Calculation of local budget equity VAT allocations and the definition of annual tax collection metrics under Article 33 of Law No. 273/2006

Şedinţa publică din data de 20 martie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual.

Prin cererea înregistrată, la data de 22.06.2018, pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2018, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Oraşului Năvodari a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii ANAF-Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi-Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa şi ANAF-Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, în principal, anularea Procesului-verbal de inspecţie nr. x/16.04.2018 comunicat Oraşului Năvodari în data de 20.04.2018 prin adresa cu nr. x din 20.04.2018, sau, în subsidiar, dacă se va considera inadmisibilă cererea promovată faţă de împrejurarea că organul fiscal nu a soluţionat contestaţia fiscală, obligarea pârâtelor la soluţionarea contestaţiei formulate de UAT Oraş Năvodari împotriva procesului-verbal de Inspecţie nr. x/16.04.2018.

Pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

Prin întâmpinare, pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi a invocat excepţia lipsa calităţii sale procesuale pasive faţă de capătul de cerere prin care reclamanta solicită obligarea D.G.R.F.P. Galaţi la soluţionarea contestaţiei împotriva procesului-verbal de inspecţie nr. x/16.04.2018.

Prin întâmpinarea depusă în dosarul conex nr. x/2018, pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive faţă de capătul de cerere prin care reclamanta solicită anularea Deciziei nr. 15/C/18.07.2018 prin care a fost soluţionată contestaţia formulată de reclamantă împotriva procesului-verbal de inspecţie nr. x/16.04.2018.

2. Hotărârile instanţei de fond

Prin încheierea din 28 ianuarie 2019, Curtea a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei AJFP Constanţa în ambele acţiuni conexe.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei DGRFP Galaţi în capătul subsidiar al acţiunii principale, având ca obiect obligarea la soluţionarea contestaţiei administrative.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei DGRFP Galaţi în capătul 1 al acţiunii conexe, având ca obiect anularea deciziei din 18.07.2018 de soluţionare a contestaţiei administrative.

A admis excepţia litispendenţei între capătul 1 al acţiunii principale şi capătul 2 al cererii conexe, având ca obiect anularea Procesului-verbal de inspecţie din 16.04.2018.

Prin sentinţa civilă nr. 30/CA din 5 martie 2020, Curtea a respins cererile conexe formulate în contradictoriu cu pârâta AJFP Constanţa ca fiind introduse împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

A respins capătul de cerere conex privind anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 15/C/18.07.2018, formulat în contradictoriu cu pârâta DGRFP Galaţi, ca fiind introdus împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

A respins capătul de cerere principală privind obligarea la soluţionarea contestaţiei administrative, formulat în contradictoriu cu pârâta DGRFP Galaţi, ca fiind introdus împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

A admis în parte cererile conexe promovate de reclamanta UAT Oraşul Năvodari în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi-Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, Ministerul Finanţelor Publice-Serviciul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor şi Ministerul Finanţelor Publice.

A anulat în parte Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 15/C/18.07.2018 emisă de Ministerul Finanţelor Publice-Serviciul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor, precum şi Procesul-verbal de inspecţie nr. x/16.04.2018 întocmit de DGRFP Galaţi, în ceea ce priveşte recalcularea gradului de colectare şi a sumei repartizate din sume defalcate din TVA pentru echilibrare buget pentru anul 2014, urmând ca reclamanta să restituie la bugetul de stat suma de 489.817 RON reprezentând sumă primită necuvenit, precum şi dobânzile şi penalităţile de întârziere, de la data primirii sumei până la data restituirii acesteia, conform dispoziţiilor Codului de procedură fiscală.

A admis cererea de majorare a onorariului de expertiză şi a obligat reclamanta la plata diferenţei de onorariu de 1.100 RON.

A obligat pârâţii DGRFP Galaţi şi Ministerul Finanţelor Publice la plata către reclamantă a sumei de 3.930 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, raportat la pretenţiile admise.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 28 ianuarie 2019 şi sentinţei civile nr. 30/CA din 5 martie 2020 ale Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Năvodari şi Primarul Oraşului Năvodari, pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ.

