Military pension recalculation for detached personnel: validity of normative instructions substituting military function equivalencing for civil salary updating when the receiving unit ceased to exist.

Şedinţa publică din data de 4 aprilie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 24.06.2020, sub dosar nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, solicitând anularea în parte a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.S. 60/2016 şi a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.S. 101/2018 în ceea ce priveşte: a) modalitatea de stabilire a bazei de calcul a drepturilor de pensie cuvenite în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, doar din elementele soldei lunare, fără indemnizaţiile şi sporurile salariale aferente salariului lunar brut realizat la funcţia civilă ocupată; b) modalitatea de echivalare a funcţiilor civile prin raportare la coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi de normele de drept aplicabile salarizării personalului plătit din fonduri publice; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinarea formulată de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale la data de 24.08.2020 s-a solicitat respingerea acţiunii în anulare ca neîntemeiată. În prealabil, pârâtul a invocat excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile faţă de dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1983 din 20 decembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins excepţia inadmisibilităţii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile ca fiind neîntemeiată; a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale şi au fost anulate Instrucţiunile aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 60/2016 şi Instrucţiunile aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 101/2018; a fost obligat pârâtul Ministerul Apărării Naţionale să plătească reclamantului A. cheltuieli de judecată în cuantum de 2.618 RON.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1983 din 20 decembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, pârâtul Ministerul Apărării Naţionale a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurentul-pârât a susţinut că, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat anularea în parte a Instrucţiunilor nr. M.S. 60/2016 şi nr. M.S. 101/2018 "în ceea ce priveşte: a) modalitatea de stabilire a bazei de calcul a drepturilor de pensie doar din elementele soldei lunare, fără indemnizaţiile şi sporurile de muncă înscrise în statele de plată, aferente salariului lunar brut, realizat la funcţia calificată drept civilă exercitată de către persoanele care intră sub incidenţa Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; b) modalitatea de echivalare a funcţiilor calificate drept civile prin raportare la coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi de normele aplicabile salarizării personalului plătit din fonduri publice."

În concret, pretenţiile reclamantului vizează art. 2 alin. (3) şi art. 2 şi art. 2 din Instrucţiunile M.S. 60/2016, introduse prin Instrucţiunile M.S. 101/2018. Or, Instrucţiunile nr. M.S. 60/2016 cuprind şi o situaţie privind evoluţia succesivă a sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare ale/ai soldelor de funcţie ale personalului militar din Ministerul Apărării Naţionale şi instituirea unor măsuri procedurale privind echivalarea funcţiilor, fiind în fapt o transpunere a salariilor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare cuprinşi de-a lungul timpului în legislaţia de salarizare, coeficienţi ce trebuiau actualizaţi la data de 01.01.2016 conform Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea-cadru nr. 284/2010).

Mai mult, Instrucţiunile nr. M.S. 60/2016 sunt aplicabile tuturor cadrelor militare cărora li s-a recalculat pensia în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 223/2015), nu numai personalului militar detaşat la regii autonome ori în afara Ministerului Apărării Naţionale.

Or, prin hotărârea pronunţată, instanţa a dispus anularea în integralitate a Instrucţiunilor nr. M.S. 60/2016 şi nr. M.S. 101/2018.

Prin prisma acestor considerente, în opinia sa, hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 397 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 9 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ., motiv pentru care este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din acelaşi act normativ.

A mai susţinut recurentul că instanţa de fond a pronunţat hotărârea şi cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Astfel, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special era reglementată la Anexa nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010.

Secţiunea a 8-a a Anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 reglementează salarizarea personalului militar, a poliţiştilor şi a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau în regii autonome ori în companii naţionale aflate în subordinea/coordonarea acestora.

Enunţând drepturile salariale prevăzute de art. 70 alin. (1) din anexa nr. VII a Legii-cadru nr. 284/2010, de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau în regii autonome ori în companii naţionale aflate în subordinea/coordonarea acestora, a învederat că la alin. (5) al art. 70 din acelaşi act normativ se precizează că "la trecerea în rezervă sau în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, pensia, precum şi alte drepturi băneşti se stabilesc în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază, cuvenit în calitate de personal militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, corespunzătoare funcţiilor stabilite potrivit alin. (7)".

Pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se prevăd funcţii în statele de organizare "Anexa M", în condiţiile reglementărilor în vigoare.

Potrivit alin. (8) al aceluiaşi articol din acelaşi act normativ, "clasele de salarizare şi coeficienţii de ierarhizare ai soldei de funcţie, respectiv ai salariului de funcţie pentru personalul militar, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare cărora le încetează detaşarea şi care sunt puşi la dispoziţie pentru încadrare ori trecere în rezervă/retragere/încetare a raporturilor de serviciu sunt cele/cei corespunzătoare/corespunzători gradului militar/gradului profesional stabilit conform alin. (7)."

Prin urmare, pentru personalul militar detaşat la regii autonome ori în afara ministerului, pensia se stabileşte în raport cu solda funcţiei de bază cuvenită în calitate de cadru militar corespunzătoare funcţiilor asimilate.

Aşadar, în opinia sa, deşi instanţa de fond a reţinut incidenţa la textelor de lege substanţiale aplicabile speţei, le-a interpretat greşit, reţinând în motivare că Ministerul Apărării Naţionale a procedat în manieră nelegală întrucât soluţia legislativă cuprinsă în Legea-cadru nr. 284/2010, în privinţa salarizării personalului militar detaşat la regii autonome ori în afara instituţiilor publice de apărare, personal pentru care pensia se stabilea în raport cu solda funcţiei de bază cuvenită în calitate de personal militar, corespunzătoare funcţiilor stabilite în statul de organizare "Anexa M", avea relevanţă numai în contextul modului de calcul al pensiei cuvenite acestei categorii de personal începând cu data de 01.01.2011, adică după regulile aplicabile pensiei în sistemul public de asigurări sociale.

Regulile de calcul aplicabile pensiei în sistemul public de asigurări sociale, la care face referire instanţa de fond în motivare, sunt total diferite de cele stabilite de Legea nr. 223/2015.

Cu toate acestea, aşa cum precizează şi reclamantul, la momentul recalculării nu a fost posibilă prezentarea unei adeverinţe, întrucât Regia Autonomă Romavia S.A., la care a fost detaşat intrase în faliment (insolvenţă).

În acest context, raportat la dispoziţiile Legii-cadru nr. 284/2010 şi a Instrucţiunilor nr. M.S. 60/2016, modificate prin Instrucţiunile nr. M.S. 101/2018, s-a procedat la recalcularea pensiilor prin echivalarea funcţiilor îndeplinite la instituţiile/entităţile la care personalul militar a fost detaşat, prin raportare la funcţia militară prevăzută în statul de organizare "Anexa M" sau cele din care a fost detaşat, cu respectarea prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor aplicabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015.

Concluzia la care a ajuns instanţa de fond în sensul de a se proceda la stabilirea bazei de calcul a pensiei reclamantului, prin actualizarea salariului de bază şi a sporurilor la data de 01.01.2016 pentru aceeaşi funcţie civilă sau o funcţie echivalentă din altă regie autonomă din subordinea/coordonarea ministerului nu are temei legal, în condiţiile în care legea pensiilor militare trimite expres la legea de salarizare în vigoare la data de 01.01.2016. Această soluţie adaugă la lege, întrucât nu se poate face o echivalare cu o altă funcţie atâta timp cât procedura de recalculare nu prevede acest lucru.

De asemenea, soluţia instanţei de fond depăşeşte interesul legitim al reclamantului, reţinut de instanţa de fond ca fiind unul justificat, întrucât aceste acte normative au fost emise pentru aplicarea unitară în Ministerul Apărării Naţionale a Legii nr. 223/2015 şi a dispoziţiilor art. 12 alin. (8) din anexa nr. 1 din Procedura de recalculare a pensiilor militare de stat.

Instrucţiunile nr. M.S. 60/2016 sunt aplicabile tuturor cadrelor militare cărora li s-a recalculat pensia în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 223/2015, nu numai personalului militar detaşat la regii autonome ori în afara Ministerului Apărării Naţionale.

Şi nu în ultimul rând, a susţinut că legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ se analizează în raport de reglementările cuprinse în actele normative de nivel superior în baza cărora a fost emis.

