Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1270/2024 AI generated

Nullity of annulment appeal for failure to cite specific statutory grounds under Art. 503 CPC

Case Number Decizia nr. 1270/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice declared the appellant’s extraordinary appeal for annulment null and void, leaving the prior final decision dismissing the underlying administrative appeal in force, thereby denying relief to the challenger. The dispute arose from a plaintiff's attempt to challenge municipal administrative acts regarding land registry entries and urban planning certificates under Law 554/2004; after initial lower court rejections, the High Court had previously dismissed the standard appeal as inadmissible because the decision appealed against was already final and not subject to that remedy. Relying on the procedural requirement that appeals against appellate court decisions must strictly identify and substantiate one of the specific grounds for annulment listed in Article 503 of the Civil Procedure Code, the Court held that the appellant’s failure to provide any such specific legal motivation constituted a mandatory procedural defect, rendering the annulment petition null under Articles 486 and 506 of the Civil Procedure Code.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) din C. proc. civ, art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, art. 18 din Legea nr. 554/2004, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 503 C. proc. civ, art. 506 alin. (1) C. proc. civ; Nullity of annulment appeal for failure to cite specific statutory grounds under Art. 503 CPC: The dispute arose from a plaintiff's attempt to challenge municipal administrative acts regarding land registry entries and urban planning certificates under Law 554/2004; after initial lower court rejections, the High Court had previously dismissed the standard appeal as inadmissible because the decision appealed against was already final and not subject to that remedy. Relying on the procedural requirement that appeals against appellate court decisions must strictly identify and substantiate one of the specific grounds for annulment listed in Article 503 of the Civil Procedure Code, the Court held that the appellant’s failure to provide any such specific legal motivation constituted a mandatory procedural defect, rendering the annulment petition null under Articles 486 and 506 of the Civil Procedure Code.

Keywords

AI generated
civil annulment procedural nullity Civil Procedure Code statutory grounds challenge of administrative decisions non-administrative dispute

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 248 C. proc. civ.

The main ground for the verdict, justifying the declaration of the nullity of the appeal for annulment.

art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ.

Procedural rule establishing the mandatory requirement for motivation of the appeal, whose omission led to the nullity.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 5 martie 2024

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrata la data de 4 iunie 2019 pe rolul Tribunalului Brăila reclamanta A. a contestat, in contradictoriu cu pârâta Primăria Brăila, încheierea de carte funciara nr. x/4.07.2017 in temeiul prevederilor art. 2 din Legea 554/2004, ulterior revenind asupra obiectului cererii şi solicitând anularea declaraţiei de înregistrare nr. 314/22.06.2017, a extrasului de carte funciară nr. x şi a certificatului de urbanism x/13.07.2018.

Prin sentinţa civilă nr. 479/FCA/28.11.2019, Tribunalul Brăila a respins ca inadmisibilă acţiunea reclamantei A..

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs A. solicitând casarea sentinţei recurate ca nelegală şi netemeinică.

Prin decizia nr. 367/2020 pronunţată la 12 iunie 2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 479/28.11.2019, pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata pârâtă Primăria Brăila, intimat Oficiul Registrului de Cadastru Brăila şi intimata B., având ca obiect anulare act administrativ, ca nefondat.

Împotriva deciziei nr. 367/2020 pronunţată la 12 iunie 2020 de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, fără a indica vreun motiv de casare dintre cele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

2. Hotărârea pronunţată în recurs criticată pe calea contestaţiei în anulare.

Prin decizia nr. 686 din data de 9 februarie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019 s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 367/2020 din 12 iunie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

A reţinut Înalta Curte că decizia atacată este definitivă, nefiind susceptibilă a fi atacată cu recurs.

3. Contestaţia în anulare.

Împotriva deciziei nr. 686 din data de 9 februarie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal a formulat contestaţie în anulare contestatoarea A. solicitându-se admiterea recursului.

În cuprinsul contestaţiei în anulare, contestatoarea a invocat dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora recursul formulat împotriva sentinţelor pronunţate de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel se judecă de secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Totodată a invocat decizia nr. 13/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. f) şi art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 94 şi 95 din C. proc. civ.

S-a solicitat anulare deciziei atacate şi judecarea cauzei de anulare a actului administrativ în conformitate cu art. 17 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Municipiul Brăila a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca nefondată, instanţa de recurs analizând cauza sub toate aspectele.

