Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2326/2024 AI generated

Loss of interest in suspending presidential decree effecting revocation of revolutionary fighter title due to prior procedural resolution

Case Number Decizia nr. 2326/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as unfounded, upholding the lower court’s decision to reject the claim for lack of interest, and also rejected the respondent’s exception of res judicata. The dispute concerned an individual’s request to suspend the effects of a presidential decree that revoked his title as a "Fighter for the Victory of the 1989 Revolution," which was based on a prior judicial determination. The Court ruled that the claim was inadmissible because the appellant failed to demonstrate a current, legitimate interest, given that a prior final judgment in a separate parallel case had already determined the legal status of the decree; however, the Court clarified that the earlier judgment did not have res judicata effect in the current procedural posture because it had been rendered on procedural inadmissibility grounds rather than on the merits. Key legal principles applied include the requirement for a current interest under Articles 32 and 33 of the Civil Procedure Code and the distinction between judgments on the merits and procedural dismissals for the purposes of Article 430 of the Civil Procedure Code, applied in conjunction with Article 20 of Law No. 554/2004.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 430 alin. (1) C. proc. civ, art. 33 din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Loss of interest in suspending presidential decree effecting revocation of revolutionary fighter title due to prior procedural resolution: The dispute concerned an individual’s request to suspend the effects of a presidential decree that revoked his title as a "Fighter for the Victory of the 1989 Revolution," which was based on a prior judicial determination. The Court ruled that the claim was inadmissible because the appellant failed to demonstrate a current, legitimate interest, given that a prior final judgment in a separate parallel case had already determined the legal status of the decree; however, the Court clarified that the earlier judgment did not have res judicata effect in the current procedural posture because it had been rendered on procedural inadmissibility grounds rather than on the merits. Key legal principles applied include the requirement for a current interest under Articles 32 and 33 of the Civil Procedure Code and the distinction between judgments on the merits and procedural dismissals for the purposes of Article 430 of the Civil Procedure Code, applied in conjunction with Article 20 of Law No. 554/2004.

Keywords

AI generated
loss of legal interest judicial review grounds for cassation current interest civil dispute civil status

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

Primary basis for the decision to dismiss the appeal as unfounded.

art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Procedural basis for dismissing the appeal as unfounded under the Civil Procedure Code.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 19 aprilie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Administraţia Prezidenţială a României şi Guvernul României - Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Împotriva regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989, suspendarea efectelor Decretului nr. 1068/2022 în privinţa poziţiei nr. 13 din anexă, până la soluţionarea definitivă a plângerii administrativ prealabile formulate împotriva acestui act administrativ normativ cu caracter individual, cu cheltuieli de judecată doar în caz de opunere.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 181 din 20 decembrie 2023, a admis excepţia lipsei de interes a acţiunii în contencios administrativ şi fiscal, invocată din oficiu şi a respins, ca lipsită de interes, acţiunea având ca obiect suspendarea efectelor produse de Decretul nr. 1068/2022, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială şi Prim-Ministrul României, reprezentat prin Secretariatul General al Guvernului.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După prezentarea situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că evaluarea interesului trebuia realizată de instanţa de fond, prin raportare la conţinutul şi, în egală măsură, la toate efectele Decretului nr. 1068/2022 emis de Preşedintele României, respectiv la stadiul soluţionării atât a litigiului reprezentat de atacarea în instanţa a decretului în sine, ca şi act administrativ, dar şi prin raportare la stadiul actual al efectelor acestui decret, inclusiv al măsurii în care, fie revocarea lui, fie emiterea unui nou decret de re-acordare a titlului, chestiuni care fac obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Tg. -Mureş, se circumscriu sau nu, problematicii interesului de a solicita şi, respectiv, de a obţine suspendarea efectelor Decretului 1068/2022.

Recurentul consideră că instanţa de fond s-a limitat să analizeze în mod exclusiv acest interes, doar din perspectiva îngustă a interesului procesual, raportat la dosarul nr. x/2023, fără a analiza în vreun fel, măsura în care perspectiva revocării ori a emiterii unui nou decret de acordare a titlului, este circumscrisă conţinutului concret al problematicii interesului.

Prin Decretul nr. 1068/2022, Preşedintele României, raportat la prevederile art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii recunoştinţei pentru Victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, a decretat următoarele:

"Se retrage titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989 -Luptător cu Rol Determinant persoanelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul decret", reclamantul figurând la poziţia nr. 13 din Anexă, iar ca şi temei al acestei retrageri a titlului a fost menţionată hotărârea judecătorească pronunţată în cadrul dosarului nr. x/2020 al Tribunalului Mureş.

Ulterior acestei retrageri, Guvernul României -Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în Perioada 1945 - 1989 a promovat o cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea Certificatului de revoluţionar Seria LRD - D nr. x emis la data de 03.12.2020, acţiune ce a fost respinsă.

Recurentul-reclamant susţine că a notificat atât Guvernul României -Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945 - 1989 cât şi pe Preşedintele României prin Instituţia Prezidenţială prin două Notificări expediate la data de 30.08.2023, pentru a se conforma dispoziţiilor instanţei de judecată, fără însă ca problema să fie rezolvată.

