Clerk salary dispute; sentence quashed and remanded due to improper procedural framework following statutory substitution of the Ministry of Justice.

Şedinţa publică din data de 23 mai 2024

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial la data de 17.12.2021 sub nr. x/2021 pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale reclamanţii A., B., C., D., E., F. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Bucureşti, Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării:

- obligarea Ministerului Justiţiei la aprobarea modificării statului de funcţii şi pe cale de consecinţă, obligarea pârâtei Curtea de Apel Bucureşti la emiterea deciziei de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare începând cu data de 03 decembrie 2018 (27-28 noiembrie 2018- data susţinerii şi 03 decembrie 2018 - promovării examenului de grefier arhivar cu studii superioare),

- obligarea pârâtei Curtea de Apel Bucureşti la plata sumelor de bani reprezentând diferenţa dintre venitul la care erau îndreptăţiţi, ca urmare a promovării examenului în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, şi venitul efectiv plătit (sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie, cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare, calculate de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată, până la data plăţii efective) după cum urmează: pentru reclamanţii A., B., C. şi D. pentru perioada 03 decembrie 2018 până la momentul realizării efective a dreptului solicitat la pct. 1; pentru reclamanta E. pentru perioada 03 decembrie 2018 - 01.08.2020; pentru reclamanta F. pentru perioada 03 decembrie 2018 - 01.09.2021.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 48 din 16 februarie 2023 Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:

"Respinge excepţiile inadmisibilităţii, tardivităţii şi lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiţiei.

Admite excepţia prescripţiei invocată de paratul Ministerul Justiţiei, în ceea ce priveşte petitul privind obligarea pârâţilor Curtea de Apel Bucuresti la plata sumelor de bani reprezentând diferenta dintre venitul ca urmare a promovării examenului în functia de grefier arhivar cu studii superioare si venitul efectiv plătit pentru perioada 03.12.2018 - 14.12.2018 şi respinge ca prescris acest petit.

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F. în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Bucureşti, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Obligă pârâtul Ministerul Justiţiei să aprobe modificarea statului de funcţii.

Obliga pârâta Curtea de Apel Bucureşti să emită decizii de încadrare a reclamanţilor în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, începând cu data de 03.12.2018.

Obligă pârâta Curtea de Apel Bucureşti la plata sumelor de bani reprezentând diferenta dintre venitul ca urmare a promovării examenului în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare şi venitul efectiv plătit (sume care se vor actualiza cu indicele de inflaţie, cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare, calculate de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată, până la data plătii efective) pentru reclamanţii A., B., C. şi D. pentru perioada 15 decembrie 2018 până la momentul plăţii efective, pentru reclamanta E. pentru perioada 15.12.2018 - 01.08.2020, iar pentru reclamanta F. pentru perioada 15.12.2018 - 01.09.2021.

Obligă pârâţii la plata către fiecare dintre reclamanţii E., A., B., F., D. a sumei de cate 1500 RON; iar către reclamanta C. a sumei de 1875 RON cheltuieli de judecată."

3. Recursurile exercitat în cauză

Împotriva sentinţei au declarat recurs recurenţii-pârâţi Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Bucureşti, dar şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Recurentul-pârât Ministerul Justiţiei şi-a întemeiat calea de atac promovată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 3, 5 şi 8 Cod procedură civilă şi a solicitat casarea în tot hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, judecarea pricinii în fond în contradictoriu cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei şi subrogarea legală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în drepturile ministerului, admiterea excepţiilor formulate de Ministerul Justiţiei, iar pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte participarea Ministerului Justiţiei în proces, s-a solicitat instanţei de control judiciar să ia în considerare prevederile art. 142, 148 şi 162 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, prin care care a avut loc transmiterea, în temeiul legii, a atribuţiilor privind gestionarea bugetului aprobat pentru cheltuielile de personal al curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor, precum şi cel pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal al acestor instanţe de judecată, transmiterea calităţii de ordonator principal de credite pentru aceste bugete şi transmiterea competenţelor privind emiterea actelor de stabilire a salarizării judecătoritor, respectiv de aprobare a statelor de funcţii şi personal pentru aceleaşi instanţe.

