EU fund irregularities: state refund ordered for online platform services while claimant's challenge to other invalidations rejected and defendant's appeal declared null

Şedinţa publică din data de 05 aprilie 2024

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 23.02.2017, reclamantul INSTITUTUL NOTARIAL ROMÂN, în contradictoriu cu pârâtul CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC - ORGANISM INTERMEDIAR POSDRU, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:

i. anularea Deciziei nr. 19 din 30 ianuarie 2017 privind soluţionarea contestaţiei nr. CNDIPT-OI/8129/29.11.2016 şi, pe cale de consecinţă, anularea Proceselor - Verbale de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. CNDIPT - OI/8129/28.10.2016, CNDIPT - OI/8128/28. IO.2016, CNDIPT - OIP/8217/03. II.2016, CNDIPT - OI/8127/28.10.2016, CNDIPT - OI/8253/10. H.2016,CNDIPT-OI/8257/10.11.2016, aferente proiectelor x, x, x, x, x, x;

ii. în cazul admiterii primului capăt de cerere, solicită restituirea sumei în cuantum total de (300.172,55) RON, achitată cu titlu de creanţă bugetară conform Proceselor - Verbale de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. CNDIPT - OI/8129/28.10.2016, CNDIPT - OI/8128/28.10.2016, CNDIPT - OIP/8217/03.11.2016, CNDIPT - OI/8127/28. IO.2016, CNDIPT - OI/8253/10. II.2016, CNDIPT - OI/8257/10. H.2016.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 341 de la data de 8 decembrie 2024 a Curţi ide Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul INSTITUTUL NOTARIAL ROMÂN, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL EDUCAŢIEI - ORGANISMUL INTERMEDIAR POCU.

A anulat în parte Decizia nr. 19/30.01.2017 privind soluţionarea contestaţiei nr. CNDIPT-OI/8391/29.11.2016 şi procesele-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/28.10.2016, y/28.10.2016, z/28.10.2016, w/03.11.2016, t/10.11.2016, s/10.11.2016, numai în ceea ce priveşte serviciile de dezvoltare şi întreţinere platformă on-line.

A obligat pârâtul la restituirea sumelor aferente serviciilor de dezvoltare şi întreţinere platformă on-line.

1.3 Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs atât reclamantul INSTITUTUL NOTARIAL ROMÂN cât şi pârâtul Ministerul Educaţiei-Organismul Intermediar POCU, solicitând admiterea recursului şi casarea sentinţei de la fond.

1.3.1. Recursul reclamantului INSTITUTUL NOTARIAL ROMÂN

Motivele de nelegalitate dezvoltate de reclamant sunt întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ.

Contrar considerentelor nelegale ale primei instanţe, termenul de 90 de zile reglementat de art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011 pentru efectuarea verificării şi de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este un termen imperativ, nefiind unul de recomandare, împrejurare care rezultă din formularea textului de lege incident.

A considerat că sancţiunea nulităţii este expres prevăzută de lege, astfel că partea nu este ţinută să justifice o vătămare suferită ca urmare a emiterii proceselor-verbale peste termenul legal. Cu toate acestea, vătămarea în cauză este evidentă în condiţiile în care prin întârzierea imputării respectivelor sume, poate creşte cuantumul penalităţilor de întârziere.

Din menţiunile inserate în cele 6 procese-verbale rezultă că intimatul a demarat o acţiune de control în baza mandatelor nr. x,3607,3609,3608,3610,3606/24.03.2016 urmare a unor sesizări cu privire la săvârşirea unor nereguli, ultima neregulă datând din 23.03.2016.

Având în vedere faptul că procesele-verbale contestate sunt emise la data de 28.10.2016. 03.11.2016, respectiv 10.11.2016, iar mandatele au fost emise la data de 24.03.2016, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul ca termenul maxim de efectuare a verificării şi de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare de 90 de zile de la data finalizării activităţii de organizare a verificării nu a fost respectat.

Calculul termenului statuat de art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011 trebuie efectuat în raport cu data mandatelor nr. x, 3607, 3609, 3608, 3610, 3606 (respectiv data de 24.03.2016), aceasta fiind data de finalizare a activităţii de organizare a verificării. Or, aplicând termenul statuat de dispoziţiile art. 21 alin. (23) ale O.U.G. nr. 66/2011, procesele-verbale de stabilire a creanţelor bugetare trebuiau să fie emise cel târziu la data de 23.06.2016.

Faţă de aceste aspecte, este evident că cele 6 procese-verbale au fost emise mult în afara termenului legal de 90 de zile, respectiv au fost emise cu încălcarea prevederilor exprese ale art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011, fapt ce atrage sancţiunea nulităţii acestora.

Un alt motiv de recurs vizează încălcarea dispoziţiilor art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011 a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii sentinţei recurate.

Prevederile art. 21 alin. (25) şi (26) O.U.G. nr. 66/2011 nu sunt incidente situaţiei de fapt deduse judecăţii, aceste două texte legale reglementând termene specifice de 60 de zile aplicabile altor ipoteze, punctual definite de actul normativ invocat.

Prima instanţă a reţinut că în cuprinsul acţiunii se regăsesc critici noi, diferite de cele formulate în contestaţia administrativă în ceea ce priveşte neregula reprezentată de faptul că unii dintre experţii din echipa de implementare au desfăşurat activităţi specifice managementului de proiect, încălcând prevederea Ghidului Solicitantului Condiţii Generale, iar potrivit art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, obiect al acţiunii pot fi doar deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor.

Prima instanţă a aplicat greşit prevederile art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, cu consecinţa neanalizării tuturor motivelor de nelegalitate a celor 6 procese-verbale, astfel cum au fost acestea invocate de reclamant prin acţiunea dedusă judecăţii.

