Peremption of claim following discretionary suspension: mandatory party-initiated resumption versus ex officio reinstitution

Şedinţa publică din data de 28 martie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată care face obiectul prezentului dosar, reclamanta Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Maramureş-Baia Mare a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare, să se dispună anularea Deciziei 8761/8.08.2019 emise de pârâtă şi obligarea acesteia la emiterea unei decizii de restituire pe vechiul amplasament dacă acesta este disponibil, emiterea unei decizii de propunere de acordare de despăgubiri pentru imobilul grădină şi şcoală confesională în cartea funciară nr. x a localităţii Vişeu de Mijloc nr. top xb.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 515/2023 din 9 noiembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia perimării cererii.

S-a constatat perimată judecata acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamanta Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Maramureş - Baia Mare, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamanta, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de fond.

În motivarea recursului, a arătat că prin încheierea din 10.09.2020, instanţa de fond a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., suspendcarea cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului cu nr. x/2014 pe rol la Tribunalul Maramureş pentru a se lămuri situaţia juridică a clădirilor aflate pe imobilul cu numărul topografic ce face obiectul prezentei cauze.

Din oficiu, cauza a fost repusă pe rol cu termen de judecată la 09.11.2023, pentru când părţile au fost citate, fără a exista în citaţie menţiune privind perimarea.

Recurenta a invocat Decizia nr. 2 din 31 ianuarie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a fost admis recursul în interesul legii, arătând că hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

4. Apărările intimatei

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Contrar celor afirmate de recurentă în cadrul memoriului de recurs, Înalta Curte constată că în cauză a intervenit perimarea judecăţii, soluţia instanţei de fond reflectând o corectă aplicare a prevederilor C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

Alineatul (3) al aceluiaşi articol prevede că nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată.

În cazul în care a fost suspendată judecarea cauzei, termenul de perimare începe să curgă de la momentul la care a încetat cauza care a determinat suspendarea, acesta fiind momentul de la care părţile au obligaţia de a solicita repunerea cauzei pe rol, în vederea continuării judecăţii.

Potrivit art. 415 din C. proc. civ.,

"Judecata cauzei suspendate se reia:

1. prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părţi, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părţilor sau din cauza lipsei lor;

2. prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moştenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar ori, după caz, a părţii interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6;

3. din oficiu, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 7, după pronunţarea hotărârii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, respectiv în cazurile prevăzute de art. 520 alin. (2) şi (4), după pronunţarea hotărârii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

4. prin alte modalităţi prevăzute de lege."

Contrar alegaţiilor recurentei-reclamante, constată Înalta Curte că, în situaţia suspendării facultative a judecăţii, dispuse în temeiul art. 413 alin. (1) din C. proc. civ., art. 415 din C. proc. civ. nu prevede posibilitatea instanţei de a repune cauza pe rol din oficiu în vederea continuării judecăţii (ci numai în situaţiile expres prevăzute de pct. 3 al articolului menţionat).

Cum s-a arătat anterior, când a fost suspendată judecarea cauzei, termenul de perimare începe să curgă de la momentul la care a încetat cauza care a determinat suspendarea, acesta fiind momentul de la care părţile au obligaţia de a solicita repunerea cauzei pe rol, în vederea continuării judecăţii.

Deci, în situaţia suspendării facultative a judecăţii dispuse în temeiul prevederilor art. 413 alin. (1) din C. proc. civ., procesul se reia la cererea părţii interesate şi nu din oficiu, de instanţă, aspect ce nu reprezintă altceva decât o aplicare particulară a principiului disponibilităţii, ce guvernează procesul civil, cererea de repunere pe rol circumscriindu-se obligaţiei generale a părţilor de a contribui la desfăşurarea procesului, îndatorire prevăzută de art. 10 din C. proc. civ.

Este demn de subliniat faptul că, în conformitate cu prevederile art. 418 alin. (1) din C. proc. civ., "Cursul perimării este suspendat cât timp durează suspendarea judecăţii pronunţată de instanţă în cazurile prevăzute de art. 413, precum şi în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată".

Aceste dispoziţii legale conduc la concluzia că termenul de perimare începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în cauza ce a provocat suspendarea, fiind evident că, după acest moment procesual, încetează cauza suspendării şi începe să curgă termenul de perimare.