5. Răspunsul la întâmpinare

Contestatoarea de formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat cererea de anulare a înregistrărilor de carte funciară.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi decizia atacată, prin prisma prevederilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei", Înalta Curte constată nulitatea contestaţiei în anulare, pentru următoarele considerente:

Recurenta-reclamantă a învestit Înalta Curte cu o contestaţie în anulare prin care a solicitat reanalizarea deciziei nr. 686 din data de 9 februarie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019 prin care s-a respins ca inadmisibil recursul formulat.

Prin decizia Înaltei Curţi s-a luat act că recurenta a formulat o nouă cale de atac a recursului împotriva unei hotărâri pronunţate în materia contenciosului administrativ în recurs, împrejurare nepermisă de lege.

Înalta Curte va avea în vedere natura contestaţiei în anulare, aceasta fiind o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 503 C. proc. civ.

Conform dispoziţiilor art. 505 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., "Contestaţia în anulare se introduce la instanţa a cărei hotărâre se atacă şi se motivează în termen de 15 zile, de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă, sub sancţiunea nulităţii acesteia."

Astfel, în funcţie de obiectul contestaţiei în anulare, procedura aplicabilă este fie cea pentru judecata în primă instanţă, fie, în cazul în care se contestă o decizie pronunţată de instanţa de recurs, cea aplicabilă în etapa recursului, ceea ce înseamnă că procedura aplicabilă este cea corespunzătoare etapei procesuale în care a fost judecată pricina finalizată cu hotărârea a cărei anulare se cere.

În cauza de faţă, contestaţia în anulare a fost formulată împotriva unei hotărâri pronunţate în recurs, context în care devin incidente prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborat cu alin. (3) din C. proc. civ., conform cărora cererea trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, menţiunile referitoare la motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor.

Totodată Înalta Curte apreciază că obligativitatea motivării căii de atac este de natură să circumscrie limitele cadrului procesual, astfel încât intimatul trebuie să cunoască motivele invocate şi să-şi poată organiza apărarea în consecinţă. În plus, obligativitatea arătării argumentelor pentru care partea înţelege să uzeze de calea de retractare a contestaţiei în anulare se circumscrie formalismului absolut necesar reglementării unei căi extraordinare de atac şi dă expresie principiului exercitării cu bună-credinţă a drepturilor procedurale, în condiţiile în care părţile au îndatorirea de a urmări desfăşurarea şi finalizarea procesului şi de a îndeplini actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege.

Având în vedere considerentele anterioare, Înalta Curte constată că, în ipoteza în care hotărârea atacată cu contestaţie în anulare este pronunţată de instanţa de recurs, motivarea căii extraordinare de retractare trebuie făcută prin însăşi cererea de contestaţie sau înăuntrul termenului pentru formularea contestaţiei, nemotivarea atrăgând sancţiunea nulităţii cererii, în temeiul art. 506 alin. (1) C. proc. civ.

În cuprinsul contestaţiei în anulare, contestatoarea a solicitat reanalizarea hotărârii atacate invocând dispoziţiile din Legea nr. 554/2004 care reglementează competenţa materială in materia contenciosului administrativ şi o decizie pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii care tranşează competenţa instanţelor de contencios administrativ în ceea ce priveşte litigiile având ca obiect acţiuni prin care se solicită de către o direcţie generală de asistenţă socială şi protecţia copilului obligarea unui consiliu judeţean sau local ori a unei alte direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului la suportarea cheltuielilor de întreţinere pentru persoane care beneficiază de măsuri de protecţie prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Într-adevăr, potrivit art. 503 din C. proc. civ., alin. (1):

"Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata", iar potrivit alin. (2):

"Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când:

1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia;

2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză".

În cauza dedusă judecăţii contestatoarea nu indicat nici în fapt şi nici în drept niciun motiv dintre cele prevăzute expres în dispoziţiile legale.

Or, în acest context, Înalta Curte apreciază că motivarea contestaţiei în anulare fiind obligatorie, cauzele de anulare pe care se întemeiază cererea nu se pot prezuma şi nici nu se poate dispune o analiză generală a deciziei.

Concluzionând, Înalta Curte constată că în cauza de faţă, contestatoarea nu şi-a motivat demersul procesual, iar lipsa oricărei motivări constituie neîndeplinirea unei obligaţii legale cu caracter imperativ, izvorând din caracterul extraordinar al acestei căi de atac, al cărui obiect este limitat la motivele de nelegalitate expres prevăzute în art. 503 C. proc. civ.

7. Temeiul de drept al soluţiei.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 C. proc. civ. coroborat cu art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea contestaţiei în anulare, pentru nemotivare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei nr. 686 din data de 9 februarie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 martie 2024.