4. Apărările formulate în recurs

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentinţa recurată este temeinică şi legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situaţiei de fapt reţinute, nefiind susceptibilă de criticile formulate.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea dosarului de recurs la data de 21 martie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în cauză fiind amânată pronunţarea la data de 4 aprilie 2024.

II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele şi pentru considerentele expuse în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Domnul A. a fost trecut în rezervă la data de 15.11.1999 cu gradul de locotenent comandor, iar drepturile de pensie militară i-au fost acordate începând cu data de 01.12.1999, în baza Decretului nr. 214/1977 şi a O.G. nr. 7/1998. Ulterior deschiderii dreptului de pensie, cuantumul acesteia a fost recalculat, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare referitoare la pensiile militare de stat (Legea nr. 164/2001, Legea nr. 119/2010. O.U.G. nr. 1/2011, Legea nr. 223/2015).

Astfel, conform documentelor din dosarul de pensie al reclamantului, cu referire la fişa nr. CRP 460/20.07.2004 cu elementele necesare pentru stabilirea soldei lunare brute ca bază pentru recalcularea pensiei militare de stat, funcţia exercitată la data trecerii în rezervă a fost ofiţer 2 şi şef bibliotecă, gradul militar avut la data trecerii în rezervă a fost locotenent comandor, iar gradul militar corespunzător funcţiei exercitate prevăzut în statul de organizare a fost "lt.col. ing. 074 - 2,18". Pe baza acestei fişe a fost emisă decizia nr. x/23.08.2004 de recalculare a pensiei în baza art. 53 din Legea nr. 164/2001, fiind prezentate următoarele elemente de calcul a soldei lunare brute ca bază a recalculării: solda de grad (valoarea de referinţă sectorială 735.090 ROL x 1,675), solda de funcţie (valoarea de referinţă sectorială 735090 ROL x 3,300), indemnizaţie de comandă, gradaţie, indemnizaţie de dispozitiv. Aceste elemente de calcul au fost preluate din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii.

Din fişa cu locurile de muncă în care a lucrat lt.cdor.(r.) A., fişă întocmită în contextul procedurilor de recalculare şi revizuire a pensiei iniţiate în anul 2010, rezultă faptul că în perioada 01.10.1998 - 01.06.1999 a fost încadrat la Romavia în funcţia de inginer şef principal.

La recalcularea pensiei militare de stat în baza Legii nr. 223/2015, aplicabilă începând cu data de 01.01.2016, reclamantul a ales ca perioadă de referinţă cele 6 luni consecutive dintre noiembrie 1998 şi aprilie 1999. Prin urmare, la emiterea deciziilor de recalculare a pensiei nr. x şi nr. x din 22.06.2018, Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, potrivit cărora "pensiile militarilor (...) devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi". Aşadar, Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a determinat baza de calcul a pensiei, cu aplicarea elementelor prevăzute la art. 28 din lege (media soldelor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive), elemente ce necesitau actualizare la nivelul lunii ianuarie 2016.

Nemulţumit de cuantumul rezultat al pensiei recalculate şi de maniera de actualizare a elementelor bazei de calcul a pensiei (solda de funcţie lunară a fost calculată pe baza unui coeficient de ierarhizare de 4,50 şi un cuantum de 889,00 RON), reclamantul s-a adresat instanţei din jurisdicţia asigurărilor sociale, judecata apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. 2455 din data de 24.04.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. x/2018 fiind suspendată până la soluţionarea cauzei de contencios administrativ de faţă.

În acest context factual, instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere, prin care reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, solicitând anularea în parte a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.S. 60/2016 şi a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.S. 101/2018 în ceea ce priveşte: a) modalitatea de stabilire a bazei de calcul a drepturilor de pensie cuvenite în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, doar din elementele soldei lunare, fără indemnizaţiile şi sporurile salariale aferente salariului lunar brut realizat la funcţia civilă ocupată; b) modalitatea de echivalare a funcţiilor civile prin raportare la coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi de normele de drept aplicabile salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Prin sentinţa recurată, a fost admisă cererea de chemare în judecată şi au fost anulate Instrucţiunile aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 60/2016 şi Instrucţiunile aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 101/2018, pârâtul Ministerul Apărării Naţionale formulând recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

