Timeliness of appeal against constitutional exception rejection and admissibility of appeal against refusal to refer preliminary question to CJEU in administrative litigation

Şedinţa publică din data de 17 aprilie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

1.1. Prin contestaţia în anulare formulată la data de 10 ianuarie 2023 de contestatoarea Comuna Tulgheş, în contradictoriu cu intimatele Curtea de Conturi a României şi Camera de Conturi Harghita, a solicitat anularea Deciziei nr. 79/15.02.2022 pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021 şi judecarea recursului formulat în cauză.

1.2. Prin notele scrise depuse la dosar, la data de 13 februarie 2023, contestatoarea Comuna Tulgheş a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., în sensul că, sintagma «eroare materială», care este pusă în contrapondere cel mai des cu greşeala de judecată, are o semnificaţie prea vagă, generală fiind neclară şi lasă astfel loc interpretărilor, fapt contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie.

1.3. La data de 13 martie 2023, contestatoarea Comuna Tulgheş a formulat cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate dispoziţiilor art. 58 alin. (1) lit. j) citite împreună cu art. 11 alin. (2) din Lg. 92/1994 ce sunt neconstituţionale, în măsura în care, permit impunerea prin regulamente aprobate de plenul Curţii de Conturi, a unei proceduri obligatorii administrative de contestare (şi prin urmare, a unei proceduri administrative jurisdicţionale de soluţionare) a actelor administrative adoptate de către Curtea de Conturi, şi care, constituie o condiţie prealabila a sesizării instanţelor de drept comun.

1.4. La aceeaşi dată, contestatoarea Comuna Tulgheş a formulat şi o cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu privire la următoarele întrebări:

(1) Dacă o dispoziţie naţională (infra-legală) ce impune obligaţia parcurgerii unei proceduri administrative jurisdicţionale, este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene, analizata împreună cu garanţii oferite de către Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în special cu privire la dreptul oricărei persoane de a avea acces la o instanţă "instituită prin lege" şi care să se bucure de toate garanţiile de independenţă.

(2) Dacă dreptul comunitar se opune aplicării unei dispoziţii de drept naţional ce urmăreşte să consacre principiul autorităţii de lucru judecat, în măsura în care aplicarea sa, împiedică retractarea unei hotărâri data cu încălcarea dreptului comunitar, raportat la răspunsul oferit la prima întrebare.

1.5. La data de 20.04.2023, contestatoarea Comuna Tulgheş a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (5) din Legea nr. 340/2009 privind formularea de către România a unei declaraţii în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, în măsura în care, nu permit exercitarea căii de atac, împotriva refuzului de a adresa o cerere de întrebare preliminară către CJUE (conform petitului 1).

1.6. La data de 15.05.2023, A. a depus cerere de intervenţie accesorie în interesul contestatoarei Comuna Tulgheş, motivat de faptul că are calitatea de locator într-unul dintre contractele de închiriere, contractul de închiriere nr. x/14.05.2018, în legătură cu care a fost emisă decizia contestată de către Comuna Tulgheş.

2. Hotărârea pronunţată asupra contestaţiei în anulare şi asupra cererilor formulate

Prin decizia ciivlă nr. 284 din 19 iunie 2023, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscalv a decis următoarele:

(i) a anulat ca netimbrată şi nesemnată cererea de intervenţie accesorie formulată de A.;

(ii) a respins cererea formulată de contestatoarea Comuna Tulgheş, având ca obiect sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare:

"(1) Dacă o dispoziţie naţională (infra-legală) ce impune obligaţia parcurgerii unei proceduri administrative jurisdicţionale este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene, analizată împreună cu garanţii oferite de către Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în special cu privire la dreptul oricărei persoane de a avea acces la o instanţă "instituită prin lege" şi care să se bucure de toate garanţiile de independenţă. (2) Dacă dreptul comunitar se opune aplicării unei dispoziţii de drept naţional ce urmăreşte să consacre principiul autorităţii de lucru judecat, în măsura în care aplicarea sa, împiedică retractarea unei hotărâri dată cu încălcarea dreptului comunitar, raportat la răspunsul oferit la prima întrebare";

(iii) a respins cererile formulate de contestatoarea Comuna Tulgheş, având ca obiect sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţii de neconstituţionalitate vizând art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., art. 58 alin. (1) lit. j) şi art. 11 alin. (2) din Legea nr. 92/1994, art. 2 alin. (5) din Legea nr. 340/2009;

(iv) a respins contestaţia în anulare formulată de Comuna Tulgheş, în contradictoriu cu intimatele Curtea de Conturi a României şi Camera de Conturi Harghita, împotriva Deciziei nr. 79/R/15 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş în dosarul nr. x/2021.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 284 din 19 iunie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs Comuna Tulgheş, cu privire la soluţiile date asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate invocată şi asupra cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

