Military career selection: validity of extraordinary language evaluation sessions, secretarial attendance, and transparency of scoring in high-ranking appointments

Şedinţa publică din data de 14 martie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal (nouă) la data de 30 septembrie 2021, sub dosar nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, a solicitat anularea în tot a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.P. 199 din 26 februarie 2021 prin care s-a dispus numirea colonelului B. în funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei personal şi mobilizare a Statului Major al Apărării, anularea în tot a Hotărârii Comisiei de selecţie nr. 1 (CS nr. 1) din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, prin care a fost selectat domnul colonel B. pentru numirea în funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei personal şi mobilizare a Statului Major al Apărări, precum şi anularea în tot a Certificatului de competenţă lingvistică conform STANAG 6001, nivel 2222, acordat de către comisia de evaluare de specialitate din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, domnului colonel B..

Prin sentinţa civilă nr. 331/24.02.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa teritorială de soluţionare a cauzei formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Prin încheierea din data de 08 septembrie 2022 instanţa de fond a decăzut reclamantul din dreptul de a-şi mai modifica cererea de chemare în judecată, în sensul adăugării unui nou capăt de cerere, respectiv cel referitor la anularea pct. 1 din Anexa 2 a procesului-verbal nr. x, întrucât a fost formulat cu depăşirea momentului procesual indicat de art. 204 C. proc. civ., respectiv primul termen la care este legal citat, iar partea adversă s-a opus în mod expres modificării de acţiune.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 82 din 22 septembrie 2022, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea, ca neîntemeiată, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 82 din 22 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate, cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

Recurentul-reclamant a învederat, în esenţă, că hotărârea recurată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a prevederilor art. 17 alin. (3) din Normele privind evaluarea competentei lingvistice în Ministerul Apărării Naţionale prin interpretarea extensivă şi nefondată a acestui articol şi contrar prevedeilor legale şi principiilor de drept, prin considerarea practicii existente la nivelul Direcţiei generale de management resurse umane, ca izvor de drept, respectiv în afara legii.

Referitor la lipsa participării la proba interviului a secretarului comisiei, recurentul-reclamant a apreciat că motivarea instanţei de fond este neîntemeiată şi încearcă să justifice încălcarea atribuţiei de serviciu de către secretarul comisiei de interviu prin absenţa sa de la desfăşurarea interviului din perioada decembrie 2020 - februarie 2021 pentru încadrarea funcţiei de locţiitor al şefului Direcţiei personal şi mobilizare a Statului Major al Apărării (locţiitor sef DPM), nivel ierarhic 4, ID: x, invocând în acest sens şi prevederile art. 34 alin. (3) din Normele privind organizarea şi funcţionarea sistemului de ierarhizare şi selecţie în vederea evoluţiei în carieră a cadrelor militare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.69/2015.

Nu în ultimul rând, recurentul-reclamant a susţinut că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că nu a fost afectată transparenţa desfăşurării procedurii de selecţie prin faptul că nu a putut lua la cunoştinţă despre notele acordate de membrii Comisiei de interviu, despre necomunicarea posibilităţii de a contesta aceste rezultate şi despre neluarea la cunoştinţă a hotărârii comisiei de selecţie prin care a fost selectat colonelul B., întrucât tocmai lipsa acestor elemente i-au încălcat dreptul şi interesul său legitim de a participa în calitate de candidat la un proces de selecţie obiectiv, corect şi imparţial. Aşa cum a arătat şi în cererea de chemare în judecată, toate aceste nelegalităţi au determinat favorizarea în mod nejustificat a unuia dintre candidaţii care au participat la procesul de selecţie în cauză şi, implicit, prin aceasta, la vicierea rezultatului final, în defavoarea sa.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Apărării Naţionale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea hotărârii sentinţei de fond, ca temeinică şi legală, reiterând, în esenţă, apărările susţinute în faţa primei instanţe.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit acestuia, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe fiind expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt reţinută în cauză şi necontestată de recurent.

Astfel, în fapt, în Buletinul Informativ al Armatei nr. 12/14.12.2020, pag. 20, nr. crt. 1 a fost scoasă la concurs funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei personal şi mobilizare, nivel ierarhic 4, ID: x, funcţie prevăzută cu grad de general de brigadă.

Ulterior, în perioada decembrie 2020- februarie 2021 s-a desfăşurat procesul de selecţie care a constat în două etape conform Normelor privind organizarea şi funcţionarea sistemului de ierarhizare şi selecţie în vederea evoluţiei în carieră a cadrelor militare aprobate prin Ordinul Ministrului apărării naţionale nr. M 69/2015.