Astfel, din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul-pârât a invocat încălcarea dispoziţiilor art. 397 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 9 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ., în condiţiile în care instanţa a dispus anularea în integralitate a Instrucţiunilor nr. M.S. 60/2016 şi nr. M.S. 101/2018, iar Instrucţiunile nr. M.S. 60/2016 sunt aplicabile tuturor cadrelor militare cărora li s-a recalculat pensia în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 223/2015), nu numai personalului militar detaşat la regii autonome ori în afara Ministerului Apărării Naţionale, iar pretenţiile reclamantului vizează art. 2 alin. (3) şi art. 2 şi art. 2 din Instrucţiunile M.S. 60/2016, introduse prin Instrucţiunile M.S. 101/2018.

Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că reclamantul a solicitat prin prezentul demers judiciar, astfel cum s-a reţinut anterior, anularea în parte a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.S. 60/2016 şi a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.S. 101/2018 în ceea ce priveşte: a) modalitatea de stabilire a bazei de calcul a drepturilor de pensie cuvenite în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, doar din elementele soldei lunare, fără indemnizaţiile şi sporurile salariale aferente salariului lunar brut realizat la funcţia civilă ocupată; b) modalitatea de echivalare a funcţiilor civile prin raportare la coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi de normele de drept aplicabile salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Prima instanţă a constatat în mod corect că reclamantul a pretins anularea dispoziţiilor care îi afectează modalitatea de stabilire a bazei de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, prin echivalarea funcţiei civile ocupate, precum şi faptul că cele două ordine emise de ministrul apărării naţionale au fost clasificate secrete de serviciu, iar criticile de nelegalitate afirmate în cauză vizează, pe de o parte, imposibilitatea cunoaşterii conţinutului actelor administrative care afectează direct modul de calcul al dreptului de pensie militară, iar pe de altă parte, greşita stabilire a bazei de calcul a pensiei militare prin echivalarea funcţiei civile cu o funcţie militară, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015.

În motivarea sentinţei recurate, pentru considerentele şi potrivit raţionamentului expus în cuprinsul acesteia, în esenţă, Curtea de apel a reţinut că simpla clasificare a celor două acte administrative contestate nu permite concluzia că drepturile procesuale ale reclamantului au fost afectate în maniera gravă a lipsei unui proces echitabil, că nu poate fi reţinută în cauză nici critica ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 33 din Legea nr. 182/2002, precum şi că reclamantul A. se găsea la data de 01.01.2016 în situaţia juridică prevăzută de art. 28 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, ceea ce înseamnă că baza de calcul a pensiei sale militare trebuia stabilită prin utilizarea salariilor lunare corespunzătoare funcţiei civile exercitate în perioada noiembrie 1998 - aprilie 1999, actualizate la data de 01.01.2016 de instituţia la care a fost detaşat, Regia Autonomă Romavia S.A., prin aplicarea principiilor (iar nu a regulilor) din art. 12-19 din anexa nr. 1 la Ordinul comun nr. 31/M.25/999/8148/237/259/221/2016.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că soluţia instanţei de fond este corectă doar în ceea ce priveşte aspectele care au fost criticate de reclamant.

În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii care nu se referă la situaţia reclamantului, se constată că este vorba despre o plus petita, instanţa de fond încălcând, astfel, prevederile art. 397 din C. proc. civ.

Este adevărat că, în considerentele hotărârii, se face trimitere la toate aspectele relevante pentru situaţia reclamantului, însă dispozitivul sentinţei este formulat de o manieră generală astfel încât nu ar putea fi interpretat în sensul că prin sentinţă s-a dispus anularea doar în parte a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.S. 60/2016 modificat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 101/2018, aşa cum pretinde intimatul.

În consecinţă, se constată că există o discrepanţă între considerente şi modalitatea în care a fost formulat dispozitivul sentinţei, motiv pentru care, în baza art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., se impune casarea acesteia astfel încât soluţia să se raporteze la obiectul litigiului aşa cum a fost pus în discuţia contradictorie a părţilor.

