Misclassification of sector in administrative monitoring committee selection procedure violates legitimate interest

Şedinţa publică din data de 08 martie 2024

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, la data de 15.02.2016 sub dosar nr. x/2016, A. - Filiala Bucureşti - Ilfov a formulat contestaţie la procedura de selecţie iniţiată şi organizată de MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE - Direcţia Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit, prin "Anunţ privind selecţia partenerilor relevanţi pentru Comitetul de Monitorizare al POPAM 2014-2020", aprobat de Ministerul Agriculturii prin Ordinul nr. 25 din 07.01.2016 şi publicat la data de 07.01.2016 pe site-ul autorităţii.

Prin Decizia nr. 243/C5/250 pronunţată la data de 23.02.2016, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a admis excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 26.02.2016, sub nr. x/2016, iar, la termenul de judecată de la data de 24 octombrie 2016, cauza a fost declinată spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Prin sentinţa civilă nr. 1634 din data de 05.05.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată.

Această soluţie a fost atacată cu recurs, iar în cadrul primului ciclu procesual, a fost desfiinţată prin Decizia nr. 995 de la data de 20 februarie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, dosarul fiind trimis spre rejudecare primei instanţe.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată cu nr. x/2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1557 de la data de 2 noiembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta A. - Filiala Bucureşti - Ilfov, în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE - Direcţia Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit şi B..

A anulat în parte "Lista finală a candidaţilor declaraţi admişi ca urmare a selecţiei membrilor parteneri non-instituţii publice pentru CMPOPAM 2014 - 2020" emisă de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Pescuit - Autoritate de management pentru POP, în ceea ce priveşte selecţia pentru structurile "Reprezentant societate civilă/parteneri socio - economici reprezentativi pentru sectorul de acvacultură şi procesare" şi "ONG de mediu, dezvoltare durabilă" şi a dispus reevaluarea formularelor de intenţie depuse în referire la selecţia membrilor pentru structurile "Reprezentant societate civilă/parteneri socio - economici reprezentativi pentru sectorul de acvacultură şi procesare" şi "ONG de mediu, dezvoltare durabilă".

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei menţionate la punctul anterior, a declarat recurs pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE - Direcţia Generală Pescuit - Autoritate de management pentru POP solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ., admiterea căii de atac, casarea hotărârii primei instanţe, iar pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată.

În esenţă, în motivare, a arătat că au fost interpretate greşit normele de drept procedural şi material prevăzute în Legea nr. 554/2004, referitoare la condiţiile de admisibilitate a cererii în contencios administrativ, respectiv art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), o) şi p) si art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, anularea unui act administrativ se poate dispune numai în cazul în care instanţa de judecată ajunge la concluzia că, în speţă, a fost vătămat vreun drept recunoscut de lege ori un interes legitim al unei persoane. Or, din considerentele sentinţei atacate, nu se poate desprinde o asemenea concluzie, din moment ce chiar prima instanţă a reţinut faptul că, "partea reclamantă nu a justificat existenta vreunei vătămări sub aspectul încălcării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat fată de procedura de selecţie".

De asemenea, obiectul de activitate a A. nu poate fi evaluat/stabilit în funcţie de denumirea entităţii, ceea ce înseamnă că, în mod automat, denumirea entităţii nu prezintă relevanţă cu privire la încadrarea reclamantei în structura corespunzătoare din cadrul CM POPAM 2014 - 2020. Astfel, a arătat că obiectivele menţionate de A. în Formularul de intenţie din dosarul CNSC vizează activităţi legate de îmbunătăţirea calităţii biomediului acvatic din cadrul sistemelor tehnologice din acvacultura, precum şi prelucrarea şi valorificarea bioproduselor rezultate din acest domeniu, iar nu în realizarea de tehnologii de acvacultura în ceea ce priveşte reproducerea sau creşterea materialului piscicol sau a nevertebratelor.

Dimensiunea grupului ţintă al A. este aproximativ de 3.000 entităţi, companii ce au licenţă de acvacultura; companii interesate de a face investiţii în acvacultura, personal al agenţilor economici ce au activitate în domeniul acvacultura, companii ce se ocupă cu comercializarea produselor piscicole şi de acvacultura, autorităţi locale şi centrale de specialitate din domeniul acvacultura, pescuit, mediu dezvoltare,

În plus, invitarea şi acceptarea de către A. de a participa la Grupul tehnic de lucru - Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii indică acceptarea, fără echivoc, a rezultatului final al selecţiei partenerilor relevanţi non - instituţii publice, motiv pentru care MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE consideră că drepturile si interesele legitime ale A. nu au fost vătămate.

Prin urmare, a opinat că în cadrul procedurii de selecţie a membrilor Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operaţional Pescuit şi Afaceri Maritime 2014 - 2020, portofoliul A. a fost evaluat în mod corect, motiv pentru astfel că actul administrativ "Lista finală a candidaţilor declaraţi admişi ca urmare a selecţiei membrilor parteneri non-instituţii publice pentru CMPOPAM 2014 - 2020" întruneşte toate condiţiile de legalitate, emiterea acestuia neaducând nicio vătămare vreunui drept sau interes legitim al A..

