Municipality loses appeal; €25% EU funding correction upheld for splitting single works contract.

Şedinţa publică din data de 5 martie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 04.08.2021 sub nr. x/2021, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Cluj-Napoca a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Deciziei nr. 169/14.07.2021 prin care s-a respins contestaţia formulată de Municipiul Cluj-Napoca şi s-a menţinut nota de neconformitate încheiată la data de 06.05.2021 sub nr. x, înregistrată la Primăria municipiului Cluj-Napoca sub nr. x/26.05.2021, prin care s-a aplicat o corecţie financiară în cuantum de 25% asupra contractului de execuţie lucrări cu nr. x/14.05.2018 şi actului adiţional nr. x/2019 încheiat cu asocierea Diferit SRL-A. S.R.L. pentru proiectul Creşterea şi îmbunătăţirea spaţiului pietonal-velo în zona urbană-modernizare strada x, scuar B.., str. x şi străzile adiacente.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 401 din 4 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială, Municipiul Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamanta, întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei de fond, cu consecinţa admiterii acţiunii introductive de instanţă şi anularea notei de neconformitate nr. x/06.05.2021 privind corecţia financiară în cuantum de 25% asupra contractului de execuţie lucrări pentru proiectul "Creşterea si îmbunătăţirea spaţiului pietonal-velo în zona urbană- modernizare strada x, scuar B., strada x şi străzile adiacente".

A arătat recurenta - reclamantă că valoarea achiziţiei se încadrează în pragul de procedură simplificată, sub suma de 24.977.096,00 RON fără T.V.A. prevăzută de art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea 98/2016, nefiind necesară publicarea unui anunţ de participare în JOUE.

În acest sens au fost invocate dispoziţiile art. 3, art. 7, art. 9, art. 11 şi 16, din Legea nr. 98/2016 din care rezultă definiţia "lucrării" ca ansamblu de lucrări civile suficiente în sine pentru a îndeplini o funcţie economică sau tehnică, precum şi împrejurarea că în calculul valorii estimate, în speţă, se încadrează fiecare lucrare aferentă unei străzi, iar nu împreună, cum greşit s-a reţinut.

În concluzie, estimarea valorii achiziţiei se face pentru un contract de lucrări şi nu pentru mai multe contracte de lucrări, deoarece este vorba de un singur obiectiv de investiţii şi nu de loturi din acelaşi contract de execuţie lucrări; achiziţiile pe fiecare investiţie se grupează pe coduri CPV ce descriu cel mai bine obiectul contractului, iar achiziţiile cu acelaşi obiect necesar a fi realizate pentru îndeplinirea acelei investiţii se cumulează, acestea nu se cumulează cu restul achiziţiilor pe acelaşi cod CPV din Planul anual de achiziţii. Acest lucru fiind precizat/reţinut şi reglementat expres în art. 17 din H.G. nr. 395/2016 şi în punctele de vedere ANAP, existente atât în Ghidul ANAP cât şi în cele trimise autorităţii contractante.

Totodată, s-a arătat că interpretarea legislaţiei europene realizată de ANAP este obligatorie, aşa cum stipulează O.U.G. nr. 13/2015, chiar dacă doar Ministerul are competenţa de a aplica reduceri procentuale conform O.U.G. nr. 66/2011. Aplicarea corecţiilor ar trebui să aibă la baza nerespectarea de către autoritatea contractantă a punctelor de vedere emise de către ANAP, care însă au fost respectate în realizarea achiziţiei.

Or, încă anterior semnării contractului de finanţare, exista linia bugetara separată prevăzută în Directiva pentru creditarea contractului, conform reţinerilor din Planul Anual de Investii din 2018, ca anexă la HCL pentru aprobarea bugetului local (unde se regăseşte la poz. 71). Totodată, fiecare investiţie de acest gen (în situaţia de faţă Tipografiei şi respectiv x) e diferită şi nu pot fi considerate o singură investiţie/construcţie/lucrare aşa cum eronat se susţine şi din următoarele perspective: are autorizaţie de construire separată(AC), indicatorii tehnico-economici ai investiţiei au fost aprobaţi prin hotărâre de Consiliu Local separată (HCL), ca urmare a aprobării unui studiu de fezabilitate(SF) individual, separat.

