Judicial inspection challenge: appeal declared null for failure to meet cassation requirements, upholding lower court dismissal

Şedinţa publică din data de 28 martie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 25.11.2021, reclamantul A. a formulat în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară contestaţie împotriva Rezoluţiei Inspectorului Şef nr. C21-1744/05.11.2021 de respingere a plângerii împotriva Rezoluţiei Inspectorului Şef nr. C21-1650 prin care a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea formulată împotriva Rezoluţiei Inspectorului Şef nr. C21-1563 de respingere a plângerii împotriva rezoluţiei de clasare din data de 26.08.2021 emise în dosarul nr. x al Direcţiei de inspecţie pentru procurori.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 586 din 25 martie 2022 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare şi ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs recurentul-reclamant A., fără a încadra motivele formulate în vreunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. În cuprinsul memoriului de recurs, au fost prezentate, pe larg situaţia de fapt care a generat litigiile menţionate în sesizarea adresată Inspecţiei Judiciaire, situaţia personală a recurentului, precum şi prejudiciile produse de activitatea magistraţilor care au instrumentat, în mod nelegal, cauzele sale.

4. Apărările formulate de intimată şi alte aspecte relevante

Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare, invocând excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea motivelor formulate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a hotărârii primei instanţe.

Prin încheierea din data de 29 februarie 2024 Înalta Curte a admis cererea recurentului de acordare a ajutorului public judiciar sub forma asistenţei juridice prin avocat şi a stabilit onorariul provizoriu cuvenit avocatului la suma de 950 RON.

La data de 5.03.2024 Baroul Bucureşti a desemnat pe domnul avocat B. să acorde asistenţa juridică gratuită recurentului-reclamant A., conform delegaţiei nr. x depuse la dosar recurs.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condiţiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, instanţa de control judiciar apreciază că recursul recurentului-reclamant A. nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În acest sens, este de subliniat faptul că prin dispoziţiile art. 489 C. proc. civ. se sancţionează cu nulitatea nemotivarea recursului, înţeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menţionat) dar şi în situaţia în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (ipoteza prevăzută la alin. (2) al articolului).

Înalta Curte are în vedere că noţiunea de motivare a recursului trebuie înţeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac şi continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres şi limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) punctele 1-8 C. proc. civ.. Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Raportat la cele reţinute, Înalta Curte constată că prin cererea de recurs recurentul-reclamant s-a limitat la prezentarea situaţiei de fapt care a condus la formularea cererii de chemare în judecată, fără a fi aduse critici raportate la conţinutul concret al hotărârii atacate (fără a se face referiri la vreunul dintre considerentele instanţei de fond).

Constatând că recurentul nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 anterior menţionat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-pârâtă şi va aplica sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., constatând nul recursul promovat în cauză.

Totodată, în condiţiile art. 2 alin. (1) pct. 3 din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă juridică în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă judiciară privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală, încheiat la 8.02.2024 între Ministerul Justiţiei, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Uniunea Naţională a Barourilor din România, Înalta Curte va stabili onorariul definitiv în favoarea domnului avocat B., desemnat să asigure asistenţa juridică a recurentului-reclamant A., la suma de 1020 RON, constatând că, potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 51/2008, aceste cheltuieli rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară.

Constată nul recursul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 586 din 25 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Stabileşte onorariul definitiv în favoarea domnului avocat B., desemnat să asigure asistenţa juridică a recurentului-reclamant A., la suma de 1020 RON, în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 28 martie 2024.