În raport de considerentele anterioare, a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate si, ca urmare a rejudecării cauzei, a solicitat respingerea, în tot, a acţiunii.

Cu privire la eventuala obligare a instituţiei recurente la plata cheltuielilor de judecată, a solicitat respingerea cererii, sau, cel puţin, cenzurarea cuantumului respectivelor cheltuieli.

Dacă se va aprecia întemeiată cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată, a solicitat verificarea înscrisurilor care dovedesc efectuarea acestora şi reducerea cuantumului raportat la munca depusă de apărătorul intimatei, numărul termenelor,etc.

În lumina dispoziţiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ., instanţa este îndreptăţită să aprecieze în ce măsură onorariul părţii intimate trebuie suportat de partea căzută în pretenţii, faţă de întinderea pretenţiilor şi de complexitatea cauzei.

În drept, a invocat art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art. 483 - 487 C. proc. civ. şi judecata în lipsă în conformitate cu art. 223 coroborat cu art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata - pârâtă B. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs, cu menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei civile atacate în cauza de faţă, aceasta fiind dată cu aplicarea dispoziţiilor legale incidente cauzei.

A arătat că a justificat existenta vătămării sub aspectul încălcării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat fată de procedura de selecţie şi «Lista candidaţilor declaraţi admişi ca urmare a selecţiei membrilor parteneri non-instituţii publice pentru CM POPAM 2014 - 2020» raportat la categoriile de parteneri non-instituţionali, care nu au fost vizate prin candidatura sa din Formularul de intenţie.

Este de acord cu ceea ce prima instanţă a reţinut cu privire la faptul că persoanele fizice şi juridice pot invoca vătămarea unui interes public care la bază are vătămarea interesului privat al acestora, nefiind, de principiu, interzisă o acţiune prin care se urmăreşte apărarea unui interes legitim public.

Faţă de aspectele menţionate, în cadrul procedurii de selecţie a membrilor Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operaţional Pescuit şi Afaceri Maritime 2014 - 2020, portofoliul A. nu a fost evaluat în mod corect, motiv pentru care a susţinut că actul administrativ "Lista finală a candidaţilor declaraţi admişi ca urmare a selecţiei membrilor parteneri non-instituţii publice pentru CMPOPAM 2014 - 2020" nu întruneşte toate condiţiile de legalitate.

În concluzie, a solicitat respingerea recursului si menţinerea soluţiei date de instanţa de fond ca fiind legala si temeinica si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

1.5. Răspunsul la întâmpinare

Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar, recurentul - pârât MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului întâmpinării depuse de B. şi respectiv înlăturarea apărărilor formulate de această parte procesuală.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, faţă de următoarele considerente:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Cu titlu preliminar, se impune a se preciza că în partea introductivă a prezentei decizii civile a fost admisă excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului întâmpinării B. cu motivarea oferită de instanţa de control judiciar în sensul că nu este indicat numele reprezentantului societăţii, fiind aplicată pe ultima filă din întâmpinare doar ştampila societăţii, alături de o semnătură indescifrabilă. În aceste condiţii, instanţa de control judiciar nu va ţine cont de apărările expuse în cuprinsul întâmpinării de la dosar.

Analizând cuprinsul cererii de recurs, instanţa de control judiciar reţine, pe de o parte, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. este formal invocat iar criticile expuse în susţinerea acestui motiv de nelegalitate pot fi subsumate motivului de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că vor fi analizate de instanţă din perspectiva greşitei interpretări şi aplicări a normelor de drept material.

Referitor la susţinerile recurentului care vizează fondul cauzei, Înalta Curte constată că acesta a invocat interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), o) şi p) si art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, Înalta Curte va avea în vedere dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora, constatând nelegalitatea actului administrativ, instanţa de judecată este îndreptăţită "(...) să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă."

Totodată, potrivit art. 18 alin. (4) din acelaşi act normativ, "(4) Atunci când obiectul acţiunii în contencios administrativ îl formează un contract administrativ, în funcţie de starea de fapt, instanţa poate: a) dispune anularea acestuia, în tot sau în parte; b) obliga autoritatea publică să încheie contractul la care reclamantul este îndrituit; c) impune uneia dintre părţi îndeplinirea unei anumite obligaţii; d) suplini consimţământul unei părţi, când interesul public o cere; e) obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale şi morale."

Va observa instanţa de recurs că reclamanta a solicitat obligarea autorităţii publice la modificarea actului administrativ/emiterea unui act de modificare, în scopul aducerii conţinutului acestuia în acord cu normele juridice incidente în materia supusă verificării.

Or, având în vedere că prin dispoziţiile legale anterior citate se instituie un contencios de plină jurisdicţie, instanţa de contencios administrativ putând dispune nu doar anularea actului, ci şi emiterea/modificarea actului administrativ, pentru a fi în acord cu norma care a stat la baza emiterii acestuia, nu se poate susţine în mod valid că prin sentinţa recurată s-ar fi încălcat dispoziţiile legale privind admisibilitatea acţiunii în contencios administrativ.