Din lecturarea art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011 rezultă că textul de lege nu instituie o procedură specială de contestare a actelor administrative, ci face trimitere chiar la procedura reglementată de dreptul comun în materie, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

A apreciat că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 privind obiectul acţiunii judiciare în contencios administrativ (varianta în vigoare la data formulării acţiunii).

A mai arătat că nu poate fi primit nici considerentul primei instanţe potrivit căruia în speţă nu este aplicabilă teza finală a art. 8 din Legea nr. 554/2004 (motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă) deoarece aceasta este o modificare legală inserată prin Legea nr. 212/2018 care este ulterioară datei la care a fost formulată prezenta cerere de chemare în judecată.

Pe cale de consecinţă, prima instanţă avea obligaţia de a analiza toate motivele de nelegalitate invocate în cuprinsul acţiunii, fără a se limita doar la cele care au făcut obiectul contestaţiei administrative.

Sentinţa recurata a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Ordinul nr. 1117/2010, coroborate cu cele ale art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007 (motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.).

Prin raportare la actele normative invocate în Procesele-verbale, dar şi la situaţia de fapt, în mod greşit a reţinut prima instanţă legalitatea şi temeinicia constatărilor echipei de control din cele 6 procese-verbale în sensul că o parte din cheltuielile efectuate de către INR şi partenerii săi în vederea derulării proiectelor ar fi neeligibile.

OIPOCU a declarat ca fiind neeligibile cheltuielile cu livrabilele aferente proiectelor derulate şi implementate, singurele considerente avute în vedere fiind că un livrabil ar fi similar celui raportat pe un alt proiect.

Practic, OIPOCU consideră că anumite livrabile elaborate în cadrul celor 6 proiecte sunt similare, motiv pentru care cheltuielile efectuate cu anumiţi experţi sunt considerate neeligibile, atât timp cât livrabilele pentru care au fost remuneraţi sunt asemănătoare atât ca formă, cât şi conţinut cu livrabilele pentru care a fost remunerată activitatea altor experţi.

Or, raportat la temeiul de drept invocat de CNDIPT4, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că declararea cheltuielilor ca fiind neeligibile reprezintă o greşită şi eronată interpretare a dispoziţiilor Ghidului Solicitantului Condiţii Generale.

În cadrul Deciziei atacate, OIPOCU recunoaşte îndeplinirea condiţiilor legale sus-menţionate, dar se referă, din nou, la "nerespectarea principiului unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea, eficientă a fondurilor şi un raport optim cost-eficienţă."

Or, contrar celor reţinute de prima instanţă, acest principiu nu are o bază legală propriu-zisă, nu este menţionat în niciun act cu caracter normativ - deoarece Ghidul Solicitantului nu are caracter normativ - si prin urmare nu este fundamentată legal obligarea INR la restituirea unor cheltuieli declarate anterior ca fiind rambursabile doar în baza acestui principiu.

În aceste condiţii, este nelegală şi netemeinică declararea ca neeligibile a unor cheltuieli pe care aceeaşi autoritate le-a apreciat ca fiind conforme şi care, în fapt, au fost efectuate, singurul motiv fiind acela că livrabilul ar fi similar ca structură şi obiective celui utilizat în cadrul altui proiect.

Mai mult decât atât, art. 5 din O.U.G. nr. 66/2011 prevede că "Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia: b) luării tuturor măsurilor necesare prevenirii neregulilor şi fraudelor, inclusiv prin activităţi ce constau în informarea corectă şi la timp a beneficiarilor asupra riscului producerii de nereguli si fraude, în special, in ceea ce priveşte indiciile de frauda."

Astfel, controlul realizat în mod intempestiv, ulterior implementării proiectului, nu respectă criteriul predictibilităţii stipulat în dispoziţiile art. 5 din O.U.G. nr. 66/2011, după ce autoritatea competentă în gestionarea fondurilor europene declarase iniţial cheltuielile eligibile şi le rambursase. în contextul în care aceeaşi autoritate a constatat caracterul eligibil al cheltuielilor realizate în cadrul celor 6 proiecte, iar ulterior le declară neeligibile, este evident ca nu a luat toate măsurile necesare pentru prevenirea presupuselor nereguli constatate, mai ales că aprobarea finanţării proiectelor a impus o analiză privind necesitatea, utilitatea si rezonabilitatea tuturor resurselor din proiect în raport cu scopul declarat al utilizării lor.

De altfel, în procesele-verbale nu se indică în mod expres norma, regula încălcată sau criteriul concret neîndeplinit ce s-ar constitui în "neregula" în sensul art. 10 alin. (1) din Contractele de finanţare.

Enumerarea în bloc a criteriilor generale şi principiilor generale ce se desprind din legislaţia internă şi europeană cu privire la eligibilitatea unor cheltuieli nu echivalează cu explicitarea în concret a abaterii, a regulii încălcate şi expres prevăzute în legislaţie ori în Contracte.

Neregula nu poate fi dedusă implicit dintr-o apreciere aleatorie a unei stări de fapt privind un anumit grad de similitudine între anumite livrabile elaborate în cadrul celor şase proiecte, mai ales că livrabilele sunt specifice fiecărui proiect, neexistând identitate între acestea. Or, neregula trebuie explicată în mod ferm şi concret prin indicarea temeiului de drept încălcat.

Pentru motivele expuse mai sus, a apreciat nejustificată invalidarea cheltuielilor astfel că se impune anularea deciziei de invalidare a cheltuielilor aferente livrabilelor în valoare de 2.075,64 RON la nivelul experţilor Institutului Notarial Român şi în valoare de 3.234,98 RON la nivelul experţilor partenerului A. S.R.L..