Totodată, legiuitorul a prevăzut în mod expres subrogarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei în toate drepturile şi obligaţiile Ministerului Justiţiei, respectiv inclusiv cele procesuale, cu privire la litigiile aflate încă pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de starea pricinii, fără distincţie, cât şi în drepturile şi obligaţiile care decurg din hotărâri judecătoreşti, pronunţate în litigii finalizate la acest moment, respectiv din alte titluri executorii.

Văzând dispoziţiile art. 38 C. proc. civ. conform cărora "calitatea de parte se poate transmite legal sau convenţional, ca urmare a transmisiunii, în condiţiile legii, a drepturilor gri situaţiilor juridice deduse judecăţii", cât şi dispoziţiile exprese ale art. 142 alin. (6) din Legea nr. 304/2022, reiese că la momentul transmiterii drepturilor şi obligaţiilor prevăzute în textele mai sus citate, a avut loc transmiterea calitaţii procesuale a Ministerului Justiţiei către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În speţă, hotărârea a fost pronunţată după intrarea în vigoare la data de 22.12.2022 a Legii bugetului de stat pe anul 2023 nr. 368/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1214 din 19.12.2022, astfel că Ministerul Justiţiei nu mai justifica la acel moment calitatea procesuală şi trebuia introdusă de drept în cauză Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Întrucât Legea nr. 368/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1214 din 19 decembrie 2022, începând cu data de 22.12.2022 nu mai exista temei legal pentru acţiunea reclamanţilor în contradictoriu cu acest minister, astfel că se impuse respingerea acesteia în consecinţă, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă în totalitate, urmând ca analiza pe fond a pretenţiilor să fie realizată în contradictoriu cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care s-a subrogat de drept, în temeiul legii, în drepturile şi obligaţiile Ministerului Justiţiei, în calitate de pârât.

În ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile sale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să se bucure de independenţă procesuală, respectiv să aibă deplina posibilitate de a face acte procesuale de dispoziţie şi de a ataca hotărârea judecătorească, formulând propriile critici, inclusiv pe fondul cauzei.

Pentru aceste motive, s-a solicitat instanţei de recurs să constate că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Ministerului Justiţiei ce decurg din prezenta cauză, preluând în virtutea legii şi calitatea de debitor în procedura de executare silită, impunându-se şi comunicarea hotărârii criticate către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Referitor la formularea plângerii prealabile în termenul legal, recurentul-pârât a apreciat că sentinţa primei instanţe este nelegală, întrucât, în fapt, Curtea de Apel Bucureşti a transmis Ministerului Justiţiei sohicitare de transformare a unor posturi din statele de funcţii ale instanţelor judecătoreşti din circumscripţia sa, printre care şi transformarea unor posturi de grefieri arhivari/registratori cu studii medii în posturi de grefieri arhivari/registratori cu studii superioare. Având în vedere că mai multe curţi de apel au transmis în aceeaşi perioadă astfel de solicitări, ca urmare a examenelor de promovare organizate, a fost transmisă o adresă - circulară, nr. 15/67128/20.12.2018/07.01.2019, către toate instanţele cuprinzând punctul de vedere al Ministerului Justiţiei cu privire la încadrarea grefierilor arhivari/registratori cu studii medii în funcţia de grefieri arhivari/registratori cu studii superioare.