Prin urmare, primul motiv de nelegalitate invocat de recurent este nefondat.

Din considerentele sentinţei recurate rezultă că instanţa de fond a analizat toate criticile de nelegalitate expuse in susţinerea acţiunii de intimata - reclamantă şi a identificat anumite vicii de nelegalitate ale actului administrativ contestat, soluţie pe care şi Înalta Curte o apreciază ca fiind corectă.

Astfel, a reţinut judecătorul fondului că reclamanta a justificat o vătămare în cauza de faţă din perspectiva includerii sale în procedura de selectare a partenerului non-instituţional "ONG de mediu, dezvoltare durabilă" şi neincluderii sale în procedura de selectare a unui "Reprezentant societate civilă/parteneri socio - economici reprezentativi pentru sectorul de acvacultură şi procesare", în raport de categoria pentru care şi-a depus candidatura prin Formularul de intenţie, anume "Acvacultură".

În mod corespunzător, partea reclamantă nu a justificat existenţa vreunei vătămări sub aspectul încălcării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat faţă de procedura de selecţie şi "Lista candidaţilor declaraţi admişi ca urmare a selecţiei membrilor parteneri non-instituţii publice pentru CM POPAM 2014 - 2020" raportat la celelalte categorii de parteneri non-instituţionali, dat fiind că acelea nu au fost vizate prin candidatura sa din Formularul de intenţie.

Aşadar, în raport de considerentele primei instanţe, Înalta Curte apreciază că este neîntemeiată critica din recurs potrivit căreia prima instanţă, deşi a reţinut că reclamanta nu a demonstrat vătămarea unui drept recunoscut de lege sau a unui interes legitim, a procedat la anularea, în parte, a actului administrativ atacat.

Dimpotrivă, soluţia primei instanţe este legală, vătămarea fiind dovedită de reclamantă, care a fost evaluată nelegal în procedura de selectare a partenerului non -instituţional "ONG de mediu, dezvoltare durabilă" iar nu în procedura de selectare a unui "Reprezentant societate civilă/parteneri socio - economici reprezentativi pentru sectorul acvacultură şi procesare" pentru care aceasta îşi depusese candidatura.

Ca atare, nelegalitatea actului administrativ este determinată de evaluarea defectuoasă realizată de recurentul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Pescuit - Autoritate de management pentru POP în ceea ce priveşte selecţia pentru structurile "Reprezentant societate civilă/parteneri socio - economici reprezentativi pentru sectorul de acvacultură şi procesare" şi "ONG de mediu, dezvoltare durabilă", din moment ce reclamanta A. a fost tratată din perspectiva acestui din urmă domeniu, iar nu raportat la cel pentru care candidase. Astfel, în condiţiile în care POPAM 2014 - 2020 nu permitea modificarea unilaterală de către evaluator a domeniului relevant pentru activitatea candidatului, acesta era singurul care îşi asuma corectitudinea informaţiilor şi alegerea de a viza un anumit domeniu prin Formularul de intenţie.

Alături de prima instanţă, şi instanţa de control judiciar constată că actul administrativ atacat a produs o vătămare drepturilor recunoscute de lege reclamantei, care nu poate fi analizată prin raportare la rezultatul final al procedurii de evaluare a criteriilor, procedura de selecţie fiind condiţionată de încadrarea corectă în domeniul reprezentativ, potrivit voinţei exprimate de titular în cuprinsul Formularului de intenţie. În acest context, Înalta Curte va reţine caracterul nefondat şi al celui de-al doilea set de critici expuse de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Pescuit - Autoritate de management pentru POP în cadrul recursului.

În continuare, Înalta Curte constată că prin cererea de recurs, în afară de lipsa vătămării, nu au fost formulate critici cu privire la argumentele de drept avute în vedere de instanţa de fond la pronunţarea soluţiei a cărei legalitate este supusă controlului instanţei de recurs.

Faptul că recurentul îşi exprimă dezacordul cu privire la soluţia primei instanţe prin reluarea susţinerilor din întâmpinarea formulată la fondul cauzei nu înseamnă că prezintă în cuprinsul cererii de recurs motive de nelegalitate dintre cele prevăzute expres şi limitativ de disp. art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte subliniază că recursul este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia se poate solicita instanţei de control judiciar, în condiţiile şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, reformarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond sau de instanţa de apel în anumite cazuri prevăzute de lege.

Conform prevederilor legale în vigoare, recursul nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai controlul legalităţii hotărârii atacate, respectiv al concordanţei acesteia cu dispoziţiile legii materiale şi procesuale aplicabile. Astfel, motivele de recurs vizează numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau şi netemeinicia acesteia.

Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Prin urmare, în soluţionarea căii de atac a recursului, instanţa nu poate proceda la o reanalizare a susţinerilor de la fondul cauzei, ci numai la examinarea motivelor de nelegalitate care trebuie menţionate în cererea de recurs, în conformitate cu disp. art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. care stabilesc că cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

2.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împotriva sentinţei civile nr. 1557 din 2 noiembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 8 martie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.