Motivarea neeligibilităţii sumelor constă în efectuarea de către echipa de experţi a activităţilor specifice echipei de management, însă această pretinsă neregulă nu a fost semnalată în procesul de evaluare pentru a permite INR adoptarea măsurilor preventive corespunzătoare, fiind preluată în cererea de finanţare aprobată, obligaţia INR, în calitate de beneficiar al acestui contract, fiind de a o respecta întocmai.

În acest sens, OIPOCU, în calitatea sa de organism intermediar avea obligaţia să verifice şi să asigure conformitatea Contractului de finanţare şi a Anexelor care fac parte integrantă din acesta, cu normele şi reglementările incidente, inclusiv - dacă aprecia necesar - cu Ghidul Solicitantului, anterior aprobării acestui contract. Sub acest aspect, pct. 5.3. din acest Ghid (Faza A Verificarea conformităţii şi eligibilităţii) prevede că:

"Verificarea conformităţii administrative va consta în principal în verificarea următoarelor aspecte: daca anexele îndeplinesc condiţiile deforma şi de conţinut stabilite prin Ghidul Solicitantului."

Pe de altă parte, în cazul cheltuielilor invalidate pentru necorelarea livrabilelor cu activităţile experţilor în cadrul proiectelor cu ID x, a precizat că respectivele cheltuieli au fost verificate şi validate de către experţi din partea CNDIPT - OIPOCU în cadrul cererilor de rambursare depuse, fiind rambursate pe durata implementării proiectului.

Mai mult decât atât, respectivele cheltuieli invalidate prin intermediul proceselor-verbale nu se înscriu în aria de verificare enunţată în mandatele de verificare, scopul verificării fiind în mod exclusiv "depistarea potenţialei duble finanţări".

În acest caz nu exista o suspiciune privind dubla finanţare, ci o revenire asupra unei decizii de validare a unei categorii de cheltuieli care nu au fost suspectate de finanţarea aceluiaşi livrabil, ci doar de pretinsa asociere cu alte activităţi (de management) decât cele pentru care fuseseră decontate.

Astfel, contrar considerentelor primei instanţe, controlul realizat în mod intempestiv, ulterior implementării proiectului, nu respectă limitele mandatului acordat la începerea sa, ca de altfel nici criteriul predictibilităţii stipulat în dispoziţiile art. 5 din O.U.G. nr. 66/2011, mai ales că CNDIPT în calitate de autoritate competenta în gestionarea fondurilor europene a declarat iniţial cheltuielile eligibile şi le-a rambursat.

În aceste condiţii, este abuzivă declararea ca neeligibile a unor cheltuieli pe care aceeaşi autoritate le-a apreciat ca fiind conforme şi care, de fapt, au fost efectuate, mai ales că nu mai poate fi invocat motivul verificării încrucişate pentru depistarea lor, având în vedere că nu acesta este motivul de invalidare.

În plus, nu există niciun motiv temeinic şi legal de neeligibilitate a orelor prestate de experţi având în vedere că sumele aferente cheltuielilor cu salariile experţilor operaţionali au fost decontate conform Cererilor de finanţare aprobate şi bugetului detaliat al proiectului, care reprezintă Anexe la Contractele de Finanţare.

Aceste cheltuieli îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de art. 3 din Ordinul comun al ministrului muncii familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului finanţelor publice nr. 1117/2170/2010, coroborat cu prevederilor art. 2 din H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, precum şi ale Ghidului Solicitantului Condiţii Generale 2013, secţiunea 3.1.3.

Echipa de control, pe de-o parte, şi-a întemeiat decizia de declarare a neeligibilităţii acestor sume pe interpretarea restrictivă a dispoziţiilor legale aplicabile, iar pe de altă parte a ignorat obligaţia INR de a respecta întocmai obligaţiile asumate prin Contractele de Finanţare impuse chiar de autoritatea contractantă.

Astfel, conform pct. 6 din Ghidul Solicitantului, Beneficiarul are obligaţia de a implementa proiectul pentru care s-a semnat Contractul de finanţare, în conformitate cu cererea de finanţare aprobată. în cazul în care Beneficiarul nu respectă obligaţia de implementare a proiectului "AMPOSDRU îşi rezervă dreptul de a întrerupe plăţile sau rezilia contractul încheiat, iar asistenţa financiară nerambursabilă poate fi redusă şi/sau restituită în totalitate sau parţială" (a se vedea Pagina 59 ultimul paragraf din Ghidul Solicitantului Condiţii Generale 2013).

Mai mult decât atât, având în vedere ca, orice cerere de finanţare este supusă unei proceduri de evaluare efectuată de către un Comitet de evaluare, fiind analizate toate condiţiile care decurg din Ghidul Solicitantului Condiţii Generale şi Condiţii Specifice, orice abatere de la regulile stabilite prin Ghid şi Reglementările specifice, duce automat la respingerea cererii de finanţare şi neaprobarea proiectului.

Prin urmare, rezultă fără dubiu că invalidarea cheltuielilor este nelegală şi, prin urmare, se impune anularea deciziei de stabilire a creanţelor bugetare în valoare de 23.732,66 RON la nivelul experţilor Institutului Notarial Român şi în valoare de 11.694,34 RON la nivelul experţilor A. S.R.L..

1.3.2. Recursul pârâtului Ministerul Educaţiei-Organismul Intermediar POCU

Pârâtul a solicitat să se admită recursul, să se caseze hotărârea civilă nr. 341/2021 emisă de Curtea de Apel Bucureşti, secţia VIII- a de contencios administrativ şi fiscal, iar pe fond să se respingă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

A reluat în cuprinsul recursului susţinerile de la fondul cauzei în sensul că, în ceea ce priveşte invalidarea cheltuielilor anterior validate de către autoritate, trebuie reţinut:

1. Livrabile similare pe mai multe proiecte realizate de persoane diferite:

• Proiect 138698: B. - "Studiu privind grupul ţintă".