Ulterior acestei circulare, reclamanţii, alături de alţi petenţi, au transmis Ministerului Justiţiei solicitarea de aprobare a statelor de funcţii ale instanţelor în sensul luării în considerare şi a promovării grefierilor cu studii medii în funcţiile de grefieri arhivari cu studii superioare. Aşadar, nu există o nouă procedură prealabilă care să vizeze vreun nou refuz de emitere a unui ordin în favoarea reclamaţilor, astfel că cererea este inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile, iar faţă de procedura prealabilă anterioară, termenul legal de atacare a răspunsului formulat Ia plângerea prealabilă este expirat, astfel că cererea de chemare în judecată în prezenta cauză apare ca fiind tardiv formulată. Astfel, pe de o parte, plângerea prealabilă se formulează cu privire la primul act administrativ considerat afectator de drepturi, în cauza de faţă refuzul Ministerului Justiţiei de a modifica statul de funcţii, considerat nejustificat de reclamanţi, răspunsul fiind comunicat.

Reclamanţii nu au invocat niciun motiv justificat pentru depăşirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar termenul de 6 luni a fost, la rândul său, depăşit, fără niciun motiv întemeiat.

Aşadar, având în vedere faptul că de la "prima" plângere prealabilă, singura valabilă, potrivit legii, respectiv de la răspunsul formulat de autoritatea publică, au trecut mai mult de 6 luni, se solicită admiterea recursului, admiterea excepţiei inadmisibilităţii, urmând a se constata că acţiunea reclamanţilor este inadmisibilă pentru tardivitatea formulării plângerii prealabile, respectiv pentru tardivitatea introducerii acţiunii.

Referitor la pretenţiile pe fondul cauzei, s-a arătat că dispoziţiile art. 38 alin. (1), art. 43 şi art. 44 din Legea nr. 567/2004 nu reglementează situaţia concretă a transformării posturilor de grefieri cu studii medii în posturi de grefieri cu studii superioare, urmare dobândirii unei displome de studii superioare. Noua lege de salarizare, respectiv Legea nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor-arhivari cu studii superioare. Acest fapt nu echivalează, însă, cu încadrarea (numirea) pe o funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea care reglementează statutul acestora. Ca atare, numai după modificarea şi completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar şi registrator, persoanele care ocupă aceste fundţii şi au absolvit studii superioare pot susţine examenul de promovare în funcţiile de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcţii cu gradul corespunzător vechimii şi salarizate în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017.

Referitor la norma din Legea-cadru nr. 153/2017, care prevede modul de salarizare a grefierilor cu studii superioare şi cea din legea care reglementează statutul profesional - Legea nr. 567/2004, recurentul a apreciat că acestea nu se află în contradicţie, întrucât nu au acelaşi obiect, iar legea ulterioară nu conţine o dispoziţie legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004.

Pe de altă parte este adevărat că transformarea posturilor se aprobă de ministrul justiţiei, însă în urma modificării Legii nr. 304/2004, în acest moment transformarea posturilor se aprobă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art. 148 din Legea nr. 304/2022.

În acelaşi timp, decizia de transformare a posturilor de grefier este în primul rând una de oportunitate, în prealabil emiterii ordinului preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de aprobare a transformărilor de posturi fiind necesară o analiză de oportunitate a cererilor de transformare. Aceasta deoarece dreptul de apreciere cu privire la încadrarea persoanelor care au absolvit studii superioare juridice aparţine angajatorului, adică preşedintelui curţii de apel, potrivit dispoziţiilor art. 37 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, dar şi ordonatorului principal de credite, care trebuie, potrivit legii, să aprobe, prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, orice modificare intervenită cu privire la statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel.

Prin recursul formulat de recurenta-pârâtă Curtea de Apel Bucureşti s-a solicitat casarea în parte a hotărârii şi respingerea capătului de cerere referitor la obligarea acestei pârâte la plata către fiecare reclamant a sumei de 1500 RON, iar către reclamanta C. a sumei de 1857 RON cheltuieli de judecată.