Aşa fiind, va fi casată în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare, vor fi înlăturate dispoziţiile sentinţei recurate privind anularea Instrucţiunilor aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 60/2016 modificat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 101/2018, în partea care nu se referă la actualizarea pensiilor de serviciu pentru personalul detaşat în afara Ministrului Apărării Naţionale, în situaţia în care nu mai există unitatea la care a fost detaşat acest personal şi va fi menţinută în rest sentinţa recurată.

În aceste limite, Înalta Curte constată că este nefondat motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Instanţa de fond a reţinut, în mod corect, că, în condiţiile în care reclamantul fusese detaşat, înaintea pensionării, pe o funcţie civilă, la o instituţie din afara sistemului de apărare, în cazul acestuia sunt incidente dispoziţiile art. 28 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 care prevăd:

"Pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi". Pentru aducerea la îndeplinirea a acestei norme, la art. 20 alin. (2) din anexa nr. 1 (Procedura de recalculare a pensiilor militare de stat) la Ordinul comun nr. 31/M.25/999/8148/237/259/221/2016 se prevede:

"Baza de calcul folosită pentru recalcularea pensiei militare de stat pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională este cea prevăzută la art. 28 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, actualizată la data de 1 ianuarie 2016, potrivit principiilor stabilite la art. 12 - 19. Pentru actualizarea la data de 1 ianuarie 2016 a salariilor lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, beneficiarul drepturilor de pensie solicită instituţiei la care acesta a fost detaşat cuantumul şi elementele salariale pentru funcţia similară aflată în plată la 1 ianuarie 2016".

Este adevărat că acest text de lege nu oferă o soluţie concretă pentru situaţia în care unitatea la care a fost detaşat militarul nu mai există la data actualizării pensiei de serviciu, însă această lacună nu poate fi interpretată în sensul că legiuitorul ar fi dorit să lase nereglementată această situaţie. Din acest motiv, în procesul de punere în aplicare a legii se impune identificarea voinţei reale a legiuitorului primar, astfel încât soluţia legislativă explicitată prin normele secundare să nu se îndepărteze de la scopul legii.

Or, sub acest aspect, este corectă aprecierea instanţei de fond potrivit căreia, normele prin care se reglementa actualizarea pensiei de serviciu a personalului detaşat în afara unităţilor militare, prin raportare la funcţia militară, atunci când unitatea la care a fost detaşată persoana nu mai funcţionează, au fost date cu exces de putere, conducând la înlăturarea de la aplicare a prevederilor art. 28 alin. (5) din Legea nr. 223/2015. O astfel de soluţie conduce, în cazul acestei categorii de personal, la stabilirea unei pensii actualizate după principii fundamental diferite faţă de cele care se desprind din prevederile articolului 28 alin. (5) din Legea 223/2015 şi din art. 12 - 19 din anexa nr. 1 la Ordinul comun nr. 31/M.25/999/8148/237/259/221/2016, fiind, astfel, înfrântă voinţa legiuitorului primar.

Dimpotrivă, în lipsa altor opţiuni, soluţia reţinută de instanţa de fond, respectiv actualizarea, într-o astfel de situaţie, a pensiei de serviciu, prin raportare la funcţii similare de la o altă regie autonomă din subordinea/coordonarea Ministerului Apărării Naţionale este în acord cu spiritul normei primare, neputând fi considerată, din acest motiv, o adăugire la lege.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale; va casa în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare, va înlătura dispoziţiile sentinţei recurate privind anularea Instrucţiunilor aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 60/2016 modificat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 101/2018, în partea care nu se referă la actualizarea pensiilor de serviciu pentru personalul detaşat în afara Ministrului Apărării Naţionale, în situaţia în care nu mai există unitatea la care a fost detaşat acest personal şi va menţine în rest sentinţa recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 1983 din 20 decembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare, înlătură dispoziţiile sentinţei recurate privind anularea Instrucţiunilor aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 60/2016 modificat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 101/2018, în partea care nu se referă la actualizarea pensiilor de serviciu pentru personalul detaşat în afara Ministrului Apărării Naţionale, în situaţia în care nu mai există unitatea la care a fost detaşat acest personal.

Menţine în rest sentinţa recurată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 4 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.