S-a arătat astfel că determinarea valorii estimate este o analiză care se face pe fiecare lucrare, atât înainte de semnarea contractului de finanţare, cât şi ulterior, aplicându-se principiul tratamentului egal statuat de art. 2 din Legea nr. 98/2016.

Raţionamentul aplicării corecţiei nu are la baza un text de lege redat întocmai, ci o interpretare trunchiata a Hotărârii C-16/98 din octombrie 2000, întrucât, astfel cum s-a reţinut şi la pct. 70 din Hotărâre, trebuie avut în vedere faptul că nu exista interdependenta între lucrări şi nu se impunea existenta unei conexiuni, aspecte care nu au fost verificate de prima instanţă.

Explicaţia modalităţii de delimitare a unei lucrări este pe larg expusă şi explicitată în Hotărârea C-16/98 din 2000 a CJUE la pct. 67 -70, iar pârâtul şi instanţa de fond nu au verificat condiţia interdependenţei şi a conexiunii dintre lucrări, care se află în locaţii diferite.

"Creşterea-si îmbunătăţirea spaţiului pietonal-velo-în zona urbană-modernizare strada x, scuar B., strada x şi străzile adiacente" este un obiectiv de investiţii separat, o lucrare separată, individualizată, atât prin anexa la buget constituita în Planul de Investiţii cat si în Planul de Achiziţii. Totodată, are SF separat, linie de bugetare separată şi contract de finanţare separat, astfel încât, la stabilirea valorii estimate a procedurii de achiziţie publică conform prev. art. 16 din Legea nr. 98/2016 şi art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016 se tine cont de valoarea stabilită a investiţiei prin Studiul de fezabilitate aprobat prin Hotărâre de Consiliu Local(aprobare de indicatori tehnico-econoinici). Pentru aceeaşi valoare a fost încheiat şi contractul de finanţare cu MLPDA şi nu la valoarea cumulată cu strada x, cum eronat se insinuează.

De asemenea, se impunea a se reţine şi existenţa unei linii bugetare separate la nivelul bugetului "lucrării" ce face obiectul corecţiei, acestea regăsindu-se în Planul Anual de Investiţii 2018.

Instanţa de fond s-a pronunţat eronat asupra acestor aspecte, preluând în totalitate raţionamentul autorităţii pârâte, raţionament eronat întrucât s-a dovedit că nu este vorba despre o singură lucrare pe loturi, ci de mai multe lucrări independente.

Cu privire la argumentul includerii acestora în Programul Anual al Achiziţiilor Publice pe anul 2018, s-a arătat că P.A.A.P. este reglementat doar prin H.G. nr. 395/2016 ca instrument managerial, el nu este reglementat de Directiva Europeană sau de Legea nr. 98/2016.

S-a mai arătat că, deşi instanţa de fond a arătat că punctele de vedere A.N.A.P. nu sunt relevante în speţa, există o lege specială ce dă dreptul acestui organism şi doar acestuia sa emită opinii si interpretări ale textelor legislaţiei speciale în materia achiziţiilor publice, în baza cărora să se aplice corecţii potrivit O.U.G. nr. 66/2011, iar nu ca Ministerul să emită interpretări aleatorii pentru a aplica reduceri procentuale.

Din dispoziţiile O.U.G. nr. 13/2015 rezultă că doar A.N.A.P. legiferează în domeniul achiziţiilor publice la nivel naţional şi în mod corelativ, dacă acesta legiferează tot el emite si norme de aplicare/îndrumare a legislaţiei în acest domeniu. Ministerul nu poate avea putere discreţionară, asa cum susţine instanţa de fond, trebuind să ţină cont de îndrumările A.N.A.P.