Recurenta a apreciat că este nelegală soluţia pronunţată asupra cererii reclamanţilor de acordare a cheltuielilor de judecată, întrucât, având în vedere dispoziţiile legale în materie şi derularea efectivă a concursului de promovare, nu i se poate imputa Curţii de Apel Bucureşti că nu a emis deciziile de încadrare pe posturi de grefieri cu studii superioare şi nici nu poate fi obligată la emiterea acestor decizii, câtă vreme posturile nu există în statul de funcţii şi personal (aceste decizii fiind subsecvente ordinului Ministerului Justiţiei), cu atât mai mult să fie obligată la plata cheltuieilor de judecată, în absenţa unei culpei procesuale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înţeles să formuleze recurs împotriva sentinţei instanţei de fond şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 3, 5 şi 8 C. proc. civ., a solicitat casarea în tot hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, judecarea pricinii în fond în contradictoriu cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, admiterea excepţiilor invocate, iar pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea căii de atac, recurenta a formulat argumente similare celor din recursul declarat de Ministerul Justiţiei, referitoare la dispoziţiile art. 142 şi art. 162 din Legea nr. 304/2022, privind participarea sa în proces, formularea plângerii prealabile în termenul legal, respectiv cadrul legal pentru încadrarea pe o funcţie, salarizarea corespunzătoare şi oportunitatea şi dreptul de apreciere al instituţiei cu privire la încadrarea persoanelor care au absolvit studii superioare juridice.

4. Apărările formulate de intimaţi

Deşi le-au fost comunicate în termenul procedural cererile de recurs formulate în cauză, intimaţii-reclamanţi nu au formulat întâmpinare, însă în şedinţa publică de judecată din data de 23 mai 2024, reprezentanta acestora a invocat excepţia nulităţii recursului declarat de recurenta-pârâtă Curtea de Apel Bucureşti, apreciind că susţinerile acesteia din calea de atac promovată nu pot fi încadrate în vreunul din cazurile de casare reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) Cod procedură civilă.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Cu titlu prealabil, în privinţa excepţiei nulităţii recursului declarat de recurenta-pârâtă Curtea de Apel Bucureşti, Înalta Curte constată, contrar susţinerilor intimaţilor-reclamanţi, că recursul respectă cerinţa motivării, cuprinzând critici clare şi punctuale la adresa sentinţei recurate, singura chestiune ce trebuie lămurită fiind aceea a încadrării corespunzătoare a motivelor de nelegalitate prezentate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În acest sens, Înalta Curte reţine că argumentele recurentei-pârâte vizând lipsa culpei sale procesuale şi greşita obligare la plata cheltuielilor de judecată pot fi subsumate cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedură civilă, astfel încât va respinge excepţia nulităţii recursului declarat de recurenta-pârâtă Curtea de Apel Bucureşti, invocată de intimaţii-reclamanţi.

Procedând la analiza criticilor de nelegalitate invocate în recurs, instanţa de control judiciar va examina, cu prioritate, motivul referitor la soluţionarea cauzei fără stabilirea corespunzătoare a cadrului procesual pasiv, subsumat prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Astfel cum s-a consemnat la punctul 1 al prezentei decizii, demersul judiciar iniţiat de reclamanţi vizează obligarea Ministerului Justiţiei la aprobarea modificării statului de funcţii al Curţii de Apel Bucureşti şi, pe cale de consecinţă, obligarea acestei din urmă pârâte la emiterea deciziilor de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, ca urmare a promovării examenului organizat în perioada 27-28.11.2018.

Cadrul legislativ care reglementa, la data formulării acţiunii, atribuţia Ministerului Justiţiei de a aproba modificarea statului de funcţii al instanţelor judecătoreşti este reprezentat de dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, conform cărora " (1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei."

Pe parcusul derulării procesului, actul normativ menţionat a fost abrogat şi înlocuit de Legea nr. 304/2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1104 din 16 noiembrie 2022, relevanţă pentru soluţionarea cauzei prezentând dispoziţiile art. 142 şi art. 148.

