul de organizare a alegerilor a Camerei Deputaţilor, prin intermediul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, precum şi faţă de excluderea reprezentantului minorităţii italiene din cadrul Grupului Parlamental, aspecte care vizdază modul de constituire a Biroului Electoral Central iar nu stabilirea ordinii de pe buletinele de vot.

Înalta Curte reţine că, prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale (decizia nr. 660 din 4 iulie 2007), în ceea ce priveşte legătura cu soluţionarea cauzei, s-a statuat că excepţia de neconstituţionalitate trebuie să-şi păstreze natura de mijloc de apărare care nu pune în discuţie fondul pretenţiei deduse judecăţii, nefiind permisă transformarea acesteia într-o veritabilă acţiune directă, instanţa de fond reţinând în mod corect că prin acţiunea formulată împotriva procesului-verbal de stabilire a ordinii candidaţilor de pe buletinele de vot şi prin excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 115/2015, reclamantul a reluat argumentele de nelegalitate invocate în litigiul soluţionat definitiv privind constituirea Biroului Electoral Central.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, în ceea ce priveşte soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 967 din 5 iunie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, privind soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.