Constatările echipei de control conform PROCESULUI-VERBAL de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/28.10.2016: "Studiul privind grupul ţintă" elaborat în cadrul proiectului cu ID138698, raportat de dl. B. în luna mai 2014, conţine în mare parte informaţii care se regăsesc si în livrabilul "Studiu privind grupul ţintă" raportat în proiectul cu ID x, în luna iunie 2014, de dna. C.. Conform rapoartelor de activitate aferente lunii mai 2014 a rezultat ca fiind raportat de Dl B. pentru această activitate un număr de 4 ore.

Remuneraţia aferentă acestor 4 ore este declarată neeligibilă pentru decontare din proiectul ID138698.

Acţiunile prezentate mai sus contravin Ghidul solicitantului - condiţii generale 2013, pct. 3.1.3 Eligibilitatea cheltuielilor - Reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor: "Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii: ..."să fie în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor şi un raport optim cost-eficienţă; ...să nu fi făcut obiectul altor finanţări publice."

• Proiect 139710: D. - "Studiul cu privire la procedura de monitorizare privind inserţia pe piaţa muncii a studenţilor participanţi la stagiile de practică".

Constatările echipei de control conform PROCESULUI-VERBAL de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/28.10.2016: Informaţiile cuprinse în "Studiul cu privire la procedura de monitorizare privind inserţia pe piaţa muncii a studenţilor participanţi la stagiile de practică" raportat ca şi rezultat al activităţii prestate în luna iulie 2014 de dna E. în proiectul cu ID 139733 se regăsesc integral în conţinutul "Studiului cu privire la procedura de monitorizare a integrării studenţilor pe piaţa muncii" aferent proiectului cu ID 139710, raportat de către Dna D. ca si rezultat al activităţii desfăşurate în luna iulie 2014.

Din rapoartele de activitate şi fişele de pontaj ale doamnelor E. şi D. a rezultat că au fost decontate câte 10 ore pentru fiecare dintre cele două livrabile menţionate mai sus.

Coroborat cu faptul că au fost solicitate şi validate la cererile de rambursare cheltuieli aferente elaborării celor două livrabile pentru fiecare dintre cei doi experţi, se declară neeligibile costurile pentru cele 10 ore raportate pentru întocmirea studiului de către D-na D. în luna iulie 2014 în proiectul cu ID 139710.

Având în vedere ca au fost declarate neeligibile cele 10 ore în proiectul cu ID 139710 nu se vor invalida şi din proiectul cu ID 139733.

• F. - "Evaluarea studenţilor - Metoda de lucru".

Livrabilul "Evaluarea studenţilor - Metoda de lucru" raportat de Dna F. in luna septembrie 2014 pentru proiectul cu ID 139710 corespunde cu " Evaluarea studenţilor - "Metoda de lucru" document aferent lunii septembrie 2014 raportat de Dl G. in ID-ul x. Din raportul de activitate al dnei F. a rezultat un număr de 8 ore (urmare a analizei punctului de vedere al beneficiarului) alocate pentru realizarea documentului "Evaluarea studenţilor - Metoda de lucru".

Din analiza raportului dlui G. a rezultat un număr de 4 ore alocate realizării livrabilului " Evaluarea studenţilor - Metoda de lucru".

Având în vedere că livrabilele se regăsesc ca si conţinut in ambele ID-uri se declară neeligibile 8 ore alocate materialului "Metoda de lucru" pentru luna septembrie 2014 Dnei F., aferente proiectului cu ID 139710.

• H. - Propunere set instrumente monitorizare integrare pe piaţa muncii".

Livrabilul dnei I. "Propunere set instrumente monitorizare integrare pe piaţa muncii" aferent ID-ului x este asemănător cu livrabilul "Propunere set instrumente monitorizare integrare pe piaţa muncii" aferent ID-ului 139710 elaborat de Dna H..

Din documentele analizate, se evidenţiază faptul ca dna I. a raportat 2 ore pentru realizarea documentului în luna august 2014, iar dna H. a raportat 4 ore pentru realizarea documentului asemănător.

Se declară neeligibile cele 4 ore aferente ID 139710, raportate de Dna H..

• Proiect x: B. - "Studiu privind grupul ţintă".

Constatările echipei de control conform PROCESULUI-VERBAL de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/28.10.2016: Livrabilul cu denumirea "Studiul privind grupul ţintă" aferent proiectului cu ID x, raportat de d-l B. în luna iunie 2014 conţine în mare parte informaţii care se regăsesc si în livrabilul "Studiul privind grupul ţintă" raportat în cadrul proiectului cu ID x în luna iunie 2014 de d-na C..

Conform rapoartelor de activitate aferente lunii iunie 2014 a rezultat ca fiind raportat de dl B. pentru această activitate un număr de 6 ore care sunt declarate neeligibile în proiectul ID x.

• Proiect 139755: C. - "Studiu privind grupul ţintă".

Constatările echipei de control conform PROCESULUI-VERBAL de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/10.11.2016: în livrabilul denumit "Studiu privind grupul ţintă " din proiectul cu ID x se regăsesc informaţii care sunt cuprinse şi în livrabilul "Studiu privind grupul ţintă" aferent ID 139755.

Din raportul de activitate al D-nei C. aferent lunii iunie 2014 pentru proiectul cu ID x rezultă un număr de 6 ore raportate ca si rezultat al Studiului privind grupul tintă

Având în vedere că documentele sunt asemănătoare atât ca formă cât şi conţinut s-au declarat neeligibile 6 ore aferente proiectului cu ID 139755.