"Art. 142 . . . . . . . . . .(2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instanţe, precum şi cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins în bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este gestionat de aceasta, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti cu privire la aceste categorii de cheltuieli. .

(5) Drepturile salariale sau alte drepturi de natură salarială ale judecătorilor de la instanţele prevăzute la alin. (2), inclusiv dobânzi şi alte drepturi intrinseci legate de drepturile salariale, se asigură de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar actele privind salarizarea şi alte drepturi de natură salarială ale judecătorilor acestor instanţe se emit de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(6) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se subrogă de drept în toate drepturile şi obligaţiile Ministerului Justiţiei decurgând din aplicarea prevederilor alin. (2), inclusiv în cele de natură procesuală şi cele care decurg din hotărâri judecătoreşti şi alte titluri executorii. .

(8) Prevederile prezentului articol se aplică începând cu data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2023. În acest scop, proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei şi cel al Ministerului Justiţiei pe anul 2023 vor cuprinde modificările prevăzute în prezenta lege."

"Art. 148. - (1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se aprobă prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie."

Legea bugetului de stat pe anul 2023 - Legea nr. 368/2022 a intrat în vigoare la data de 22.12.2022, astfel încât, începând cu această dată, s-a produs, prin efectul legii, transmiterea către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a atribuţiilor privind gestionarea bugetului aprobat pentru cheltuielile de personal al instanţelor judecătoreşti, a calităţii de ordonator principal de credite pentru acest buget sau a competenţei de aprobare a statelor de funcţii şi personal pentru aceleaşi instanţe.

De asemenea, legiuitorul a prevăzut expres subrogarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în drepturile şi obligaţiile Ministerului Justiţiei, inclusiv în cele procesuale, cu privire la litigiile aflate încă pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de starea pricinii, fără distincţie, cât şi în drepturile şi obligaţiile care decurg din hotărâri judecătoreşti, pronunţate în litigii finalizate.

Verificarea cadrului procesual subiectiv în care se soluţionează o cerere de chemare în judecată este o chestiune de ordine publică, judecătorul învestit cu soluţionarea cererii având îndatorirea să se asigure de participarea la judecată a tuturor părţilor fără a căror citare pricina nu poate fi soluţionată pe fond.

Din acest motiv, se impunea ca prima instanţă să pună în discuţia contradictorie a părţilor necesitatea introducerii în cauză în calitate de pârâtă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca efect al subrogării legale reglementate prin dispoziţiile Legii nr. 304/2022, anterior pronunţării sentinţei recurate.

Greşita constituire a cadrului procesual pasiv, ignorarea principiilor ce guvernează procesul civil şi a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei conduc la concluzia nerespectării exigenţelor procedurale stabilite sub sancţiunea nulităţii şi determină incidenţa cazului de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.. Se impune, astfel, casarea integrală a sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru ca instanţa de fond să procedeze la stabilirea cadrului procesual pasiv, în raport de petitele cererii de chemare în judecată şi a temeiurilor de drept pe care se sprijină, în condiţii de contradictorialitate şi cu respectarea dreptului la apărare al părţilor.

Totodată, în raport de viciile de ordin procedural înfăţişate, de natură a conduce la casarea sentinţei recurate şi la trimiterea cauzei spre rejudecare, Înalta Curte constată că nu se mai impune analizarea celorlalte critici de nelegalitate invocate prin cererile de recurs, acestea urmând a fi avute în vedere de către instanţa de fond, cu ocazia rejudecării cauzei.

Pentru considerentele expuse, reţinând incidenţa cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 20 din Legea nr. 544/2004 raportat la art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile promovate, va casa în tot sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului declarat de recurenta-pârâtă Curtea de Apel Bucureşti, invocată de intimaţii-reclamanţi.

Admite recursurile declarate de recurenţii-pârâţi Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Bucureşti şi de recurenta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei nr. 48 din 16 februarie 2023 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează în tot sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 23 mai 2024.