Appeal against interlocutory order on admissibility of intervention barred pending final judgment on merits

Şedinţa publică din data de 11 iunie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 27.06.2022, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Bucureşti obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la modificarea parţială a Ordinului nr. 401/C din 7 februarie 2022 şi a Ordinului de salarizare nr. 6245/C din data de 30 decembrie 2021, respectiv a art. 1 din actele administrative, în sensul înlăturării plafonării instituite asupra indemnizaţiei lunare de încadrare şi a celorlalte drepturi urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; obligarea pârâtului Ministerului Justiţiei la modificarea parţială a Ordinului nr. 401/C din data de 7 februarie 2022 şi a Ordinului de salarizare nr. 6245/C din 30 decembrie 2021, respectiv a art. 1 din actele administrative, în sensul recalculării şi plăţii drepturilor salariale rezultate din aplicarea ordinelor începând cu data de 1 august 2016 şi nu cu data de 30 decembrie 2021; obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la modificarea parţială a anexei nr. 2 la Ordinul nr. 401/C din 7 februarie 2022, poziţia nr. 218, în sensul recalculării sporurilor (pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi pentru păstrarea confidenţialităţii) la cuantumul maxim de 30% prin raportare la indemnizaţia de încadrare brută lunară de 21550 RON; luarea de către toţi pârâţii a măsurilor ce se impun pentru a asigura repararea prejudiciului creat prin neaplicarea modificărilor solicitate la pct. 1-3 şi plata către reclamantă a diferenţei dintre veniturile efectiv plătite şi cele recalculate conform solicitărilor de la pct. 1-3, creanţă ce urmează a fi actualizată cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală, de la scadenţă până la plata efectivă; obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la modificarea parţială a Ordinului nr. 401/C din data de 7 februarie 2022 şi a Ordinului de salarizare nr. 6245/C din data de 30 decembrie 2021, în sensul solicitărilor de la pct. 1-3, în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1000 RON/zi întârziere, în sarcina pârâtului Ministerul Justiţiei şi în favoarea reclamantei, până la executarea obligaţiilor stabilite prin prezenta hotărâre.

2. Încheierea atacată

Prin încheierea de şedinţă din data de 23 octombrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2022 a fost anulată, ca nesemnată, cererea de intervenţie în interes propriu formulată de către numita B..

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii de şedinţă din data de 23 octombrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2022, a declarat recurs petenta B., solicitând admiterea recursului, desfiinţarea hotărârii atacată şi trimiterea dosarului la Curtea de Apel Bucureşti pentru refacerea judecăţii.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă în dosarul instanţei de recurs, intimata Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a invocat excepţia nulităţii recursului pentru lipsa semnăturii, precum şi pentru neindicarea motivelor de casare, precum şi excepţia inadmisibilităţii recursului.

Intimatul Tribunalul Bucureşti a depus întâmpinare la cererea de recurs prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, excepţia nulităţii recursului pentru lipsa semnăturii, precum şi pentru nemotivare, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecinţa menţinerii ca temeinică şi legală a sentinţei recurate.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia din data de 10 mai 2024 s-a fixat termen de judecată la data de 11 iunie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia Înaltei Curţi cu privire la cererea de recurs

Analizând, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii recursului, în temeiul dispoziţiilor art. 248 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reţine că prevederile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. stipulează că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei, acestea dând expresie principiului potrivit căruia o cale de atac neprevăzută de lege este inadmisibilă.

Astfel, căile de atac, termenele şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, nici părţile şi nici instanţa de judecată neputând deroga de la textele de lege pentru exerciţiul unei căi de atac.

Prin urmare, persoana interesată poate formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit a căilor de atac.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

În cauza pendinte, recurenta B. a supus căii extraordinare de atac a recursului o încheiere prin care a fost anulată, ca nesemnată, cererea de intervenţie în interes propriu formulată de către aceasta în cadrul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 64 alin. (2)-(4) C. proc. civ., după ascultarea intervenientului şi a părţilor, instanţa se va pronunţa asupra admisibilităţii în principiu a intervenţiei, printr-o încheiere motivată. Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul. În cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie, hotărârea pronunţată este desfiinţată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanţa în faţa căreia s-a formulat cererea de intervenţie de la momentul discutării admisibilităţii în principiu a acesteia.

Textul legal anterior redat instituie condiţii speciale cu privire la momentul procesual în care poate fi promovată calea de atac împotriva încheierii prin care instanţa se pronunţă asupra admisibilităţii în principiu a cererii de intervenţie - aceasta poate fi atacată doar odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza.

Raportat la aceste prevederi procedurale, se observă că recursul exercitat în cauza pendinte a fost declarat cu nerespectarea acestei reguli, atâta timp cât dosarul nu a fost soluţionat în fond prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti.

Având în vedere cele constatate, prezenta cale de atac prevăzută de lege este deschisă părţilor doar la finalul judecăţii, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de recurenta B. împotriva încheierii din data de 23 octombrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurenta B. împotriva încheierii din data de 23 octombrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 iunie 2024.