Au formulat recurs şi pârâţii Ministerul Finanţelor-Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, ambii prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ. şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod.

3.1. Recursul formulat de reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Năvodari şi Primarul Oraşului Năvodari împotriva încheierii din 28 ianuarie 2019 a vizat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a DGRFP Galaţi în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect anularea Procesului-verbal de inspecţie nr. x/16.04.2018 emis de DGRFP Galaţi.

Recurenţii-reclamanţi au considerat că DGRFP Galaţi are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât actul contestat fost emis de acest organ fiscal.

Prin urmare anularea Procesului-verbal nr. x/16.04.2018 emis de DGRFP Galaţi trebuia pronunţată şi în contradictoriu cu această parte.

3.2. Prin recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 30/CA din 5 martie 2020, reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Năvodari şi Primarul Oraşului Năvodari au arătat, în esenţă, că hotărârea primei instanţe a fost dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 33 din Legea nr. 273/2006.

Recurenţii reclamanţi a susţinut că legiuitorul s-a raportat la taxe, impozite, chirii şi redevenţe "încasate în anul anterior" fără a face distincţia că aceste sume se referă numai la cele născute în anul precedent, astfel cum a interpretat organul de control.

Au considerat că în mod corect UAT Năvodari procedat la raportarea sumelor "încasate" şi "de încasat" în anii 2012, 2013 şi 2014 în funcţie de care s-au stabilit cotele de TVA pentru anii 2013, 2014 si 2015 şi în mod corect a declarat gadul de colectare.

Prin urmare, măsura restituirii sumei de 1.036.312 RON reprezentând suma necunevită primită din sume defalcate din TVA alocate pentru echilibrarea bugetului local şi a sumei de 491.707 RON cu titlu de dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente sumei de 1.036.312, este nelegală.

3.3. Prin recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 30/CA din 5 martie 2020 pârâţii Ministerul Finanţelor-Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, ambii prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, au susţinut că instanţa de fond a procedat la o aplicare greşită în speţă a normelor de drept material fiscal, soluţia instanţei fiind întemeiată exclusiv pe concluziile raportului de expertiză contabilă efectuată în cauză şi ale intimatului-reclamant, fără a se arăta motivele pentru care s-au înlăturat susţinerile pârâtelor DGRFP Galaţi şi MFP.

Astfel s-au încălcat dispoziţiile art. 33 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice potrivit cărora "sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare, precum şi pe judeţ şi municipiul Bucureşti vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin înmulţirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor încasate în anul financiar anterior încheiat şi suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor de încasat în anul financiar anterior încheiat La calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanţele fiscale aflate în litigiu".

Recurenţii au mai precizat că nu s-a ţinut cont de adresa nr. x/30.10.2015 a Trezoreriei Constanţa, prin care s-a solicitat UAT Năvodari retransmiterea Situaţiei privind gradul de colectare rectificată, în sensul că încasările aferente drepturilor constatate în anul 2014 să nu cuprindă şi încasările din rămăşiţe.

Recurenţii au apreciat că determinarea gradului de necolectare prin raportarea la datele anului anterior ca an curent de referinţă este corectă şi temeinică, altă interpretare fiind de natură a crea un precedent periculos în cadrul Trezoreriei statului în procesul de repartizare a sumelor de la bugetul de stat.

Raportat la cele expuse anterior, recurenţii au considerat că organele de inspecţie au apreciat corect asupra măsurilor dispuse prin procesul-verbal de inspecţie nr. x/16.04.2018.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenţii pârâţi au arătat că sentinţa recurată nu este suficient motivată, reiterând susţinerile potrivit cărora soluţia instanţei este întemeiată exclusiv pe concluziile raportului de expertiză contabilă efectuată în cauză şi ale intimatului-reclamant, fără a se arăta motivele pentru care s-au înlăturat susţinerile pârâtelor DGRFP Galaţi şi MPF.

