Competence for pension-related social insurance claims under Law 223/2015 vs. administrative jurisdiction under Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 19 iunie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 22 decembrie 2022, pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia I civilă, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat:

(i) să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 şi 13 din O.U.G. nr. 130/2021, respectiv prin modificarea Codul fiscal şi aplicarea cotei de contribuţie la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depăşesc suma lunară de 4000 RON;

(ii) obligarea pârâtei să-i restituie sumele reţinute din pensie cu titlu de CASS, începând cu luna ianuarie 2022 şi până la momentul încetării reţinerii, sume actualizate cu indicele de inflaţie stabilit pentru anul 2022 şi plata dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1976 din 12 iunie 2023, Tribunalul Constanţa, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a secţiei I civile şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Constanţa.

În motivarea acestei soluţii, s-a reţinut că instanţa a fost sesizată cu un litigiu în materie fiscală, având ca obiect recuperarea prejudiciului cauzat de pârâtă prin reţinerea la sursă a unor sume cu titlu de contribuţie socială obligatorie. În consecinţă, prin raportare la criteriul valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi la valoarea pretenţiilor, competenţa de soluţionare a cauzei revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, iar nu secţiei civile.

2.2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 5 septembrie 2023, sub nr. x/2022*.

Prin sentinţa civilă nr. 360 din 12 martie 2024, Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Motivând hotărârea astfel pronunţată, tribunalul a reţinut că obiectul principal al litigiului îl constituie obligarea unei autorităţi publice centrale la încetarea reţinerii lunare a CASS din pensie şi la plata sumelor de bani reţinute până în prezent, cererea fiind întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004. Prin urmare, competenţa se stabileşte în raport de prevederile art. 10 alin. (1) din acest act normativ şi de rangul autorităţii publice pârâte, în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.

2.3. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 3 aprilie 2024.

Prin sentinţa civilă nr. 192 din 3 iunie 2024, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia I civilă şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a avut în vedere, în esenţă, că acţiunea formulată de reclamant nu se întemeiază pe prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004, ci pe dispoziţiile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Astfel fiind, raportul de drept dedus judecăţii ţine de domeniul pensiilor şi asigurărilor sociale, sens în care, în temeiul art. 101-104 din Legea nr. 223/2015, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine secţiei I Civile a Tribunalului Constanţa.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând conflictul negativ de competenţă, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Constanţa, secţia I civilă - complet specializat în materia asigurărilor sociale, pentru următoarele considerente:

În prezenta cauză, reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale prin măsurile reglementate de O.U.G. nr. 130/2021, de reţinere a cotei de contribuţie la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depăşesc suma lunară de 4000 RON, precum şi obligarea pârâtei la restituirea sumelor reţinute din pensie, actualizate cu rata inflaţiei, precum şi la plata dobânzii legale aferente. Reclamantul a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 101 şi art. 102 din Legea nr. 223/2015, art. 27 şi art. 28 din O.G. nr. 137/2000, O.U.G. nr. 13/2011 privind dobanda legală, art. 192-194 din C. proc. civ., Legea nr. 76/2012, art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, prevalându-se şi de decizia Curţii Constituţionale nr. 650/2022.

Înalta Curte constată că reclamantul a învestit instanţa cu o acţiune în pretenţii întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 223/2015, iar nu cu o acţiune în despăgubiri întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, aspect confirmat nu doar de motivele de fapt şi de drept ale acţiunii, dar şi de cadrul procesual pasiv, în care se regăseşte doar casa sectorială de pensii, iar nu şi Guvernul României, emitent al O.U.G. nr. 130/2021, act normativ în temeiul căruia au fost efectuate reţinerile din pensia reclamantului.

Aşadar, Înalta Curte constată că prezentul litigiu este unul de asigurări sociale, de competenţa jurisdicţiei sistemului pensiilor militare de stat reglementate de Legea nr. 223/2015, iar potrivit art. 101 din acest act normativ "Litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensii se soluţionează în primă instanţă de către tribunale". Totodată, art. 102 din acelaşi act normativ prevede că "Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.".

Legiuitorul a înţeles să stabilească o reglementare specială referitoare la competenţa de soluţionare a litigiilor privind pensiile, în astfel de pricini nefiind aplicabile normele de competenţă cuprinse în art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel că nici secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Constanţa şi nici secţiei omonime a Curţii de Apel Constanţa nu le revine competenţa soluţionării acţiunii reclamantului, care, fiind circumscrisă materiei asigurărilor sociale, cade în competenţa de soluţionare a secţiei sau completului specializat în litigii de asigurări sociale din cadrul tribunalului de la domiciliul reclamantului.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia I civilă - complet specializat în materia asigurărilor sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâta Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia I civilă, complet specializat în materia asigurărilor sociale.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.