Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1842/2024 AI generated

Tax jurisdictional conflict resolved for tribunal review of RON 2.06m assessment; appellate declination rejected.

Case Number Decizia nr. 1842/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by ruling that the case is to be heard by the Caraș-Severin Tribunal, Second Civil, Administrative and Fiscal Section, thereby rejecting the Court of Appeal Timișoara's view and upholding the Tribunal's initial declination as incorrect. The taxpayer had challenged a tax assessment decision (for principal tax liabilities of RON 2,064,696) and the corresponding decision resolving its administrative appeal, which had also addressed separate accessory tax liabilities totaling RON 2,439,459. The decisive legal basis was Article 10(1) of Law No. 554/2004 on administrative litigation, read with Article 135(4) of the Civil Procedure Code, which allocate first-instance jurisdiction based on the issuing authority's rank and the contested claim's value; since the main tax assessment was issued by a local authority (County Administration of Public Finance) for a claim below the RON 3,000,000 threshold, jurisdiction lay with the tribunal, not the court of appeal, irrespective of the formally broader challenge to the resolution decision.

Legislator headnote

AI generated

art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 132 alin. (1) C. proc. civ, art. 9 C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ, art. 402 C. proc. civ; Tax jurisdictional conflict resolved for tribunal review of RON 2.06m assessment; appellate declination rejected: The taxpayer had challenged a tax assessment decision (for principal tax liabilities of RON 2,064,696) and the corresponding decision resolving its administrative appeal, which had also addressed separate accessory tax liabilities totaling RON 2,439,459. The decisive legal basis was Article 10(1) of Law No. 554/2004 on administrative litigation, read with Article 135(4) of the Civil Procedure Code, which allocate first-instance jurisdiction based on the issuing authority's rank and the contested claim's value; since the main tax assessment was issued by a local authority (County Administration of Public Finance) for a claim below the RON 3,000,000 threshold, jurisdiction lay with the tribunal, not the court of appeal, irrespective of the formally broader challenge to the resolution decision.

Keywords

AI generated
civil jurisdictional conflict tax litigation tax assessment procedure tax authority local tax fiscal law

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004

Basis for establishing the material jurisdiction of the Tribunal Caraş-Severin, as it is the administrative court with material jurisdiction over the dispute.

art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Procedural basis for resolving the negative conflict of competence by establishing the competent court.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 28 martie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin la data de 12.09.2023 sub nr. x/2023 reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş şi Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună

- anularea deciziei nr. 2809/11.08.2023 privind soluţionarea contestaţiei formulată de S.C. A. S.R.L. înregistrată la Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor sub nr. x/27.09.2018, reînregistrată sub nr. x/17.07.2023 şi

- anularea în parte a deciziei de impunere nr. x/31.07.2018 privind obligaţiile fiscale principale aferente bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiei fiscale la persoane juridice, emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş, cu privire la suma de 2.064.6969 RON (reprezentând - 1.135.086 RON impozit pe profit, 741.811 RON impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, 583.011 RON contribuţia individuală de asigurări sociale, 1.154.915 RON contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator, 305.386 RON contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate, 288.728 RON contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator, 47.196 RON contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator, 27.763 RON contribuţia individuală la bugetul asigurărilor de şomaj, 27.763 RON contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj datorată de angajator, 9.328 RON contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de angajator, 13.881 RON contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa nr. 10 din data de 10 ianuarie 2024 Tribunalul Caraş-Severin, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în baza art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. şi art. 10 din Legea nr. 554/2004 a admis excepţia necompetenţei sale materiale privind soluţionarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş şi Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi în temeiul art. 132 alin. (1) C. proc. civ. a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara.

Pentru a hotărî astfel, dată fiind succesiunea actelor administrativ-fiscale emise de pârâte, instanţa a constatat că revine Curţii de Apel Timişoara competenţa de soluţionare a litigiului, întrucât Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 2809/11.08.2023 priveşte impozite, contribuţii şi accesorii aferente în sumă totală de 4.504.155 RON (2.064.696 + 2.439.459), iar prin Decizia M.F. nr. 2809/11.08.2023 au fost soluţionate două contestaţii prealabile: - prima, formulată împotriva Deciziei de impunere nr. x/31.07.2018 emisă de A.J.F.P. Timiş cu privire la obligaţiile fiscale principale în sumă totală de 2.064.696 RON, - a doua contestaţie, formulată împotriva deciziilor emise de D.G.A.M.C. referitoare la obligaţii fiscale accesorii în sumă totală de 2.439.459 RON.