4. Apărările formulate

Intimata Curtea de Conturi a României a formulat întâmpinare, în cuprinsul căreia a solicitat, în principal, respingerea recursului declarat împotriva soluţiilor de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţiile de neconstituţionalitate, ca tardiv şi constatarea nulităţii recursului, în ceea ce priveşte soluţionarea cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea deciziei civile nr. 284 din 19 iunie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind legală.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză, a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 494 C. proc. civ., coroborat cu art. 475 alin. (2) şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia completului de judecată învestit cu soluţionarea recursului, s-a fixat termen de judecată la data de 10.04.2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra cererii de recurs

II.1. Recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 284 din 19 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, vizând soluţia pronunţată asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, cu excepţiile de neconstituţionalitate invocate de către aceasta

Examinând cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., termenul de declarare a căii de atac, Înalta Curte constată că excepţia tardivităţii recursului este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Obiectul prezentului recurs, declarat împotriva Deciziei nr. 284 din 19 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, îl reprezintă soluţia pronunţată asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., art. 58 alin. (1) lit. j) şi art. 11 alin. (2) din Legea nr. 92/1994, art. 2 alin. (5) din Legea nr. 340/2009.

Regimul căii extraordinare de atac este reglementat de dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora:

"Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare…".

Aceste dispoziţii speciale, care reglementează numai durata termenului special de recurs, derogatoriu de la termenul general, se completează cu prevederile C. proc. civ., în ceea ce priveşte sancţiunea care intervine în cazul nerespectării termenului de declarare şi/sau motivare a recursului, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte constată că prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 statuează asupra termenului de declarare a recursului, care trebuie să fie de 48 de ore de la pronunţare, fără nicio excepţie. În privinţa termenului de motivare a căii de atac, având în vedere că partea este încunoştiinţată ulterior de considerentele care susţin soluţia instanţei, de la comunicarea hotărârii atacate curge un alt termen de 48 de ore pentru formularea şi depunerea motivelor recursului, în raport de prevederile art. 470 alin. (5) raportat la art. 494 C. proc. civ.

Analizând recursul declarat de recurenta Comuna Tulgheş, Înalta Curte constată că acesta a fost comunicat prin poşta electronică, la data de 22 iunie 2023, ora 09:57, după expirarea termenului prevăzut de lege.

În concret, decizia recurată a fost pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş la data de 19 iunie 2023, de la acest moment începând să curgă termenul de declarare a recursului, de 48 de ore, stabilit de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Conform art. 181 alin. (1) pct. 1 şi art. 182 C. proc. civ., termenul de declarare a recursului (stabilit pe ore) a început să curgă de la ora zero a zilei următoare, respectiv 20 iunie 2023 şi s-a împlinit pe data de 21 iunie 2023, ora 24:00.

Aşadar, recurentul trebuia să declare calea de atac în termen de 48 de ore de la pronunţare, având posibilitatea de a depune motivele recursului în termen de 48 de ore de la comunicarea hotărârii instanţei.

Faţă de data pronunţării deciziei curţii de apel, respectiv 19 iunie 2023, într-o zi de luni, Înalta Curte constată că termenul de declare a căii extraordinare de atac a început să curgă de la ora zero a zilei de marţi, 20 iunie 2023 şi s-a împlinit la ora 24:00 a zilei de miercuri, 21 iunie 2023, recurenta având posibilitatea declarării recursului în cursul zilelor de marţi şi miercuri, însă din înscrisurile ataşate la dosar rezultă că recursul a fost transmis, prin e-mail, la data de 22 iunie 2023, joi, ora 09:57.

Înalta Curte mai observă însă că, deşi decizia recurată a fost comunicată la data de 21 iulie 2023, la dosarul cauzei nu a fost depusă o completare a motivelor de recurs.

În concluzie, având în vedere că termenul de declarare a recursului expira la data de 21 iunie 2023, ora 24:00, iar recurenta Comuna Tulgheş a formulat calea de atac la data de 22 iunie 2023, ora 09:57, Înalta Curte constată că excepţia tardivităţii este întemeiată, recursul fiind depus cu nerespectarea termenului legal, astfel că, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 raportat la art. 496 alin. (1) şi art. 489 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul, ca tardiv formulat.

