Validity of ministerial order creating public sector position without institutional reorganization or budgetary impact
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the appeal filed by a county-level sports and youth administration, thereby upholding the lower court's judgment that rejected the challenge to the ministry's administrative act. The dispute concerned the legality of a ministerial order that created a new executive deputy director position within the claimant's organizational structure and staffing plan, which the claimant contested as being issued without its required proposal and contrary to budgetary constraints and administrative reorganization rules. The court held that the order was valid because the specific creation of a new post did not constitute a full institutional reorganization subject to the cited provisions of the Administrative Code, the lack of a formal proposal from the claimant did not render the act illegal, and no actual budgetary prejudice resulted since the position remained vacant due to a statutory suspension of public service competitions during the state of alert.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 425 C. proc. civ, art. 22 alin. (2) din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 518 din O.U.G. nr. 57/2019, art. 27 alin. (3) din Legea nr. 55/2020; Validity of ministerial order creating public sector position without institutional reorganization or budgetary impact: The dispute concerned the legality of a ministerial order that created a new executive deputy director position within the claimant's organizational structure and staffing plan, which the claimant contested as being issued without its required proposal and contrary to budgetary constraints and administrative reorganization rules. The court held that the order was valid because the specific creation of a new post did not constitute a full institutional reorganization subject to the cited provisions of the Administrative Code, the lack of a formal proposal from the claimant did not render the act illegal, and no actual budgetary prejudice resulted since the position remained vacant due to a statutory suspension of public service competitions during the state of alert.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for the court's authority to maintain the first-instance judgment and dismiss the appeal.
Procedural basis cited in the dispositive for dismissing the appeal as unfounded based on the specific grounds of appeal invoked by the plaintiff.
Full text
Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2023
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrata pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2020, reclamanta Direcţia Judeţeana pentru Tineret şi Sport Vrancea a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului Bucureşti, anularea Ordinului nr. 1176/09.09.2020 şi anularea adresei nr. x/24.09.2020 prin care pârâtul a răspuns la contestaţia administrativă.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 79 de la data de 27.04.2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă, ca nefondată, acţiunea în contencios administrativ şi fiscal, promovată de instituţia reclamantă Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Vrancea, în contradictoriu cu autoritatea pârâtă Ministerul Tineretului şi Sportului.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentinţe, a reclarat recurs Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Vrancea, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.
În dezvoltarea criticilor sale, a susţinut recurenta -reclamantă, subsumat cazului de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., faptul că sentinţa civilă atacată conţine motive contradictorii, în sensul în care prima instanţă nu a fost consecventă în argumentele sale conform cărora crearea unui post de conducere a dus la modificarea organigramei şi a statului de funcţii al instituţiei, cu grevarea bugetului acesteia, fără ca cineva din cadrul unităţii să fi propus această modificare.
Ulterior, în dezvoltarea argumentelor subsumate cazului de casare prevăzut art. 488 alin. (1) pct. 8 a arătat partea recurentă că au fost încălcate dispoziţiile legale privind suspendarea actului administrativ.
Totodată, a susţinut că au fost încălcate disp. legale de la art. 3 alin. (3) din H.G. nr. 776/2010 şi a art. 518 din Codul Administrativ.
Astfel, a arătat partea recurentă faptul că ordinul contestat a fost emis nu la propunerea sau solicitarea conducătorului recurentei ci din iniţiativa directă a pârâtei aceasta făcând referire în actul administrativ emis la o notă a Direcţiei Politici, Strategii şi Programe în domeniul Sportului.
Ulterior, a reluat partea o serie de critici pe care le-a expus şi în cuprinsul contestaţiei administrative şi a precizat faptul că pentru a acoperi lipsa înscrisurilor necesare pentru modificarea statului de funcţii MTS a depus la dosar cererea cu nr. x/2020 care nu are legătură cu prezenta cauză. Astfel, a susţinut că pentru emiterea ordinului contestat era necesar ca MTS să prezinte o nouă adresă a DJTS Vrancea prin care să se solicite modificarea statului de funcţii.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului a solicitat respingerea cererii de recurs ca nefiind motivată, criticile recurentului fiind simple nemulţumiri adresate sentinţei atacate.
Cu privire la motivele de casare invocate, a susţinut intimatul - pârât că acestea sunt neîntemeiate, nefiind identificată de parte nicio contradicţie între considerente şi dispozitiv şi nefiind încălcate/interpretate greşit dispoziţiile de drept materiale la emiterea soluţiei primei instanţe.
II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs
1. Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate şi a apărărilor din cadrul întâmpinării, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Vrancea este nefondat, urmând a fi respins în considerarea următoarelor argumente:
Prin Ordinul nr. 1176/09.09.2020 emis de pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului s-a aprobat modificarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii ale Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Vrancea, conform anexelor 1 şi 2. Prin acest Ordin a fost înfiinţat un nou post de conducere -de director executiv adjunct la nivelul organigramei reclamantei Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Vrancea.
Recurenta - reclamanta Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Vrancea a contestat pe cale administrativa acest Ordin, intimatul - pârât răspunzând contestaţiei administrative prin adresa nr. x/24.09.2020, în sensul respingerii acesteia.
Ulterior, în termen legal, recurenta - reclamanta s-a adresat instanţei de contencios administrativ cu acţiunea care face obiect al dosarului de faţă, cererea fiindu-i respinsă.
Pe calea prezentului recurs, recurenta-reclamantă a criticat sentinţa civilă de la fondul cauzei, invocând temeiul de drept de la art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., pe care Înalta Curte îl apreciază ca nefiind fondat, pentru următoarele considerente:
Analizând recursul de faţă întemeiat pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei"), Înalta Curte îl apreciază a fi nefondat.
Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant şi, nu în ultimul rând raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată. Aceste cerinţe legale sunt impuse de însăşi esenţa înfăptuirii justiţiei, iar forţa de convingere a unei hotărâri judecătoreşti rezidă din raţionamentul logico-juridic clar explicitat şi întemeiat pe considerente de drept.
Înalta Curte mai arată şi că, în acord cu dispoziţiile art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluţionarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situaţia de fapt specifică procesului, iar în funcţie de aceasta să aplice normele juridice incidente.
Astfel, analizând sentinţa civilă atacată din perspectiva criticii recurentei în sensul că ar exista contradictorialitate între considerente şi dispozitiv, rezultă că motivarea expusă de instanţa fondului nu duce la o altă soluţie decât cea cuprinsă în partea finală a hotărârii prin care acţiunea a fost respinsă ca nefondată.
Or, instanţa de fond a arătat în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluţia din sentinţa recurată, iar Înalta Curte apreciază că sentinţa recurată respectă dispoziţiile art. 22 alin. (2) şi art. 425 C. proc. civ.. Astfel, prima instanţă a expus silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluţiei pronunţate, fiind clare raţiunile avute în vedere de instanţă.
Înalta Curte constată că în cauză nu este incident nici motivul de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În prealabil, va proceda instanţa de control judiciar la înlăturarea criticilor expuse de partea recurentă cu privire la cererea de suspendare existentă în cauză cu precizarea că, în dosarul de faţă, s-a promovat cerere de recurs împotriva sentinţei civile nr. 79/202021 prin care a fost respinsă cererea de anulare a Ordinului nr. 1176/2020 iar nu cerere de recurs împotriva sentinţei civile nr. 142/2020 a Curţii de Apel Galaţi prin care s-a soluţionat cererea de suspendare a actului administrativ atacat. Împotriva sentinţei prin care a fost soluţionată cererea de suspendare a actului administrativ a fost formulată cerere de recurs în dosarul nr. x/2020 al ÎCJJ, cererea de recurs fiind anulată ca netimbrată. Pe cale de consecinţă, toate criticile expuse de această parte în ceea ce priveşte suspendarea actului administrativ nu au nici un efect în prezenta cauză, soluţia instanţei cu privire la aceste aspecte intrând în puterea de lucru judecat.
În cauză, Înalta Curte constata ca recurenta - reclamantă a invocat încălcarea de către emitentul Ordinului nr. 1176/09.09.2020 a disp. art. 3 alin. (3) din H.G. nr. 776/2010 şi a disp. art. 518 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Potrivit disp. art. 3 alin. (3) din H.G. nr. 776/2010 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti "Statele de funcţii şi structura organizatorică ale direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret şi ale Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, la propunerea conducătorilor acestora", iar în conformitate cu disp. art. 518 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, "Reorganizarea autorităţii sau instituţiei publice (1) În caz de reorganizare a activităţii autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarii publici vor fi numiţi în noile funcţii publice sau, după caz, în compartimentele rezultate, în următoarele cazuri: a) se modifică atribuţiile aferente unei funcţii publice mai puţin de 50%; b) sunt reduse atribuţiile unui compartiment;c) este schimbată denumirea funcţiei publice fără modificarea în proporţie de peste 50% a atribuţiilor aferente funcţiei publice; d) intervin modificări în structura Compartimentului. (2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face cu respectarea următoarelor criterii: a) categoria, clasa şi, după caz, gradul profesional ale funcţionarului public; b) îndeplinirea condiţiilor specifice stabilite pentru funcţia publică; c) să fi desfăşurat activităţi similare. (3) În cazul în care există mai mulţi funcţionari publici, se organizează examen de către autoritatea sau instituţia publică.
Cu referire la încălcarea disp art. 3 alin. (3) din H.G. nr. 776/2010, a reţinut corect prima instanţă că în cauza nu este vorba despre aprobarea statului de funcţii şi a structurii organizatorice în întregul său, ci doar de înfiinţarea unui nou post de conducere. În acest context, reţine Înalta Curte că legalitatea actului administrativ nu este influenţată de lipsa propunerii conducătorului Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport Vrancea, adresata Ministrului Tineretului şi Sportului, de modificare a structurii organizatorice şi a statului de personal, prin înfiinţarea noului post de director executiv adjunct.
În continuare, în ceea ce priveşte critica recurentei de încălcare a dispoziţiilor art. 518 din O.U.G. nr. 57/2019, apreciază Înalta Curte că în mod corect s-a reţinut faptul că aceste dispooziţii nu sunt incidente în cauză, textul de lege vizând reorganizarea întregii instituţii publice, aspect care nu se regăseşte în speţa dedusă judecăţii în care este vorba, în mod exclusiv, de înfiinţarea unui post nou de director executiv adjunct.
În ceea ce priveşte critica recurentei-reclamante referitoare la grevarea în mod nejustificat a bugetului instituţiei, arată Înalta Curte faptul că prin Ordinul nr. 1176/09.09.2020 s-a înfiinţat noul post de director executiv adjunct, fără a se şi dispune ocuparea acestuia, în condiţiile în care, potrivit disp. art. 27 alin. (3) din Legea nr. 55/2020, pe durata stării de alerta se suspenda orice tip de concurs la nivelul instituţiilor şi autorităţilor publice, pentru ocuparea posturilor vacante şi temporar vacante. Nefiind ocupat postul respectiv de un titular stabil, independent de crearea acestuia, nu se cauzează recurentei un prejudiciu de buget. Prin urmare, nici această susţinere a recurentei Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Vrancea nu are fundament şi va fi respinsă în consecinţă.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.
III. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia
În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamanta Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Vrancea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanta Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Vrancea împotriva sentinţei nr. 79 din 27 aprilie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 ianuarie 2023.