Perimarea implică prezumţia de renunţare tacită a părţii la judecată şi constituie, totodată, o sancţiune a pasivităţii ei, vizând orice cerere de chemare în judecată sau de exercitare a unei căi de atac, operând de drept, la împlinirea termenului legal, împotriva oricăror persoane fizice, inclusiv a celor lipsite de capacitate, precum şi a oricăror persoane juridice. În consecinţă, revine părţii obligaţia de a face dovada că nu a stat în pasivitate sau că ar fi fost împiedicată de a stărui în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voinţa sa.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act procedural făcut în cauză. El se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură în scopul judecării cauzei, respectiv se suspendă pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor împrejurări mai presus de voinţa sa.

În mod corect prima instanţă a constatat că motivul suspendării judecăţii a încetat la data de 07.04.2023, prin pronunţarea Deciziei definitive nr. 209/2023 în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Maramureş, până la a cărui soluţionare definitivă a fost suspendată cauza, iar termenul de perimare s-a împlinit la data de 09.10.2023.

Art. 413 alin. (2) din C. proc. civ. prevede expres că suspendarea dispusă în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 va dura până când hotărârea pronunţată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă.

Suspendarea facultativă este limitată sub aspectul duratei ei de momentul la care hotărârea pronunţată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă. În intervalul cuprins între data la care instanţa a dispus suspendarea cauzei şi momentul soluţionării definitive a cauzei care a declanşat suspendarea, cursul perimării este, la rândul lui, suspendat.

Momentul încetării suspendării marchează începerea curgerii termenului de perimare. Declanşarea cursului termenului de perimare nu poate avea altă explicaţie decât aceea că obligaţia de repunere pe rol revine părţii interesate, iar pasivitatea ei în neexercitarea acestei obligaţii dobândeşte valenţele unui comportament culpabil, apt să conducă la perimarea cererii de chemare în judecată.

Or, dacă obligaţia de repunere pe rol ar fi revenit instanţei de judecată, termenul de perimare nu ar fi putut să înceapă să curgă, în considerarea art. 416 alin. (3) din C. proc. civ.

Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte necesitatea ca, în cazul suspendării facultative prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. până la soluţionarea definitivă a unui alt dosar aflat pe rolul instanţelor naţionale, partea să formuleze cerere de repunere pe rol a cauzei, se reţin a fi relevante şi considerentele avute în vedere de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 2 din 31 ianuarie 2022, invocate chiar de recurentă în cadrul memoriului de recurs.

Prin această decizie, Înalta Curte a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., în cazul suspendării facultative, dispuse de instanţă în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare, ca urmare a solicitării unei alte instanţe naţionale sau a unei instanţe dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, nu intervine perimarea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac, în ipoteza în care partea interesată nu solicită repunerea cauzei pe rol în termen de 6 luni de la data pronunţării hotărârii preliminare de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, instanţa de judecată fiind obligată să dispună din oficiu reluarea judecării procesului.

La pct. 53 din considerentele deciziei, ÎCCJ - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, în contextul analizării sancţiunii perimării şi a efectelor acesteia în raport cu motivul dispus pentru suspendarea judecăţii cauzei, a statuat următoarele:

"53. Dimpotrivă, în cazul suspendării facultative clasice instanţa nu este obligată să urmărească finalizarea celuilalt proces, care priveşte raporturi juridice între aceleaşi părţi litigante, acestea din urmă fiind datoare să ţină sub observaţie respectivul proces şi să ceară în timp util repunerea cauzei pe rol, sub sancţiunea intervenirii perimării cererii lor".

Astfel, se observă că şi raţionamentul instanţei supreme este în sensul celor expuse anterior în prezenta decizie.

În fine, în ceea ce priveşte susţinerile recurentei în sensul că menţiunea citării părţilor în vederea discutării excepţiei de perimare pentru termenul din 09.11.2023 nu apare în cuprinsul citaţiei, Înalta Curte constată că sunt contrazise de citativul aflat la dosar fond, astfel cum a menţionat şi intimata-pârâtă în întâmpinarea depusă la dosar.

Prin urmare, susţinerile recurentei nu sunt apte a dovedi incidenţa motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Episcopia Română Unită cu Roma Greco-Catolică de Maramureş-Baia Mare pentru Parohia Română Unită cu Roma Greco - Catolică Vişeu de Sus împotriva sentinţei civile nr. 515/2023 din 9 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Episcopia Română Unită cu Roma Greco-Catolică de Maramureş-Baia Mare pentru Parohia Română Unită cu Roma Greco - Catolică Vişeu de Sus împotriva sentinţei civile nr. 515/2023 din 9 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 28 martie 2024.