Pârâtul a precizat că faptul că beneficiarului i-au fost invalidate prin procesele-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, cheltuieli care au fost validate anterior nu constituie un argument, având în vedere că niciun text de lege nu instituie vreo interdicţie de natura celei precizate, deci nu se susţine pe baza acestuia acuzaţia de abuz adusă OI;

Cadrul legal care stabileşte eligibilitatea cheltuielilor este dat de articolul 4 din contractul de finanţare, iar pentru verificarea încrucişată este enunţată baza legală a verificării în Raportul privind rezultatele preliminare ale verificării încrucişate nr. DGPCU/25558/10.11.2015.

Contestatarul limitează eligibilitatea cheltuielilor prin invocarea respectării condiţiilor cu caracter general prevăzute în ordinul 1117/2010 şi în H.G. nr. 759/2007, fără a avea în vedere toate condiţiile ce trebuie îndeplinite cumulativ de o cheltuială enunţate în ghidul solicitantului, respectiv şi cele care se referă la: "să fie în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor şi un raport optim cost-eficienţă", "să nu fi făcut obiectul altor finanţări publice";

Livrabilele care intră sub incidenţa cheltuielilor invalidate sunt documente care justifică o activitate/actiune a unui expert din echipa de proiect, care atestă contribuţia expertului la realizarea activităţii planificate prin cererea de finanţare. Cu atât mai mult cu cât activităţile sunt similare în toate cele 6 proiecte, pentru evitarea dublei finanţări, din livrabilele realizate trebuie să reiasă specificitatea fiecărei acţiuni/activităţi.

Deşi nu se contestă argumentul stabilirii unor template-uri, modalitatea de completare a acestora trebuie să fie proprie fiecărui expert, nu pot exista judecaţi de valoare, (observaţii, analize, concluzii), identice ca fond si formulare la mai mulţi experţi sau pe mai multe proiecte, din fiecare livrabil trebuie să reiasă plus-valoarea adusă de fiecare expert, prin activitatea/acţiunea desfăşurată pentru atingerea obiectivelor/rezultate/indicatorilor propuşi, cu atât mai mult cu cât este cazul unor documente de tip studiu, respectiv de lucrări de cercetare, examinare, propunere de soluţii într-un anumit domeniu.

Membrii echipei de soluţionare a contestaţiei au reanalizat fiecare document din prisma celor menţionate anterior şi s-au menţinut concluziile formulate în procesele-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare cu privire la aceste livrabile.

Totodată, se revine cu precizarea că livrabilele sunt similare nu doar ca structură şi obiective, cum susţine contestatarul, conţinutul informaţional, exprimarea, este identică în cazul documentelor enumerate anterior, fiind doar actualizate specificaţiile cu privire la ID proiect, parteneri, site-uri, etc.

Referitor la art. 5 din O.U.G. nr. 66/2011, face precizarea că atât la nivelul organismului intermediar cât şi al AMPOSDRU, s-au asigurat măsurile necesare pentru informarea corectă şi la timp a beneficiarilor asupra riscului producerii de nereguli şi fraude, în special în ceea ce priveşte indiciile de fraudă, publicând pe site-urile specifice cadrul legal POSDRU precum şi alte informaţii utile beneficiarilor, iar conform contractului de finanţare, articolul 6, A, (1), beneficiarul în calitate de semnatar al contractului, are responsabilitatea pentru implementarea proiectului... şi (2), Beneficiarul are obligaţia de a solicita în scris punctul de vedere oficial al CNDIPT OI POSDRU cu privire la orice aspect survenit în implementarea Proiectului de natură să afecteze buna implementare a acestuia, precum şi în orice situaţie în care apar neclarităţi cu privire la clauzele contractului.

În ceea ce priveşte necorelarea livrabilelor cu activităţile experţilor, s-au reţinut următoarele:

Proiect 138698: Constatările echipei de control conform PROCESULUI-VERBAL de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare:

Din verificările rapoartelor de activitate, ale fişelor de pontaj şi ale livrabilelor s-au constatat desfăşurarea unor activităţi specifice managementului de proiect (livrabile ce aparţin activităţii de management). (...),

Acţiunile prezentate mai sus contravin Ghidului Solicitantului Condiţii Generale 2013, punctul 3.2. "Managementul proiectului trebuie să acopere cel puţin următoarele domenii: coordonarea generală a proiectului, coordonarea financiară a proiectului şi realizarea achiziţiilor aferente proiectului " coroborat cu Subpunctul 3.2.3. "experţii din echipa de implementare nu desfăşoară activităţi de management de proiect şi nu au atribuţii în acest sens ",

Din aceste considerente s-au invalidat la capitolul bugetar Resurse Umane sume în cadrul Cererilor de rambursare respectiv de plată (...) ".

În urma extinderii verificării asupra tuturor cererilor depuse si validate s-au mai constatat un număr de ore lucrate pentru activităţi de management de către persoane din echipa de implementare: în cadrul proiectului 139710, proiectului 139755.

Cât despre afirmaţia că respectivele cheltuieli nu se înscriu în aria de verificare enunţată în mandatele de verificare, nu se susţine, având în vedere că nu sunt discordanţe între aspectele cu posibil impact financiar enumerate procesele-verbale emise la pct. 1 şi mandatul de verificare alocat echipei de control, care menţionează suspiciunile de neregulă atribuite spre investigaţie.

În ceea ce priveşte serviciile de dezvoltare si întreţinere a site-ului si platforma online, echipa de control recunoaşte decontarea cheltuielii respective doar in cadrul proiectului x, în timp ce pentru celelalte cinci proiecte, implementate de beneficiarul Institutul Notarial Roman, se vor recupera sumele decontate aferente acestui tip de cheltuiala, deoarece s-a considerat că putea fi achiziţionată o singura data platforma, iar pentru celelalte cinci proiecte sa fie decontate procentual cheltuielile cu serviciile de dezvoltare si întreţinere a platformei online, în scopul utilizării eficiente a fondurilor europene si respectării principiului managementului financiar riguros.