Se mai arată că pârâtul prin Instituţia Prezidenţială i-a comunicat un răspuns, înaintat prin mail avocatului său, la data de 04.10.2023, prin Adresa nr. x/04.10.2023, prin care i-a adus la cunoştiinţă faptul că, solicitarea sa de emitere a unui nou decret nu poate fi soluţionată favorabil, întru-cât Decretul nr. 1068/2022 se bucură de prezumţie de legalitate.

Astfel, recurentul-reclamant susţine că a revenit cu o solicitare la aceasta, la data de 24.10.2023, pentru a i se comunica dacă S.S.P.R. a procedat la înaintarea vreunei solicitări de emitere a Decretului de acordare a titlului, de la pârât neprimind un răspuns în această privinţă.

Cum această hotărâre este definitivă, în opinia recurentului, S.S.P.R., după ce i-a comunicat Notificarea din data de 30.08.2023, ar fi trebuit de îndată să înainteze Instituţiei Prezidenţiale, solicitarea de emitere a Decretului corespunzător re-acordării titlului ce mi-a fost retras in mod nejustificat, chiar daca acest fapt s-a întâmplat doar în data de 16.11.2023. În mod firesc, într-un termen de 30 de zile de la recepţionarea adresei cu pricina, instituţia pârâtă ar fi trebuit să procedeze la emiterea decretului în discuţie, ceea ce, consultând site-ul Instituţiei Prezidenţiale, nu a constatat că s-ar fi întâmplat.

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Administraţia Prezidenţială a formulat întâmpinare prin care a invocat autoritatea de lucru judecat în raport cu decizia nr. 5244/2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal susţinând că la data de 08.05.2023, acelaşi reclamant a înregistrat o acţiune distinctă, respectiv dosarul nr. x/2023, al secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin care a solicitat suspendarea efectelor Decretului nr. 1068/2022.

Prin sentinţa nr. 48 din 19.04.2023, Curtea de Apel Târgu Mureş a hotărât următoarele: "Admite excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, excepţie invocată de Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială. Respinge ca inadmisibilă cererea având ca obiect suspendarea efectelor produse de Decretul nr. 1068/2022, formulată de reclamantul A. (...) în contradictoriu cu pârâţii Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială (...) şi Guvernul României prin Prim - Ministrul României şi prin Secretariatul de Stat (..,)".

Împotriva sentinţei nr. 48 din 19.04.2023, A. a formulat cerere de recurs iar prin Decizia nr. 5244 din 10.11.2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat în sensul că "respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 48 din 19.04.2023 pronunţată de Curtea de Apei Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat".

Din conţinutul acestei decizii, reiese că soluţia instanţei de fond, de respingere a cererii de suspendare a executării Decretului nr. 1068/2022, are caracter definitiv.

Prin urmare, rezultă că acţiunea de suspendare a Decretului Preşedintelui României nr. 1068/2022 formulată de recurentul-reclamant A. a fost soluţionată, sentinţa civilă nr. 48/19.04.2023 beneficiind de autoritate de lucru judecat, potrivit dispoziţiilor art. 430 alin. (1) C. proc. civ.

În subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că excepţia autorităţii de lucru judecat este neîntemeiată, iar recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat, Înalta Curte apreciază că, astfel cum este reţinut şi în doctrină, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, astfel că ea nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre (res iudicato pro veritate habetur).

Se bucură de autoritate de lucru judecat numai hotărârea prin care acţiunea a fost judecată în fond, respectiv a fost examinată temeinicia cererilor cuprinse în acţiunea de chemare în judecată nu şi atunci când a fost soluţionată în temeiul unei excepţii procesuale.

Înalta Curte constată că prin sentinţa civilă nr. 48/2023 Curtea de Apel Târgu Mureş s-a pronunţat pe excepţia inadmisibilităţii acţiunii, fără a mai intra în examinarea fondului cererii, astfel că instanţa nu poate reţine autoritatea de lucru judecat, raportat la o hotărâre anterioară, pronunţată în temeiul unei excepţii procesuale.

Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că excepţia autorităţii de lucru judecat nu este întemeiată, motiv pentru care va fi respinsă ca atare.

În ceea ce priveşte recursul formulat de recurentul-reclamant, Înalta Curte reţine că din actele şi lucrările dosarului rezultă că obiectul prezentei cauze îl reprezintă suspendarea efectelor Decretului nr. 1068/2022 în privinţa poziţiei nr. 13 din anexă, până la soluţionarea definitivă a plângerii administrativ prealabile formulate împotriva acestui act administrativ.

Instanţa de fond, raportat la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş în dosarul x/2023, a constatat că partea nu mai justifică interesul de a continua procedura judiciară prevăzută de art. 14 din Legea 554/2004 şi raportată la plângerea prealabilă de revocare parţială a Decretului nr. 1068/2022, soluţie pe care Înalta Curte o împărtăşeşte.

Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile rezidă în justificarea unui interes.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce investeşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.

Literatura de specialitate şi practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit nu doar cu prilejul promovării acţiunii ci şi pe tot parcursul soluţionării unei cauze.

Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că instanţa de fond temeinic şi legal a reţinut, în raport de întregul parcurs procesual al recurentului-reclamant, că interesul afirmat de acesta, de suspendare a efectelor Decretului nr. 1068/2022 nu mai subzistă, acţiunea fiind pentru acest motiv lipsită de interes.

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de intimatul - pârât Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială, ca neîntemeiată.

Respinge recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva sentinţei nr. 181 din 20 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.