Jurisdictional conflict over pension recalculation claims against central authority: administrative vs. civil competence under Law no. 554/2004

Şedinţa publică din data de 21 mai 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia I civilă, la data de 01.03.2023 sub numărul x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne:

- să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime urmare a aplicării prevederilor O.U.G. nr. 59/2017 (neconstituţională), care i-a diminuat cuantumul pensiei, prin modificarea nelegală (neconstituţională) a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;

- obligarea pârâtei să efectueze operaţiunea administrativă de revizuire/actualizare a pensiei sale militare de serviciu, prin eliminarea din procedurile de calcul a aplicării prevederilor O.U.G. nr. 59/2017;

- obligarea pârâtei să-i restituie sumele reţinute din pensie la care a fost îndreptăţit conform Legii nr. 223/2015, dacă nu interveneau modificările aduse neconstituţional de către O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor de la art. 60 din Legea nr. 223/2015;

- obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumelor solicitate şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie pe toată perioada în care prevederile O.U.G. nr. 59/2017 i-au diminuat cuantumul pensiei sale şi până la data plăţii efective.

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Totodată, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a dispoziţiilor O.U.G. nr. 59/2017.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 657 din data de 5 martie 2024, Tribunalul Constanţa, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale şi funcţionale a Tribunalului Constanţa, secţia I civilă, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru pronunţarea acestei soluţii, instanţa a reţinut dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ potrivit cărora acţiunea reclamanţilor are ca scop înlăturarea efectelor ordonanţei Guvernului care având calitatea de autoritate publică centrală, astfel că, faţă de dispoziţiile art. 96 C. proc. civ. şi ale art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare aparţine curţii de apel.

Prin sentinţa civilă nr. 140 din data de 8 aprilie 2024, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia de necompetenţă materială şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată, în favoarea Tribunalul Constanţa, secţia I civilă.

S-a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Curtea de Apel a apreciat că acţiunea pendinte se refera la jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat judecându-se conform procedurii determinate prin Legea nr. 223/2015 de către completul specializat pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri în temeiul dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, acţiunea fiind însoţită şi de excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII, pct. 2 şi 3 din O.U.G nr. 59/2017, reclamantul fiind nemulţumit că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu a cărui beneficiar este, astfel cum era reglementat de dispoziţiile art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015.

Raportat la scopul urmărit de către reclamant prin introducerea acestei acţiuni pe rolul instanţei de judecată, respectiv la obiectul acţiunii, constând în obligarea autorităţilor pârâte la plata de despăgubiri şi la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5), coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.

În speţă, este determinant criteriul rangului central al autorităţiilor publice pârâte (Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Apărării Naţionale) faţă de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri şi obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competenţa materială de soluţionare revenind secţiei de contencios administrativ a curţilor de apel.

În raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte constată potrivit dovezilor de la dosar că reclamantul are domiciliul în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Constanţa, motiv pentru care reţine că instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în prima instanţă este Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 21 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.