Cheltuielile care intră sub incidenţa contractelor încheiate pentru achiziţia de servicii de dezvoltare şi întreţinere a site-ului şi platformei online au fost prevăzute în toate cererile de finanţare aprobate, dar încă de la etapa de evaluare a cererilor de finanţare, faza B se atrage atenţia asupra dublei finanţări ca aspect ce trebuie urmărit pentru cazul în care se încheie mai multe contracte de finanţare cu Institutul Notarial Român.

Astfel că nu se susţine afirmaţia beneficiarului că nu au fost semnalate posibilele probleme ce pot sa apară la implementarea proiectelor.

Totodată face precizarea că toate punctele slabe ale proiectelor au fost aduse la cunoştinţă beneficiarului încă din etapa de evaluare, prin comentariile evaluatorilor aferente criteriilor la care a fost depunctat proiectul.

Faptul că au fost declarate iniţial eligibile aceste cheltuieli nu poate fi invocat ca argument în contestaţie având în vedere că niciun text de lege nu instituie vreo interdicţie de natura celei precizate, deci nu se susţine pe baza acestuia acuzaţia de abuz adusă OI;

Pârâtul a susţinut că toate cele 6 site-uri si platforme au aceeaşi structură, deci informaţiile puteau fi integrate pe un singur site şi o singura platformă cu butoane specifice de accesare.

Ca urmare a analizei raportului extrajudiciar anexat cererii de chemare în judecată, s-a arătat că: raportul cuprinde numai analize, observaţii şi argumente de ordin tehnic, axate pe avantajele tehnice rezultate din utilizarea a 6 site-uri si 6 platforme, de către beneficiarii/utilizatorii finali ai acestora, de către administratorii platformei şi din punctul de vedere al mentenanţei, dar fără nicio analiză legată de costuri.

Totodată, expertul admite că din punct de vedere tehnic se putea implementa un singur site si o platformă, fapt ce necesită un efort suplimentar, dar fără a detalia acest efort, fără analiză pe costuri.

De asemenea, consideră că riscurile generate de utilizarea unui singur site şi a unei singure platforme sunt în strânsă legătură cu nivelul de complexitate al acestora, iar cele prezentate de expert spre exemplificare pot să apară în ambele situaţii, atât la utilizarea/mentenanta pe site-uri si platforme separate cât si integrate, dar o structură bine gândită poate reduce aceste riscuri.

În concluzie, deşi elementele tehnice prezentate în raportul extrajudiciar sunt admisibile, faptul că nu sunt referinţe la costuri nu schimbă concluziile verificărilor emise în procesele-verbale de constatare a neregulilor si stabilirea a creanţelor bugetare contestate.

Referitor la argumentele prezentate în secţiunea notată cu (4), cu privire la utilizarea eficientă a fondurilor europene, nu contestă faptul că achiziţia de Servicii de dezvoltare şi întreţinere a platformei on-line şi a site-ul proiectului s-a derulat în fiecare proiect corelat cu specificaţiile din cererea de finanţare, dar reiterăm doar faptul că beneficiarul trebuia să aibă în vedere luarea de măsuri pentru evitarea dublei finanţări, aspect semnalat în grilele de evaluare fază B transmise si beneficiarului la finalizarea evaluării.

Pentru achiziţia în cauză, abordarea corectă este de obţinere a unui site, a unei platforme şi asigurarea mentenanţei acestora (care să respecte specificaţiile tehnice din caietul de sarcini) cu un cost minim, fapt ce nu se demonstrează prin argumentele aduse de contestatar.

Organismul intermediar s-a pronunţat prin decizie motivată asupra contestaţiei administrative înregistrată la CNDIPT-OI/8391/29.11.2016 la pvc prin respingerea contestaţiei formulate,

Decizia de soluţionare a contestaţiei administrative este definitivă în sistemul căilor administrative de atac, având ca fundament legal dispoziţiile legii speciale O.U.G. nr. 66/2011, respectiv articolul 51 alin. (1).

1.4. Apărările formulate în cauză

Recurentul - reclamant Institutul Notarial Român a depus întâmpinare în cauză prin care a invocat, în principal, nulitatea recursului formulat de recurentul - pârât, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de recurs a acestuia, ca nefondată.

2.1. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursurilor

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că ambele recursuri se impun a fi respinse pentru următoarele considerente:

2.1.1. Recursul recurentului - pârât Ministerul Educaţiei-Organismul Intermediar POCU

Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului pârâtului în condiţiile art. 499 C. proc. civ.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din susţinerile recurentului - pârât Ministerul Educaţiei-Organismul Intermediar POCU prin comparaţie cu argumentaţia expusă în faţa Curţii de Apel Bucureşti, secţia a - VIII-a de contencios administrativ şi fiscal rezultă că acesta a reluat în cadrul căii de atac a recursului, în mod fidel, apărările expuse în întâmpinarea de la fondul cauzei.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului art. 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greşelilor anume imputate hotărârii recurate, respectiv o minimă argumentare a criticii de nelegalitate.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale de drept procesual sau de drept material pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar. Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Or, simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia atât să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute în mod expres şi limitativ de lege, cât şi să dezvolte criticile sale de nelegalitate prin prisma acelui motiv de casare/nelegalitate.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită legal doar cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, raportat la motivele de casare/nelegalitate expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În sfârşit, Înalta Curte arată că potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ. recursul este nul în cazul în care criticile invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi act normativ.

Recurentul-pârât Ministerul Educaţiei-Organismul Intermediar POCU nu a dezvoltat nicio critică susceptibilă de a fi circumscrisă motivelor de casare/nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aptă să conducă la casarea sentinţei recurate din perspectiva soluţiei date de prima instanţă cererii de chemare în judecată, care a fost admisă în parte.

