Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2005/2024 AI generated

Recourse null for lack of motivation: failure to invoke grounds of cassation and challenge lower court's finding of no legal obligation to respond

Case Number Decizia nr. 2005/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice declared the appeal null and void, thereby leaving the Court of Appeal’s final judgment dismissing the initial complaint in force. The appellants, who had previously sought to compel the Ministry of Health to conduct investigations into alleged human rights violations and torture at a psychiatric facility, failed to present valid grounds for appeal despite their claims that the lower court had acted under unlawful orders from intelligence services. The Court held that the appeal was null because it lacked legal motivation as required by law, with the appellants failing to invoke any of the specific grounds for cassation provided in the Code of Civil Procedure and instead merely repeating factual allegations and requesting the court to order the Ministry to perform specific administrative acts. Relying on Articles 486, 488, and 489 of the Code of Civil Procedure, the Court determined that the appellate petition did not identify specific errors of law or misapplication of legal norms, constituting a failure to substantiate the appeal, which triggered the statutory sanction of nullity for unmotivated appeals.

Legislator headnote

AI generated

art. 248 C. proc. civ, art. 499 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 483 alin. (3) din C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 489 C. proc. civ; Recourse null for lack of motivation: failure to invoke grounds of cassation and challenge lower court's finding of no legal obligation to respond: The appellants, who had previously sought to compel the Ministry of Health to conduct investigations into alleged human rights violations and torture at a psychiatric facility, failed to present valid grounds for appeal despite their claims that the lower court had acted under unlawful orders from intelligence services. The Court held that the appeal was null because it lacked legal motivation as required by law, with the appellants failing to invoke any of the specific grounds for cassation provided in the Code of Civil Procedure and instead merely repeating factual allegations and requesting the court to order the Ministry to perform specific administrative acts. Relying on Articles 486, 488, and 489 of the Code of Civil Procedure, the Court determined that the appellate petition did not identify specific errors of law or misapplication of legal norms, constituting a failure to substantiate the appeal, which triggered the statutory sanction of nullity for unmotivated appeals.

Keywords

AI generated
grounds for cassation Civil Procedure Code right to petition grounds of challenge administrative complaint human rights violations

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Cited in the dispositive section as the legal basis for the court's decision to declare the appeal null.

art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Cited in the dispositive section as the procedural ground for declaring the appeal null due to lack of proper motivation.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 9 aprilie 2024

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea instanţei de fond

Prin cererea înregistrată la 11 iulie 2022, sub nr. x/2022, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătătii, au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii să răspundă celor reclamate prin scrisoarea lor trimisă prin e-mail in data de 17 aprilie 2022, invocând faptul că pârâtul, prin reprezentant legal, refuză să le răspundă la cele arătate prin scrisoare.

Prin sentinţa civilă nr. 325/2023 din 9 iunie 2023, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu Ministerul Sănătăţii.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri, reclamanţii A. şi B. au formulat recurs, solicitând casarea/anularea hotărârii recurate şi, în rejudecare să se dispună admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.

Recurenţii au susţinut că instanţa de fond a respins cererea de chemare în judecata a Ministerului Sănătăţii, deoarece a primit ordin sa facă acest lucru de la SRI, care încearcă sa scape Ministerul Sănătăţii de răspundere penală pentru faptul ca le-a făcut acte false de nebuni timp de 12 ani si i-a internat ilegal în spitalul de psihiatrie Stei, judet Bihor, unde timp de şapte ani au fost torturaţi cu medicamente.

Părţile recurente au subliniat faptul că au nenumărate sesizari către pârât despre situaţia lor, sesizări la care ministerul sănătăţii a refuzat sa le răspundă sau nu a raspuns la obiect. În baza sesizărilor lor, la torţionarul securist - Ministrul Sănătăţii C., ministerul era obligat sa demareze anchete la care sa le dea raspuns, dar acesta a preferat sa execute ordinele conducerii SRI si a incercat sa îi omoare prin tortura, în timp ce erau deţinuţi politic în spitalul de psihiatrie Stei.

Curtea de Apel Cluj a refuzat sa scrie în sentinţa numărul dosarului x de la CEDO. Prin aceasta infractiune de fals prin omisiune, preşedintele D. încearcă să ascundă punctul 27 din sentinţă, unde România susţine ca A. nu sunt inventator, că delirează spunând ca are brevete de invenţie la OSIM, ca este bolnav psihic periculos.

Precizează că are la OSIM 4 brevete de invenţie şi peste 17 cereri de brevet de invenţie. Invenţiile sale au fost furate de SRI şi vândute ilegal la CIA, MOSSAD, Ml 6, serviciile secrete europene si elveţiene. Invenţia sa "casa cu fundaţie pe verticală" a dezvoltat in 10 ani o industrie de peste 500 miliarde euro. Acesta este unul dintre motivele pentru care au fost internati de SRI la psihiatrie si torturati. Reclamanta B. susţine că este scriitoare şi a depus la OSIM o cerere de marca ("atelierul de croitorie") care astăzi are o valoare de piaţă de 3 milioane de euro.