3.4. Recurenta pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi a declarat recurs pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că instanţa de fond în mod eronat nu a luat în considerare întreaga sumă încasată în plus de UAT Năvodari, stabilită potrivit expertizei contabile, pentru anii 2013-2015, în cuantum de 737.516 RON, obligând reclamanta la restituirea către bugetul de stat doar a sumei de 489.817 RON pentru anul 2014, rămânând astfel o diferenţă în sumă de 247.699 RON.

A precizat recurenta că suma impozitelor şi taxelor locale, redevenţe, chirii reprezintă venituri proprii clasificate în Contul de execuţie a bugetului local sub denumirea de Drepturi constatate care sunt defalcate în Drepturi constatate din anii precedenţi şi în drepturi constatate din anul curent.

Diferenţa constă în modul diferit de luare în calcul a acestor drepturi constatate de încasat şi încasate raportat la anul anterior încheiat, iar instanţa de fond a apreciat în mod eronat suma care trebuie restituită la bugetul de stat de către intimata-reclamantă.

Expertiza contabilă întocmit în cauză a considerat că cei doi indicatori se raportează la Total drepturi constatate (de încasat), precum şi la Total drepturi încasate din drepturile constatate, raţionament bazat pe o interpretare în sensul strict al dispoziţiilor art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, stabilindu-se o sumă de 737.516 RON.

În schimb, raportul de inspecţie a analizat cei doi indicatori faţă de anul curent/de referinţă/de raportare către Trezoreria statului, având în vedere corespondenţa acestor indicatori în Cont execuţie şi în Situaţie privind gradul de colectare a unor venituri, precum şi Adresa nr. x/30.10.2015 transmisă de Trezoreria Statului către toate consiliile locale, în vederea recalculării într-un mod unitar şi corect a celor doi indicatori, stabilindu-se o sumă de 1.036.312 RON.

Instanţa de fond nu a luat în considerare obiecţiunile la raportul de expertiză contabilă, fiind total eronat să se raporteze venituri de încasat/drepturi constatate într-un an cumulat cu cele constatate în anii precedenţi, rezultatul fiind o majorare artificială a veniturilor de încasat în anul curent, fără acoperire în prevederile bugetare, cu consecinţa denaturării gradului de colectare.

De asemenea, instanţa de fond nu a luat în considerare obiecţiunile formulate la raportul de expertiză şi în ceea ce priveşte adresa nr. x/30.10.2015 transmisă de Trezoreria Statului, urmarea căreia în ceea ce priveşte completarea coloanei Încasări realizate aferente drepturilor constatate din anul 2014, doar cu încasările aferente drepturilor constatate în anul 2014, fără a trece şi încasările din rămăşiţe, intimata-reclamantă raportând valori aparţinând numai anului curent.

4. Decizia instanţei de recurs

Prin Decizia nr. 4229 din 28 septembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia taridivităţii ridicată din oficiu şi a respins recursul declarat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 30/CA din 5 martie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind tardiv formulat.

A respins recursul formulat de reclamanta UAT Oraşul Năvodari şi Primarul Oraşului Năvodari împotriva încheierii din 28 ianuarie 2019 şi sentinţei nr. 30/CA din 5 martie 2020 ale aceleiaşi instanţe, ca nefondat.

A respins recursul formulat de pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi şi Ministerul Finanţelor-Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor, ambii prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, împotriva sentinţei civile nr. 30 din 5 martie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

5. Contestaţia în anulare

Împotriva acestei decizii, recurenta-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice a formulat contestaţie în anulare, întemeiată pe art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., solicitând anularea deciziei şi soluţionarea cauzei pe fond şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată.

A susţinut recurenta că cererea de recurs a fost depusă în termenul legal, prin poştă, conform borderoului ataşat.

Contestaţia în anulare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 07.06.2023, sub nr. x/2023.

Prin Decizia nr. 5835 din 6 decembrie 2023, Înalta Curte a admis contestaţia în anulare formulată de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, a anulat Decizia nr. 4229 din 28 septembrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în ceea ce priveşte soluţia pronunţată asupra recursului declarat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi şi a acordat termen pentru soluţionarea recursului formulat de această pârâtă împotriva sentinţei civile nr. 30/CA din 5 martie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

A apreciat instanţa, în esenţă, că, în raport cu data depunerii cererii de recurs la serviciul poştal special, în mod eronat instanţa de recurs a apreciat că recursul DGRFP Galaţi este tardiv formulat.