După cum s-a arătat în precedent, susţinerile din cererea de recurs constau în reluări ale apărărilor expuse în cuprinsul întâmpinării de la fondul cauzei, respectiv analiza livrabilelor similare pe mai multe proiecte realizate de persoane diferite.

În concret, Curtea de Apel Bucureşti şi-a argumentat soluţia pronunţată prin sentinţa civilă nr. 341/2021, de admitere în parte a cererii de chemare în judecată, reţinând în esenţă că în mod greşit s-a reţinut în cele 6 procese-verbale neregula referitoare la serviciile de dezvoltare şi întreţinere platformă on-line.

Această soluţie a primei instanţe s-a impus în condiţiile în care, din analiza înscrisurilor de la dosar dar şi din susţinerile exprimate de reclamant, respectiv de pârât, rezultă că în mod greşit s-a reţinut în cele 6 procese-verbale neregula referitoare la serviciile de dezvoltare şi întreţinere platformă on-line, în condiţiile în care a apreciat că securitatea era mai bună în cazul existenţei a 6 platforme iar o asemenea soluţie era şi fiabilă, întrucât în ipoteza unui eventual atac, ar fi indisponibil doar site-ul atacat, iar nu întreaga platformă ce ar fi găzduit toate cele 6 site-uri .

În ciuda dezvoltării argumentative a Curţii de Apel Bucureşti, recurentul-pârât nu a prezentat un raţionament critic faţă de considerentele sentinţei recurate. Acesta s-a limitat la a relua afirmaţiile generice în sensul că neexecutarea actului administrativ ar fi contrară unei bune ordini juridice într-un stat de drept şi o democraţie constituţională.

Or, o asemenea neregularitate a cererii de recurs este sancţionată de lege cu nulitatea căii de atac formulate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului declarat de recurentul - pârât Ministerul Educaţiei-Organismul Intermediar POCU împotriva sentinţei primei instanţe.

2.1.1. Recursul recurentului - reclamantului Institutul Notarial Român

Cu titlu preliminar, pornind la analiza cererii de recurs a reclamantului, Înalta Curte constată că această parte procesuală şi-a întemeiat calea de atac pe motivele de nelegalitate de la art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ.. Cu toate acestea, din lecturarea cererii sale rezultă că reclamantul a invocat, în realitate, încălcarea dispoziţiilor legale de către judecătorul fondului, motiv de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că analiza criticilor de nelegalitate se va realiza doar din perspectiva interpretării şi aplicării greşite legii în cauză.

Art. 488 alin. (1) C. proc. civ. (Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată) prevede:

"(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: ... … 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material."" totodată, potrivit art. 483 C. proc. civ. "(3) Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. (4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată. Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător." [s.n.].

Din interpretarea dispoziţiilor citate în precedent, Înalta Curtea reţine că recursul reprezintă acea cale extraordinară de atac prin care hotărârea atacată este supusă controlului judiciar prin prisma conformităţii sale cu regulile de drept aplicabile, ceea ce implică recunoaşterea posibilităţii părţii interesate de a o critica doar pentru motive de nelegalitate.

Textele de lege considerate a fi aplicate greşit de recurentul - reclamant au următorul conţinut:

Art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011

Termenul maxim de efectuare a verificării şi de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/notelor de constatare este de 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), cu excepţiile prevăzute la alin. (25) şi (26).

Art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011

(1) Decizia de soluţionare a contestaţiei este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.

(2) Deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. din Ordinul nr. 1117/2020

(1) Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ prevederile art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi următoarele condiţii cu caracter specific:

a) să fie efectiv plătită de către beneficiar de la data intrării în vigoare a contractului de finanţare/deciziei de finanţare, de la data menţionată în contractul de finanţare/decizia de finanţare sau de la data de 1 ianuarie 2007 pentru proiectele retrospective;

b) să nu fi făcut obiectul altor finanţări din fonduri publice, cu excepţia prevederilor art. 7 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

c) sunt rezonabile, justificate şi respectă principiile bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce priveşte economia şi eficienţa.

Art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007

(1) Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 şi art. 5 alin. (2):

a) să fie efectiv plătită de către beneficiar, între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2015, dacă autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru şi în numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finanţare/decizia/ordinul de finanţare;

b) să fie însoţită de facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate şi identificate;

c) să fie în conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanţare sau ale contractului de finanţare, încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru şi în numele acesteia, pentru aprobarea operaţiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) şi art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006;

d) să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare.

În raport de criticile din recurs referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011 de prima instanţă, Înalta Curte constată că termenul de 90 de zile nu este prevăzut sub sancţiunea decăderii.

Potrivit disp. art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011, termenul maxim de efectuare a verificării şi de emitere a proceselor-verbale de contestare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este de 90 de zile de la data finalizării activităţii de organizare a verificării, cu excepţiile prevăzute la alin. (25) şi (26). În condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (24) din O.U.G. nr. 66/2011, termenul poate fi prelungit în mod corespunzător, dar nu mai mult de 90 zile.

Nerespectarea termenului nu atrage nelegalitatea actului, avându-se în vedere că nu există o vătămare în sensul indicat de partea recurentă respectiv că ar fi crescut cuantumul penalităţilor de întârziere. În plus, atunci când legiuitorul O.U.G. nr. 66/2011 a înţeles să arate care este sancţiunea în ipoteza nerespectării unui termen, a arătat în mod expres acele situaţii incidente. Astfel, contestaţia administrativă se formulează în termen de maximum 30 de zile, iar sancţiunea nerespectării termenului este decăderea, potrivit art. 47 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011.