Solicit obligarea Ministerului Sănătăţii să demareze anchete la spitalele care i-au privat de libertate si i-au torturat, urmând să raspundă despre încălcarea drepturilor omului in cazul lor şi a tuturor pacienţilor de la spitalul de psihiatrie Stei, judet Bihor.

Precizează că au trimis la CEDO o noua cerere de chemare in judecata a României, SUA, Israel, Germania, Franţa.

3. Apărările formulate

Intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii a depus întâmpinare, prin care a solicitat în principal constatarea nulităţii căii de atac, întrucât nu sunt aduse critici hotărârii recurate, iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condiţiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare invocată de intimatul-pârât prin întâmpinare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Instanţa de control judiciar constată că recursul promovat de către reclamanţii A. şi B. nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din lecturarea susţinerilor recurenţilor-reclamanţi, rezultă că aceştia nu au invocat nici unul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1- 8 C. proc. civ. şi nu a evidenţiat niciun element de nelegalitate a sentinţei atacate care să se poată încadra dispoziţia legală menţionată.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În acest sens, este de subliniat faptul că prin dispoziţiile art. 489 C. proc. civ. se sancţionează cu nulitatea nemotivarea recursului, înţeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menţionat) dar şi în situaţia în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (ipoteza prevăzută la alin. (2) al articolului).

Înalta Curte are în vedere faptul că noţiunea de motivare a recursului trebuie înţeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac şi continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres şi limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) punctele1-8 C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Raportat cu cele reţinute, analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde o dezvoltare concretă a ipotezelor avute în vedere de legiuitor pentru reglementarea motivelor de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Recurenţii-reclamanţi, după cum s-a expus la pct. I.2 al prezentei decizii, s-au limitat la a aduce în discuţie argumentele prezentate în faţa instanţei de fond în cuprinsul acţiunii, solicitând obligarea Ministerului Sănătăţii să răspundă solicitărilor lor, în sensul de a spune că Spitalul de Psihiatrie Stei încalcă drepturile omului.

Criticile de nelegalitate presupun, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei şi apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanţa fondului încalcă sau reprezintă o greşită aplicare a acestor norme de drept material.

Or, judecătorul fondului a expus considerentele pentru care a apreciat că acţiunea este neîntemeiată, întrucât prin acţiune se solicită obligarea pârâtului la realizarea anchetelor solicitate, deşi în cererea iniţială adresată pârâtului solicita să precizeze are loc încălcarea drepturilor omului la Spitalul de Psihiatrie Ştei, astfel că nu există un refuz în sensul pretins prin cererea de chemare în judecată si care să fie cenzurat din perspectiva legalităţii sale în raport de art. 2 alin. (1) lit. h) şi i) din Legea 554/2004". Totodată, s-a reţinut că solicitarea adresată pârâtului la data de 17.04.2022 nu urmăreşte realizarea unui drept sau a unui interes legitim propriu reclamantilor, neexistând corelativ unui asemenea drept sau interes legitim obligaţia legala a Ministerului Sănătăţii de a demara o anchetă în sensul solicitat de reclamanţi si cu atât mai puţin de a comunica un răspuns care să confirme o încălcare a drepturilor omului în cadrul spitalului sus indicat."

În cauză, recurenţii-reclamanţi nu a combătut în niciun fel cele reţinute de instanţă, susţinând doar că "instanţa de fond a respins cererea de chemare în judecata a Ministerului Sănătăţii, deoarece a primit ordin sa facă acest lucru de la SRI, care încearcă sa scape Ministerul Sănătăţii de răspundere penală pentru faptul ca le-a făcut acte false de nebuni timp de 12 ani si i-a internat ilegal în spitalul de psihiatrie Stei, judet Bihor, unde timp de şapte ani au fost torturaţi cu medicamente" şi că judecătorul fondului a refuzat "să scrie în sentinţa numărul dosarului x de la CEDO" şi solicitând în finalul motivelor "obligarea Ministerului Sănătăţii să demareze anchete la spitalele care i-au privat de libertate si i-au torturat, urmând să răspundă despre încălcarea drepturilor omului in cazul lor şi a tuturor pacienţilor de la spitalul de psihiatrie Stei, judet Bihor".

Recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greşeli de apreciere a situaţiei de fapt deduse judecăţii, instanţa de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material sau procesual, şi nu de a reanaliza situaţia de fapt şi a reaprecia probele.

O astfel de abordare nu satisface exigenţele art. 486 C. proc. civ. şi nu permite exercitarea controlului de legalitate a hotărârii recurate, astfel că devin aplicabile dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 325/2023 din 9 iunie 2023 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 9 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.