II. Decizia instanţei de control judiciar asupra recursului formulat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate de recurenta-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte reţine că, prin actele contestate, autorităţile fiscale au constatat deficienţe în raportarea de către reclamanta UAT Năvodari a gradului de încasare a veniturilor proprii mai mare, prin utilizarea de date incorecte în determinarea acestui grad, ceea ce a condus la repartizarea unei sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local mai mare, pentru anii 2013, 2014 şi 2015.

Prin urmare, s-au dispus o serie de măsuri, printre care şi restituirea la bugetul de stat a sumei de 1.036.312 RON reprezentând sumă necuvenită primită din sumele defalcate din TVA alocate pentru echilibrarea bugetului local în contul "Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi" deschis la Trezoreria statului.

În acest context, reclamanta UAT Năvodari a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere vizând anulare a procesului-verbal de inspecţie, în contradictoriu cu emitentul DGRFP Galaţi şi cu cererea conexă, având ca obiect anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice-Serviciul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor, precum şi anularea procesului-verbal de inspecţie, în contradictoriu cu pârâta DGRFP Galaţi, capăt de cerere faţă de care a fost admisă excepţia litispendenţei cu acţiunea principală. Cadrul procesual a fost stabilit ca urmare a admiterii excepţiilor invocate, prin încheierea pronunţată de Curtea de Apel Constanţa la data 28 ianuarie 2019 în dosarul nr. x/2018.

Instanţa de fond a admis în parte acţiunea reclamantei, în sensul anulării în parte a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 15/C/18.07.2018 emise de Ministerul Finanţelor Publice-Serviciul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor, precum şi a Procesului-verbal de inspecţie nr. x/16.04.2018 întocmit de DGRFP Galaţi, în ceea ce priveşte recalcularea gradului de colectare şi a sumei repartizate din sume defalcate din TVA pentru echilibrare buget pentru anul 2014, cu consecinţa restituirii de către reclamantă la bugetul de stat a sumei de 489.817 RON reprezentând sumă primită necuvenit, precum şi a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, de la data primirii sumei până la data restituirii acesteia.

Prima instanţă a constatat că, pentru anul fiscal 2014, faţă de suma repartizată pentru echilibrarea bugetului de 2.874.000 RON (în baza gradului de încasare de 98,75% declarat de reclamantă), se reţine o diferenţă încasată în plus de 489.817 RON, faţă de suma corectă reţinută prin raportul de expertiză, de 2.384.183 RON (în baza gradului de încasare de 81,92% stabilit de expert).

Recurenta-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi a criticat soluţia instanţei de fond, susţinând, în esenţă, că în mod eronat nu a luat în considerare întreaga sumă încasată în plus de UAT Năvodari, stabilită potrivit expertizei contabile, pentru anii 2013-2015, în cuantum de 737.516 RON, obligând reclamanta la restituirea către bugetul de stat doar a sumei de 489.817 RON pentru anul 2014, rămânând astfel o diferenţă în sumă de 247.699 RON.

Or, cu privire la situaţia fiscală în anul 2013, Înalta Curte constată că instanţa de fond a reţinut precizările reclamantei, consemnate prin încheierea din 16 ianuarie 2020, în sensul că nu mai are interesul şi nu mai înţelege să susţină cererea de anulare în privinţa sumelor aferente anului 2013, întrucât din raportul de expertiză rezultă că a calculat incorect gradul de colectare pe anul 2012, ceea ce a condus la repartizarea unei sume mai mari cu suma de 224.869 RON, mai mult decât suma reţinută ca fiind în plus prin raportul de inspecţie, de 77.482 RON.

Referitor la situaţia fiscală stabilită pentru anii 2014 şi 2015, potrivit art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice:

"(1) Pentru finanţarea cheltuielilor publice prevăzute la art. 6, precum şi pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cu destinaţie specială şi, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale.