În prima parte, conform art. 9 din Norme, Comisia de selecţie nr. 1 a verificat întrunirea criteriilor obligatorii, a condiţiilor de studii de către solicitanţi şi a evaluat şi ierarhizat candidaţii care au întocmit rapoarte personale în vederea participării la procedura de selecţie .

A doua parte a constat în susţinerea unui interviu la data de 02 februarie 2021 conform art. 9 lit. j) de către candidaţii care au întrunit condiţiile după prima etapă, fiind respinşi la această probă 2 din cei 4 candidaţi rămăşi în procesul de selecţie.

În urma întocmirii tabelului centralizator cu ierarhia finală a candidaţilor, rezultată după analiza în comisia de selecţie şi după desfăşurarea interviului, domnul colonel B. a obţinut cel mai mare punctaj, iar reclamantul al doilea punctaj .

Ca urmare, s-a emis hotărârea Comisiei de selecţie nr. 3 din data de 17.02.2021, înregistrată sub nr. C 960 care ulterior a fost transmisă Ministrului Apărării Naţionale şi care, în virtutea competenţei de numire în funcţii, a emis Ordinul nr. MP nr. 199/26.02.2021, prin care s-a dispus numirea în funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei personal şi mobilizare a Statului Major al Apărării al colonelului B. .

Prin sentinţa recurată, acţiunea privind anularea actelor prin care a fost selectat domnul colonel B. pentru numirea în funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei personal şi mobilizare a Statului Major al Apărării a fost respinsă, reclamantul reiterând aspecte prezentate în faţa primei instanţe, sub formă de critici de nelegalitate, pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, urmând să le analizeze în mod unitar şi să le răspundă prin argumente comune în raport de finalitatea concretă a acestora.

Criticile privind organizarea sesiunii de evaluare lingvistice extraordinare în urma căreia a fost acordat de către Comisia de Evaluare de specialitate din cadrul MAN, domnului Colonel B. certificatul de competenţă lingvistică STANAG 6001, nivel 2222, respectiv încălcarea prevederilor art. 17 alin. (3) din Normele privind evaluarea competentei lingvistice în Ministerul Apărării Naţionale, sunt nefondate.

Potrivit art. 17 alin. (3) din Normele privind evaluarea competenţei lingvistice în Ministerul Apărării Naţionale aprobate prin Ordinul nr. M21/05.02.2010:

"(3) Sesiunile de evaluare extraordinare se planifică şi se desfăşoară la ordinul şefului Direcţiei management resurse umane în afara perioadei de desfăşurare a sesiunilor de evaluare ordinare. Organizarea şi desfăşurarea acestor sesiuni se fac în situaţii speciale care impun evaluarea personalului în regim de urgenţă, precum dislocarea unor forţe în teatrele de operaţii sau ocuparea unor funcţii NATO".

Procedând la propria interpretare logico-teleologică a normei legale incidente, instanţa de control judiciar constată că în mod legal a reţinut judecătorul fondului faptul că organizarea şi desfăşurarea sesiunilor extraordinare se realizează în situaţii speciale care impun evaluarea personalului în regim de urgenţă, urgenţa fiind cea care justifică organizarea acestor sesiuni şi că în mod exemplificativ şi nu limitativ, s-au indicat situaţii de urgenţă posibile, utilizarea adverbului "precum" anunţând o enumerare, o lămurire a posibilelor cazuri de urgenţă fără însă a fi limitate la acestea.

Totodată, deşi recurentul-reclamant contestă relevanţa practicii administrative a autorităţii intimate în situaţii în care a procedat la organizarea unor astfel de sesiuni extraordinare, instanţa de recurs constată că unul dintre principiile care stau la baza organizării şi desfăşurării activităţii de evaluare a competenţei lingvistice statuat la art. 5 lit. b) din Normele privind evaluarea competenţei lingvistice în Ministerul Apărării Naţionale aprobate prin Ordinul nr. M21/05.02.2010 este cel privind nondiscriminarea şi egalitatea de şanse pentru toate categoriile de personal evaluat şi că activitatea de evaluare a competenţei lingvistice are drept scop, printre altele, ocuparea funcţiilor specifice din Ministerul Apărării Naţionale pentru care se impune cunoaşterea limbilor străine, conform art. 3 din acelaşi act normativ.

