Securitate collaborator status: scope of duress defense under O.U.G. 24/2008

Şedinţa publică din data de 7 martie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 15.07.2021, sub nr. x/2021, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat instanţei să constatate existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârât.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 322 din 22 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis cererea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A., şi s-a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul A. solicitând admiterea căii de atac şi, în rejudecare, respingerea acţiunii introductive, cu obligarea intimatului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.

În esenţă, a arătat că în anul 1983 tatăl său a fost anchetat de Miliţia din comuna Vărgata, jud. Mureş, acesta fiind motivul pentru care a fost şantajat şi s-au făcut presiuni asupra sa să semne un act de colaborare cu Miliţia din comună.

A menţionat că nu a semnat niciun act de colaborare cu Organele de Securitate astfel cum se susţine, neexistând la dosar probe în acest sens. Consimţământul său a fost viciat şi a semnat actul de colaborare cu Miliţia Vărgata, fiind şantajat moral şi ameninţat că tatăl său va fi privat de libertate, motiv pentru care consideră că nu poate fi acuzat că ar fi avut calitatea de colaborator al Securităţii.

Totodată, a afirmat că nu ştia că Miliţia ar fi fost subordonată Securităţii, iar după decembrie 1989 nu a mai dat nicio notă informativă Organelor de Miliţie (ulterior Poliţie), aspect ce dovedeşte faptul că dacă nu a mai fost şantajat şi nu s-au mai exercitat forte coercitive asupra sa, voinţa nemaifiindu-i viciată prin violenţă, nu a mai colaborat cu organele amintite.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea argumentaţiei în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, considerând că sentinţa atacată este legală şi temeinică, instanţa constatând în mod corect că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 07 martie 2024, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

2.1. Cu titlu preliminar, Înalta Curte urmează să respingă excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, constatând că recurentul-pârât a formulat argumente de ordin critic care se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. (8) C. proc. civ.

2.2. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârât este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin cererea introductivă, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat instanţei constatarea calităţii de colaborator al Securităţii în persoana pârâtului A..

Instanţa de primă jurisdicţie a admis acţiunea reclamantului şi a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii, reţinând că activitatea desfăşurată de acesta, se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Instanţa de control judiciar constată că soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate, nefiind incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

O.U.G. nr. 24/2008 este actul normativ prin care s-a instituit o condamnare a regimului totalitar comunist prin deconspirarea lucrătorilor de securitate şi a colaboratorilor acesteia, apreciat ca fiind una dintre componentele majore ale perpetuării regimului comunist ca societate totalitară.

Potrivit art. 2 lit. b) teza I din O.U.G.. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, prin colaborator al Securităţii se înţelege "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului."

Voinţa legiuitorului a fost în sensul de a pune pe acelaşi plan, sub aspect probator, notele şi informaţiile scrise de informatori/colaboratori cu consemnările lucrătorilor Securităţii, toate aceste documente bucurându-se de prezumţia relativă de veridicitate. Însă, pentru a se produce efectul urmărit, consemnările cuprinse în note trebuie să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist săvârşite de persoane determinate sau cel puţin determinabile.

În prezenta cauză, este de necontestat că pârâtul a fost recrutat de IJ Mureş, sub numele conspirativ "KARLA"/"B." şi că a redactat şi semnat olograf Angajamentul din 27.04.1983 .

De asemenea, nu sunt contestate nici cele trei note informative date olograf şi semnate cu numele conspirativ "B." din 14.09.1985, 27.11.1985 şi 04.12.1985, înscrisuri cu privire la care instanţa de fond a reţinut că prezintă relevanţă din perspectiva stabilirii calităţii de colaborator al Securităţii, redând în mod exhaustiv fragmente din cuprinsul acestora.

Instanţa de control judiciar reţine că prima condiţie, care se referă la furnizarea unor informaţii prin care se denunţau activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist este îndeplinită având în vedere conţinutul celor trei note informative menţionate anterior care cuprind relatări despre cetăţeni determinaţi (numitul A.E. din Mitreşti, numita M.A. împreună cu familia sa, numitul S.S. din Mitreşti, numitul S.B.E. din comuna Vărgata, profesor la şcoala generală) cu privire la activităţii/atitudini potrivnice regimului, respectiv informaţiile referitoare la apartenenţa unei persoane la o grupare religioasă, precum şi discuţii purtate de persoane referitoare la condiţiile de viaţă din Republica Socialistă România privind raţionalizarea pâinii sau a altor alimente.

Informaţiile referitoare la apartenenţa unei persoane la o grupare religioasă, în condiţiile în care ideologia regimului comunist era incompatibilă cu noţiunea de religie, reprezenta o atitudine potrivnică regimului comunist, iar denunţarea acestei apartenenţe îndreptăţeşte reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii. În plus, este cunoscut faptul că respectivul regim încerca să descurajeze şi să limiteze prin toate mijloacele practicarea religiei, în special activităţile cultelor minoritare, chiar şi a celor care se bucurau de o recunoaştere oficială.

Totodată, în deplin acord cu instanţa de fond, Înalta Curte reţine că erau considerate potrivnice regimului totalitar comunist toate comentariile referitoare la nivelul de trai sau la restricţiile impuse de regim care sunt de natură a aduce atingere nivelului de trai a cetăţenilor în perioada comunistă.

Instanţa de control judiciar constată că este îndeplinită în speţă şi cea de-a doua condiţie prevăzută de textul de lege menţionat, aceea ca informaţiile să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Informaţiile furnizate, prin conţinutul acestora, au vizat dreptul la viaţă privată consacrat de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi dreptul la libertatea gândirii, a conştiinţei şi a religiei, consacrat de art. 18 din acelaşi Pact. Potrivit dispoziţiilor O.U.G.. nr. 24/2008, nu este necesar a se dovedi intenţia de a se aduce atingere acestor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului şi nici caracterul efectiv al încălcării, este suficient a se constata că a existat posibilitatea ca persona în cauză să conştientizeze că asupra persoanelor vizate de informaţiile respective pot fi luate măsuri de urmărire şi verificare, prin care se încalcă drepturi fundamentale.

În ceea ce priveşte apărările invocate în subsidiar de către recurentul-pârât, în sensul că notele informative au fost date ca urmare a şantajului moral şi a ameninţărilor referitoare la privarea de libertate a tatălui său, Înalta Curte reţine că, potrivit textului art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, sunt prevăzute doar două situaţii de natură a înlătura calitatea de colaborator al Securităţii, una când persoana a furnizat informaţiile în timpul unei anchete sau a unui proces penal şi cea de-a doua în cazul în care persoana care a furnizat informaţiile nu împlinise 16 ani. Nici una din aceste două situaţii nu poate fi reţinută în speţă.

În raport de toate aceste considerente, Înalta Curte reţine că activitatea desfăşurată de recurentul-pârât în calitate de colaborator al organelor de securitate se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, motiv pentru care în mod corect instanţa de fond a admis acţiunea reclamantului.

2.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, raportat la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi act normativ, Înalta Curte va respinge recursul formulat de pârât, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-reclamant.

Respinge recursul formulat de pârâtul A. împotriva sentinţei civile nr. 322 din 22 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 7 martie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.