De asemenea, instanţa a avut în vedere atât petitul din acţiunea principală prin care s-a solicitat anularea Deciziei M.F. nr. 2809/11.08.2023 şi nu anularea în parte a acestui act, cât şi precizarea reclamantei din Notele scrise în care a arătat că înţelege să contestate în integralitate Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 2809/11.08.2023.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin sentinţa nr. 141 din data de 28 februarie 2024 Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş şi Ministerul Finanţelor - Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice Timişoara, în favoarea instanţei de contencios administrativ din cadrul Tribunalului Caraş-Severin, secţia a II- a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Timişoara şi Tribunalul Caraş - Severin, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a înaintat dosarul în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă între cele două instanţe menţionate, dispunând şi suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a apreciat că, deşi se contestată decizia de soluţionare a contestaţiei, sub singurul aspect al soluţionării ambelor contestaţii deşi nu se dispusese vreo conexare a acestora, obiectul prezentului litigiu este reprezentat de analizarea legalităţii şi temeiniciei deciziei de impunere nr. x/31.07.2018 privind obligaţiile fiscale principale aferente bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiei fiscale la persoane juridice, emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş, cu privire la suma de 2.064.6969 RON - act administrativ fiscal emis de o instituţie locală, vizând o creanţă fiscală aflată sub pragul valoric de 3.000.000 RON.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:

În fapt, se constată că în urma inspecţiei fiscale finalizată prin Raportul de inspecţie fiscală nr. x/31.07.2018 emis de către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş - Activitatea de Inspecţie Fiscală, s-a întocmit Decizia de impunere nr. x/31.07.2018 privind obligaţiile fiscale principale aferente bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiei fiscale la persoane juridice, prin care s-au stabilit în sarcina reclamantei A. S.R.L. obligaţii fiscale suplimentare de 4.103.639 RON.

Conform art. 270 şi următoarele din Legea nr. 207/2015 reclamanta a formulat contestaţie, solicitând anularea actului administrativ-fiscal, iar prin Decizia nr. 129 din 03.04.2019 privind soluţionarea contestaţiei fiscale, s-au dispus următoarele: 1) Suspendarea soluţionării contestaţiei pentru suma de 2.064.696 RON; 2) Desfiinţarea parţială a Deciziei de impunere nr. x/31.07.2018 pentru suma de 1.124.523 RON; 3) Respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei pentru suma de 246.672 RON; 4) Respingerea ca nemotivată a contestaţiei pentru suma de 532.307 RON.

Reclamanta s-a adresat instanţei de contencios administrativ, în condiţiile art. 281 alin. (2) Codul de procedură fiscală, solicitând anularea Deciziei A.N.A.F. nr. 129/03.04.2019, iar prin sentinţa civilă nr. 611/23.11.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2019 Curtea de Apel Timişoara a dispus admiterea în parte a acţiunii formulate, anularea în integralitate a pct. 1 din Decizia nr. 129/03.04.2019 şi obligarea D.G.S.C. la soluţionarea pe fond a cauzei - privind suma de 2.064.696 RON. Recursurile pârâtelor au fost respinse de Î.C.C.J. prin Decizia nr. 3006/31.05.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2022.

Distinct de aceste acte administrativ-fiscale, au fost emise în cauză şi decizii privind accesoriile, respectiv Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare nr. 215/5595EV2/30.10.2018, Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare nr. x/30.10.2018, Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. x/30.10.2018 şi Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. x/30.10.2018 emise de Direcţia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili, pentru suma de 2.439.459 RON.

Reclamanta a formulat contestaţie şi împotriva acestor decizii, contestaţie care a fost soluţionată prin Decizia nr. 299 din 24.07.2019, prin care s-a dispus, printre altele: 1) Suspendarea soluţionării contestaţiei pentru suma de 2.439.459 RON; 3) respingerea ca neîntemeiată şi nemotivată a contestaţiei pentru suma de 342.292 RON.

A. S.R.L. s-a adresat instanţei de contencios administrativ, în condiţiile art. 281 alin. (2) Codul de procedură fiscală, formându-se dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Caraş Severin (în urma declinării competenţei de către Curtea de Apel Timişoara), solicitând: anularea în parte a Deciziei nr. 299 din 24.07.2019 privind soluţionarea contestaţiei înregistrate la Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul A.N.A.F. sub nr. -ASLP 3189/22.11.2018 şi anume: cu privire la punctele 1 si 3 din decizie, prin care s-a dispus suspendarea soluţionării contestaţiei pentru suma de 2.439.459 RON, respectiv respingerea ca neîntemeiată şi nemotivată a contestaţiei pentru suma de 342.292 RON; s-a solicitat anularea în parte a Deciziei referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare nr. 215/5595EV2/30.10.2018, a Deciziei referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare nr. x/30.10.2018, a Deciziei referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. x/30.10.2018 şi a Deciziei referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. x/30.10.2018 emise de Direcţia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili, pentru suma de 2.439.459 RON.

În baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive, D.G.S.C. din cadrul M.F. a reluat, prin Decizia de soluţionare nr. 2809/11.08.2023, procedura de soluţionare pe fond atât a contestaţiei formulate împotriva Deciziei de impunere nr. x/31.07.2018 emisă de A.J.F.P. Timiş pentru suma totală de 2.064.696 RON, cât şi a contestaţiei formulate de A. S.R.L. şi împotriva Deciziei referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare nr. x/30.10.2018, Deciziei referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare nr. x/30.10.2018, Deciziei referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. x/30.10./2018 şi a Deciziei referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. x/30.10./2018 emise de D.G.A.M.C. pentru suma de 2.439.459 RON.

Astfel, prin Decizia de soluţionare nr. 2809/11.08.2023 M.F. - D.G.S.C. a respins parţial ca neîntemeiată contestaţia formulată de reclamantă şi a confirmat parţial Decizia de impunere nr. x/31.07.2018 emisă de A.J.F.P. Timiş pentru suma totală de 2.064.696 RON şi Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare nr. x/30.10.2018, Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare nr. x/30.10.2018, Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. x/30.10./2018 şi a Deciziei referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. x/30.10./2018 emise de Direcţia Generală de Administrare Fiscală a Marilor Contribuabili pentru suma de 2.439.459.

Dată fiind soluţia de respingere a contestaţiei, reclamanta s-a adresat instanţei de contencios administrativ cu prezenta acţiune - dosar nr. x/2023, în condiţiile art. 281 alin. (2) Codul de procedură fiscală, solicitând: anularea deciziei nr. 2809/11.08.2023 privind soluţionarea contestaţiei formulată de S.C. A. S.R.L. înregistrată la Direcţia Generală de Soluţionare a contestaţiilor sub nr. A_SPL 2672/27.09.2018, reînregistrată sub nr. x şi anularea în parte a deciziei de impunere nr. x/31.07.2018 privind obligaţiile fiscale principale aferente bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiei fiscale la persoane juridice, emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş, cu privire la suma de 2.064.6969 RON.

La solicitarea primei instanţe sesizate, Tribunalul Caraş-Severin, reclamanta a precizat expres, prin notele scrise, faptul că, deşi se contestă în integralitate decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 2809/11.08.2023, competenţa de soluţionare a cauzei trebuie să se stabilească în raport de suma cuprinsă în decizia de impunere care face obiectul contestaţiei, iar în prezenta cauză aceasta este suma de 2.064.696 RON (obligaţii fiscale principale).

În raport de toate aceste aspecte, Înalta Curte constată că solicitarea de anulare totală a deciziei de soluţionare a contestaţiei este una pur formală, în condiţiile în care singura critică formulată de reclamantă vizează doar faptul că prin această decizie s-au soluţionat ambele contestaţii, deşi nu s-a dispus vreo conexare a acestora, iar celelalte argumente de nelegalitate vizează doar decizia de impunere nr. x/31.07.2018 privind obligaţiile fiscale principale în sumă de 2.064.6969 RON.

Mai mult decât atât, deciziile de impunere a obligaţiilor fiscale accesorii în cuantum total de 2.439.459 RON sunt contestate în cadrul unui dosar separat (dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Caraş-Severin, declinat la rândul său de la Curtea de Apel Timişoara).

Având în vedere principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil, reglementat de dispoziţiile art. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că argumentele concrete invocate prin cererea de chemare în judecată vizează decizia de impunere nr. x/31.07.2018 privind obligaţiile fiscale principale aferente bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiei fiscale la persoane juridice, emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş, cu privire la suma de 2.064.6969 RON - act administrativ-fiscal emis de o autoritate publică locală, vizând o creanţă fiscală aflată sub pragul valoric de 3.000.000 RON.

Prin urmare, sub aspectul competenţei materiale de soluţionare a cauzei devin incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 şi, în raport atât de rangul emitentului actului contestat cât şi de valoarea creanţei contestate, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Caraş - Severin, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş şi Ministerul Finanţelor - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în favoarea Tribunalului Caraş - Severin, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 28 martie 2024.