Ca urmare, argumentul în sensul că art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011 se completează cu dreptul comun, respectiv cu prev. art. 185 din C. proc. civ. din materia termenelor de decădere, este nerelevant, cât timp din ansamblul reglementărilor cuprinse în O.U.G. nr. 66/2011 nu rezultă voinţa legiuitorului de a califica acest termen ca fiind unul de decădere. Aşa cum s-a reţinut deja, acolo unde legiuitorul a dorit calificarea termenului ca fiind de decădere, a realizat acest lucru; per a contrario, acolo unde a omis să o facă, nu se poate prezuma o asemenea calificare, mai ales că sancţiunile trebuie să fie explicit prevăzute de lege, iar nu prezumate.

Pe de altă parte, statul membru UE are posibilitatea ca, pentru recuperarea ajutorului nerambursabil să emită, pe plan naţional, norme de procedură diferite de cele care îi incumbă Comisiei Europene prin Regulamentul CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11.07.2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, ce are ca obiect stabilirea normelor generale de reglementare ale celor trei fonduri, dar fără a aduce atingere dispoziţiilor specifice ale Regulamentului (CE) nr. 1080/2006, ale Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 şi ale Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 (art. 1 alin. (1).

Astfel, statul membru are dreptul să stabilească termene proprii, în acord cu sistemul de drept aplicabil şi cu ceea ce îi este specific, iar natura juridică a acestora se interpretează în conformitate cu prevederile legale naţionale şi jurisprudenţa dezvoltată de instanţele judecătoreşti. De asemenea, jurisprudenţa CJUE nu poate privi normele de procedură internă, iar o instanţă de judecată nu poate aplica mutatis mutandis, norme din cadrul unor Regulamente - hotărâri ale CJUE care nu au o aplicabilitate directă în speţa dedusă judecăţii.

Ca urmare, natura juridică a termenului prev. de art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011 se stabileşte raportat la normele procedurale interne, art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. nefiind aplicabil şi pentru motivul că emiterea procesului/notei de constatare a neregulilor nu reprezintă un drept pentru autoritatea competentă, ci o obligaţie; neîndeplinirea acestei obligaţii în termenul legal nu poate atrage consecinţe favorabile pentru chiar cei ce urmau a fi sancţionaţi prin actul ce trebuia emis, deoarece textul ar fi interpretat împotriva raţiunii ce a stat la baza emiterii acestuia, raţiune care a fost aceea de disciplinare a activităţii de control şi nicidecum exonerarea de răspundere a beneficiarilor de fonduri nerambursabile.

Aşadar, nu se confirmă ipoteza recurentului-reclamant în sensul că cele 6 procese-verbale ar fi lovite de nulitate.

În continuare, referitor critica recurentului potrivit căreia ar fi încălcat art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, Înalta Curte reţine că, în mod corect, a apreciat prima instanţă de judecată că numai deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate în instanţă, suplimentarea motivelor de nelegalitate a proceselor-verbale de constatare a neregulilor prin cererea de chemare în judecată nu este posibilă, sen în care a analizat numai argumentele invocate în cererea de chemare în judecată, ce au legătură cu decizia de soluţionare a contestaţiei şi motivele de nelegalitate invocate în contestaţia administrativă.

Art. 8 teza finală din Legea nr. 554/2004, forma actuală (motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă) nu este aplicabil în cauză întrucât, pe de o parte, această dispoziţie a fost introdusă prin Legea nr. 212/2018, ulterior formulării cererii de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar, iar pe de altă parte, art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011 reprezintă legea specială aplicabilă în cauză, ce stabileşte expres că obiect al contestării în instanţă este decizia pronunţată în soluţionarea contestaţiei, similar dispoziţiilor din codul de procedură fiscală.

În continuare, cu privire la criticile de nelegalitate ale invalidării cheltuielilor pentru presupusa decontare multiplă a unor livrabile similare efectuate de experţi diferiţi, în mod corect a stabilit prima instanţă că atât timp cât autoritatea respectă termenul de prescripţie, cheltuielile pot face obiect al controlului în vederea verificării eligibilităţii, acesta fiind motivul pentru care legea prevede posibilitatea de emitere nu numai a notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare (ce se face anterior rambursării), ci şi a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, creanţa bugetară fiind datorată, prin ipoteză, ca urmare a declarării neeligibile a unor cheltuieli deja rambursate.

Această soluţie este validată şi de instanţa de control judiciar, fiind rezultatul interpretării şi aplicării corecte a legii în cauză.

Totodată, Înalta Curte reţine, cu referire la criticile din recurs similare celor din cererea de chemare în judecată pe care instanţa de fond nu le-a analizat în temeiul art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, acestea nu vor face obiect al cercetării direct în faza procesuală a recursului în virtutea respectării principiului dublului grad de jurisdicţie.

În acelaşi timp, critica din recurs referitoare la nelegalitatea invalidării cheltuielilor pentru presupusa necorelare a livrabilelor cu activităţile experţilor urmează a fi înlăturată de instanţa de control judiciar în aceeaşi manieră ca cea relativă la livrabile similare, apreciind că, în temeiul art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, cheltuielile pot face obiect al controlului în vederea verificării eligibilităţii, acesta fiind motivul pentru care legea prevede posibilitatea de emitere nu numai a notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, ci şi a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare.

În aceste condiţii, Înalta Curte reţine că niciuna dintre alegaţiile dezvoltate în calea de atac promovată de reclamant nu este aptă a conduce la reformarea sentinţei civile de la fondul cauzei, aceasta fiind rezultatul interpretării şi aplicării corecte a legii de către judecătorul primei instanţe.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de reclamantul Institutul Notarial Român, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare.

Constată nul pentru nemotivare recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Educaţiei-Organismul Intermediar POCU împotriva sentinţei civile nr. 341 din 8 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Institutul Notarial Român împotriva sentinţei civile nr. 341 din 8 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 5 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.