În aceste condiţii, este relevantă practica administrativă probată în faţa instanţei de fond prin depunerea la dosar a documentelor care atestă organizarea de sesiuni extraordinare de evaluare a competenţei lingvistice a altor cadre militare care au candidat la selecţii organizate pentru ocuparea unor funcţii de vizibilitate, fiind evident că în aria situaţiilor de urgenţă la care se referă textul legal a fost în mod constant inclusă de autoritatea intimată şi situaţia celor care participă la selecţii pentru ocuparea unor funcţii de vizibilitate (pentru toate funcţiile prevăzute cu gradul de general) sau de reprezentare, astfel încât conduita Comisiei de evaluare din cadrul MAN respectă, atât criteriile de previzibilitate şi transparenţă, cât şi principiul nondiscriminării, constatându-se o abordare echidistantă în raport de cadrele militare ce participă în calitate de candidaţi, nefiind organizată o sesiune extraordinară de evaluare doar a candidatului B. în contra uzanţelor obişnuite, organizarea acestei sesiuni având totodată şi rolul de a îndeplini scopul pentru care a fost reglementată această activitate de evaluare, respectiv de a da posibilitatea celor care au abilităţile lingvistice necesare să participe la concursurile de ocupare a funcţiilor specifice din cadrul ministerului de resort.

Criticile privind lipsa participării la proba interviului a secretarului comisiei, respectiv a încălcărilor prevederilor art. 34 alin. (3) din Normele privind organizarea şi funcţionarea sistemului de ierarhizare şi selecţie în vederea evoluţiei în carieră a cadrelor militare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.69/2015, sunt nefondate.

Potrivit art. 6 din Normele privind organizarea şi funcţionarea sistemului de ierarhizare şi selecţie în vederea evoluţiei în carieră a cadrelor militare aprobate prin Ordinul MAN nr. 69/28 iulie 2015 secretariatele tehnice sunt entităţi organizaţionale permanente care se constituie la nivelul structurilor pe lângă care funcţionează comisiile de selecţie şi au rolul de a susţine activitatea acestora, responsabilităţile acestora fiind stipulate de către aret. 29 din acelaşi act normativ fiind următoarele:

a) să centralizeze documentele prevăzute la art. 27 lit. c) - f);

b) să genereze, din aplicaţia informatică C., fişele cu principalele date ale cadrelor militare care s-au înscris la selecţie;

c) să analizeze documentele prevăzute la lit. a) şi b) pentru verificarea îndeplinirii criteriilor obligatorii prevăzute în secţiunea A a anexei nr. 11 sau a anexei nr. 111, după caz, precum şi a condiţiilor prevăzute de lege pentru admiterea cadrelor militare la analiză în cadrul comisiilor de selecţie;

d) să întocmească, pe grade şi în ordine alfabetică, tabelul cuprinzând cadrele militare care nu îndeplinesc criteriile obligatorii, conform modelului specificat în anexa nr. 4, şi tabelul cu cadrele militare care îndeplinesc criteriile obligatorii pentru a fi analizate în cadrul comisiilor de selecţie, conform modelului specificat în anexa nr. 5, pe care le prezintă membrilor comisiilor de selecţie, însoţite şi de opţiunile şi datele suplimentare furnizate de comandanţii/şefii ierarhici, precum şi cele rezultate din memoriile originale;

e) să întocmească pentru fiecare candidat fişa de evaluare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 sau anexa nr. 111, după caz;

f) să întocmească tabelul centralizator cu propunerile pentru înaintarea în gradul următor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6;

g) să centralizeze punctajul acordat de către membrii comisiilor de selecţie şi să întocmească tabelul centralizator cu ierarhia, în ordinea descrescătoare a mediilor aritmetice obţinute de cadrele militare evaluate, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13;

h) să redacteze, în urma desfăşurării şedinţelor comisiilor de selecţie, procesul-verbal, conform precizărilor din anexa nr. x, la care anexează tabelul centralizator prevăzut la lit. g);

i) să comunice în scris comandanţilor/şefilor structurilor militare în care sunt încadrate cadrele militare înscrise la selecţie, precum şi celor care organizează interviul candidaţii care îndeplinesc condiţiile pentru a participa la interviu;

j) să comunice în scris comandanţilor/şefilor structurilor militare în care sunt încadrate cadrele militare înscrise la selecţie candidaţii care nu au obţinut nota minimă la interviu sau nu au fost ierarhizaţi de comisia de selecţie, cu precizarea criteriilor obligatorii neîndeplinite;

k) să trimită documentele cadrelor militare înscrise la selecţie la structurile cu atribuţii în domeniu, în vederea eliberării avizului de specialitate, potrivit legislaţiei specifice, pentru încadrarea funcţiilor care necesită acest aviz, potrivit prevederilor art. 42;

l) să întocmească tabelul centralizator cu ierarhia finală a candidaţilor, rezultată după analizarea în comisia de selecţie şi desfăşurarea interviului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9;

m) să redacteze hotărârea comisiei de selecţie în baza procesului-verbal prevăzut la lit. h) şi a) procesului-verbal al comisiei de interviu, după caz, conform modelului prevăzut în anexa nr. x;

n) să întocmească tabelul cu candidaţii selecţionaţi, conform modelului prevăzut în anexa nr. 14, şi să îl înainteze, împreună cu copia hotărârii comisiei de selecţie sau un extras al acesteia, după caz, comandanţilor/şefilor care au competenţa de a emite ordine de numire în funcţie/înaintare în grad;

o) să informeze în scris structurile care au înaintat rapoartele candidaţilor despre punctajele obţinute şi locurile pe care s-au clasat aceştia;

p) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor despre candidaţii evaluaţi, punctajele acordate şi hotărârile adoptate.