II.2. Recursul declarat împotriva aceleiaşi decizii, cu privire la soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu întrebări preliminare

Înalta Curte reţine că, prin demersul judiciar iniţiat, recurenta Comuna Tulgheş a vizat sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare:

"(1) Dacă o dispoziţie naţională (infra-legală) ce impune obligaţia parcurgerii unei proceduri administrative jurisdicţionale este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene, analizată împreună cu garanţii oferite de către Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în special cu privire la dreptul oricărei persoane de a avea acces la o instanţă "instituită prin lege" şi care să se bucure de toate garanţiile de independenţă. (2) Dacă dreptul comunitar se opune aplicării unei dispoziţii de drept naţional ce urmăreşte să consacre principiul autorităţii de lucru judecat, în măsura în care aplicarea sa, împiedică retractarea unei hotărâri dată cu încălcarea dreptului comunitar, raportat la răspunsul oferit la prima întrebare".

Cu ocazia analizării cererii, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 267 TFUE pentru sesizarea CJUE şi a respins această cerere, soluţia pronunţată fiind definitivă, astfel cum s-a menţionat în dispozitivul deciziei civile nr. 284 din 19 iunie 2023, recurată în prezenta cauză.

Împotriva acestei soluţii, recurenta Comuna Tulgheş a declarat recurs.

Examinând, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenta Comuna Tulgheş este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituţia României:

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior, rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Prezenta cauză se judecă potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, care, prin art. 20 alin. (1) stabileşte că:

"Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare". Aşadar, în contenciosul administrativ, legiuitorul a stabilit un sistem cu două grade de jurisdicţie, respectiv fond şi recurs, iar calea de atac a recursului poate fi exercitată numai împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă.

În cauză, reclamantul a învestit instanţa supremă cu soluţionarea unui recurs exercitat împotriva deciziei civile nr. 284 din 19 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în calitate de instanţă de control judiciar, în soluţionarea contestaţiei în anulare formulate împotriva Deciziei nr. 79/15.02.2022 pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021, iar nu ca primă instanţă, astfel că recursul vizând această decizie nu se circumscrie dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 508 din C. proc. civ., "hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".

Or, în speţa de faţă, contestaţia în anulare a fost declarată împotriva unei decizii pronunţate în recurs, care este definitivă, conform dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.. Drept urmare, decizia pronunţată în cadrul contestaţiei în anulare nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Este adevărat că recursul dedus judecăţii este îndreptat exclusiv împotriva soluţiei pronunţate asupra cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebările preliminare adresate, nu şi asupra soluţiei date contestaţiei în anulare, însă Înalta Curte constată că excedează obiectului căii de atac posibilitatea atacării pe această cale a acestei soluţii, prin raportare la principiul legalităţii căii de atac, reglementat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru a statua astfel, Înalta Curte reţine că sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene într-un dosar aflat pe rolul unei instanţe naţionale, reprezintă un mecanism procedural care dă posibilitatea instanţelor de judecată să adreseze întrebări preliminare Curţii de Justiţie, pentru a clarifica sau valida aspecte juridice legate de dreptul Uniunii Europene, având ca scop asigurarea interpretării şi aplicării uniforme a acestuia, în toate statele membre. Aşadar, instanţa în faţa căreia se formulează o cerere de adresare a unei întrebări preliminare este singura în măsură să aprecieze dacă o astfel de decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene îi este necesară în soluţionarea cauzei cu care a fost învestită, în conformitate cu prevederile art. 267 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene. Aşadar, acest articol este temeiul principal care reglementează procedura trimiterii preliminare, fiind completat de normele naţionale, respectiv de prevederile C. proc. civ., care reglementează suspendarea de drept a cauzelor atunci când instanţa formulează o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare, adresate CJUE, precum şi de juriprudenţa instanţei europene care a stabilit în repetate rânduri că le revine instanţelor naţionale competenţa exclusivă de a decide dacă este necesară sesizarea sa.

Cu alte cuvinte, sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă un act procedural intermediar, facultativ, menit să ajute instanţele naţionale în interpretarea dreptului unional, nefiind supus vreunei căi de atac separate.

Drept urmare, în lipsa unei reglementări exprese în acest sens şi având în vedere principiul legalităţii căii de atac, reglementat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ., soluţia de respingere a unei cereri de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este definitivă şi nu poate fi atacată separat, ci doar împreună cu hotărârea finală, în cadrul căilor de atac reglementate de dreptul naţional.

Or, în condiţiile în care, prezenta cale de atac vizează o hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de Comuna Tulgheş este întemeiată.

Pe cale de consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 457 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat Comuna Tulgheş împotriva soluţiei pronunţate asupra cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta Comuna Tulghes împotriva deciziei civile nr. 284 din 19 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în ceea ce priveşte soluţia pronunţată asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, cu excepţia de neconstituţionalitate invocată de către aceasta, ca tardiv formulat.

Respinge recursul declarat de recurenta Comuna Tulghes împotriva aceleiaşi decizii cu privire la soluţia pronunţată asupra cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 17 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.