(4) Pentru repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, conform prevederilor alin. (3) lit. a), direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene procedează astfel:

f) sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare, precum şi pe judeţ şi municipiul Bucureşti vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin înmulţirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor încasate în anul financiar anterior încheiat şi suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor de încasat în anul financiar anterior încheiat. La calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanţele fiscale aflate în litigiu."

Raportat la dispoziţiile anterior citate, la calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanţele fiscale aflate în litigiu, deci nici la suma încasată şi nici la suma de încasat în anul financiar anterior încheiat.

Astfel, sunt nefondate susţinerile recurentei-pârâte Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi referitoare la modul de stabilire a gradului de încasare prin luarea în considerare a sumelor totale de drepturi constatate (inclusiv din anii precedenţi), precum şi a sumelor încasate aferente drepturilor constatate (inclusiv încasările din anii precedenţi/din rămăşiţe).

Gradul de necolectare se determină prin raportare la doi indicatori economico-financiari, respectiv suma impozitelor şi taxelor locale, redevenţe, chirii încasate în anul anterior încheiat şi suma impozitelor şi taxelor locale, redevente, chirii de încasat în anul anterior încheiat, fără a se lua în considerare creanţele fiscale aflate în litigiu.

Suma impozitelor şi taxelor locale, redevenţe, chirii reprezintă venituri proprii clasificate în Contul de execuţie a bugetului local sub denumirea de Drepturi constatate care sunt defalcate în Drepturi constatate din anii precedenţi şi în Drepturi constatate din anul curent.

În acord cu judecătorul fondului, instanţa de recurs reţine că cei doi indicatori se raportează la Total drepturi constatate (de încasat), precum şi la Total drepturi încasate din drepturile constatate, astfel încât sumele luate în calcul privesc sume cumulate în legătură cu anii în cauză, şi nu doar sumele născute în anii de referinţă. Astfel, în sumele încasate au fost incluse şi încasările din rămăşite, fiind evident că sumele din rămăşiţe nu au fost menţionate ca încasate în anii când trebuiau plătite.

În funcţie de aceste coordonate, în mod corect prima instanţă a stabilit că, pentru anul fiscal 2014, suma corectă ce trebuia repartizată pentru echilibrarea bugetului este de 2.384.183 RON (în baza gradului de încasare de 81,92% stabilit de expert) şi nu 1.938.000 RON (în baza gradului de încasare de 66,60%) aşa cum au reţinut organele fiscale.

Referitor la anul fiscal 2015, instanţa de fond a constatat că echipa de control a apreciat în mod corect faptul că UAT Năvodari a raportat un grad de încasare mai mare în vederea repartizării unor cote de TVA mai mari pentru echilibrarea bugetară; faţă de procentul recalculat prin raportul de expertiză, de 79,97%, sub pragul de 90% rezultat din Legea 186/2014 a bugetului de stat, rezultă că, pentru anul 2015, UAT Năvodari nu ar fi trebuit să primească suma de 22.380 RON.

Critica vizând faptul că instanţa de fond nu a luat în considerare Adresa nr. x/30.10.2015 a Trezoreriei Constanţa nu poate fi reţinută, de vreme ce aceasta a fost emisă în anul 2015 neputându-se extrapola asupra perioadelor anterioare emiterii acesteia. Nu în ultimul rând, prin răspunsul expertului la obiecţiunile formulate de pârâte, s-a răspuns argumentelor organelor fiscale, instanţa de fond în mod corect reţinând aceste aspecte.

De altfel, intimata-reclamantă UAT Oraşul Năvodari a precizat în faţa instanţei de fond că, pentru anul 2015, nu mai contestă sumele reţinute, în discuţie rămânând anii fiscali 2013 şi 2014, iar pentru anul 2013, după cum s-a constatat anterior, reclamanta a precizat că nu mai are interes în a solicita anularea sumelor defalcate pentru acest an.

2. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, motiv pentru care, în baza art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 30/CA din 5 martie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 20 martie 2024.