Totodată, conform art. 34 alin. (3) din Norme, "activitatea comisiei este sprijinită de un secretar care se numeşte, de regulă, din rândul ofiţerilor care încadrează structura/modulul de resurse umane al unităţii militare organizatoare; acesta participă la desfăşurarea interviului şi întocmeşte procesul-verbal în care se consemnează rezultatele obţinute de candidaţi, dar nu acordă note, nu se pronunţă şi nu emite opinii pe perioada interviului".

Din interpretarea logico-juridică a dispoziţiilor legale anterior enunţate, contrar susţinerilor recurentului-reclamant, se reţine că rolul secretariatelor tehnice nu este acela de garant al corectitudinii şi imparţialităţii susţinerii probelor de către candidaţi, ci de suport administrativ - organizatoric pentru comisia de interviu, mai concret, de a întocmi procesul-verbal în care se consemnează rezultatele obţinute de candidaţi.

Or, deşi recurentul-reclamant reiterează argumentaţia referitoare la presupusa încălcare de către secretarul comisiei de interviu a atribuţiilor de serviciu, aspect care nu face de altfel obiectul prezentului litigiu dedus judecăţii, la dosarul instanţei de fond înregistrat iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti se regăseşte situaţia cu rezultatele obţinute de candidaţi la interviu din care reiese că au fost consemnate rezultatele obţinute de candidaţi la interviu şi că cei care au acordat notele au fost doar membrii comisiei de interviu.

În acest context, se reţine şi că secretarul nu a fost membrul comisiei de interviu, neavând nicio atribuţie în procesul de evaluare, iar o eventuală lipsă a acestuia de la desfăşurarea interviului nu a vătămat în vreun fel pe recurent sau un drept al acestuia reglementat de lege pentru ca să fie atrasă nulitatea actelor atacate.

De altfel, aşa cum s-a reţinut anterior, rolul secretariatelor tehnice, astfel cum este reglementat de dispoziţiile legale incidente, este unul de suport administrativ - organizatoric, iar în cazul dedus judecăţii a fost îndeplinit, fiind consemnate rezultatele obţinute de candidaţi la proba interviului.

Nu în ultimul rând, nefondate sunt şi criticile privind afectarea transparenţei desfăşurării procedurii de selecţie prin faptul că recurentul-reclamant nu a putut lua la cunoştinţă despre notele acordate de membrii Comisiei de interviu, despre necomunicarea posibilităţii de a contesta aceste rezultate şi despre neluarea la cunoştinţă a hotărârii comisiei de selecţie prin care a fost selectat colonelul B..

Astfel, aşa cum în mod corect a reţinut şi judecătorul fondului, criticile recurentului-reclamant vizează în concret o eventuală imposibilitate de a ataca în faţa instanţei actele considerate de acesta ca fiind nelegale, or, faptul că a putut declanşa acest litigiu, având cunoştinţă astfel de rezultatul concursului, iar actele care au stat la baza emiterii celor trei acte contestate au fost depuse la dosarul cauzei până la primul termen de judecată în faţa instanţei de fond, invalidează această ipoteză.

Totodată, deşi recurentul-reclamant continuă să susţină că astfel i-a fost încălcat dreptul la un proces de selecţie obiectiv, corect şi imparţial, chestiunile reclamate de acesta vizează mai degrabă conduita ulterioară a autorităţii intimate, de după derularea procedurii de selecţie, iar nu procesul de selecţie în sine, iar instanţa de recurs reţine că oricum, şi după surmontarea acestora, prin depunerea de către autoritatea intimată la dosarul cauzei a documentaţiei care a stat la baza emiterii actelor contestate, recurentul-reclamant nu a adus alte critici şi nici nu a arătat cum în continuare procesul de selecţie ar fi fost viciat din această perspectivă.

În consecinţă, în mod corect a reţinut instanţa de fond că motivele de nelegalitate invocate de reclamant sunt neîntemeiate, hotărârea instanţei de fond fiind astfel dată cu interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept material incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, constatând că în cauză nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) şi (2) şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 82 din 22 septembrie 2022 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 14 martie 2024.