Faţă de toate aceste motive, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei cu consecinţa admiterii acţiunii introductive de instanţă, astfel cum a fost formulată şi anularea notei de neconformitate.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul - pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei) a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

S-a arătat că soluţia de respingere a cererii de chemare în judecată s-a bazat pe o analiză corectă a situaţiei de fapt raportat la dispoziţiile de drept material relevante în cauză, prima instanţă sesizând, în mod corect, faptul că reclamanta a urmărit eludarea dispoziţiilor legale privind derularea procedurii de atribuire a contractului de achiziţii publice prin divizarea achiziţiei de lucrări similare, pentru a se încadra în pragul maximal de 74.977.096 RON prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Raportat şi la Hotărârea CJUE pronunţată în cauza C-16/98, s-a arătat că din coroborarea definiţiilor reglementate de art. 3 din Legea nr. 98/2016, lucrare, contract de achiziţii publice, lot şi obiectiv de investiţii, rezultă că realizarea proiectului necesita încheierea unui singur contract de achiziţii lucrări al cărui obiect să fie alcătuit din mai multe părţi.

Referitor la apărarea privind respectarea indicaţiilor ANAP şi a relevanţei acestor dezlegări pentru speţa dedusă judecăţii, s-a arătat că, potrivit art. 29 din H.G. nr. 398/2015 decizia autorităţii de management nu este condiţionată de activităţile desfăşurate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, care însă, în speţă, nu contrazice concluziile pârâtei.

Totodată, nici întocmirea separată a documentaţiei pentru fiecare zonă vizată, nu este de natură să împiedice centralizarea acesteia în cadrul proiectului, nu tipul lucrării prezentând relevanţă, ci tipul achiziţiei.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantĂ este nefondat, pentru următoarele considerente:

Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/06.05.2021 încheiată cu privire la contractul de finanţare nr. x/14.06.2019 cod SMIS 126453 cu titlul "Creşterea şi îmbunătăţirea spaţiului pietonal-velo în zona urbană - modernizare strada x, scuar B., strada x şi străzile adiacente", beneficiar UAT municipiul Cluj -Napoca s-a aplicat, în baza prevederilor art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, corecţia prevăzută la Anexa 2 la H.G. nr. 519/2014 partea I, lit. A), punctul 1-Nepublicarea unui anunţ de participare, respectiv punctul 1 din Decizia CE nr. C (2019) 3452/14.05.2019, Nepublicarea anunţului de participare, 25% din valoarea contractului verificat, valoarea creanţei bugetare rezultată din nereguli fiind de 3.531.103,24 RON.

Curtea de apel a reţinut, sub aspectul situaţiei de fapt, că în anul bugetar 2018, la data iniţierii procedurii pentru contractul de finanţare nr. x/14.06.2019 cod SMIS 126453 în legătură cu care s-a emis Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/06.05.2021, în Programul anual al achiziţiilor publice era menţionat la poziţia poz. 78 "Creşterea şi îmbunătăţirea spaţiului pietonal în zona urbană: Reabilitare şi extindere zonă pietonală Piaţa x, str. x (primul tronson), str. x, str. x, str. x şi amenajare piste de biciclete - Valoarea estimată: 21.530.434 RON - Data estimată pentru iniţierea şi atribuirea contractului: ianuarie - decembrie 2018", iar la poziţia 71 "obiectiv: Strada x (inclusiv zona pietonală din faţa B.) proiectare + execuţie + asistenţă tehnică din partea proiectantului - Valoarea estimată nouă: 15.382.800,21 RON (anterior 3.759.890,76 RON) - Data estimată pentru iniţierea şi atribuirea contractului: ianuarie - decembrie 2018".

Valoarea estimată cumulată a celor două proceduri este de 36.393.384,00 RON, valoare ce depăşeşte pragul de 24.977.096 pentru care Legea nr. 98/2016 prevede publicarea unui anunţ de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Recurentei - reclamante i s-a imputat împrejurarea că nu a publicat anunţul referitor la aceste proceduri în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, apreciind în mod greşit că nu-i revenea această obligaţie, pe considerentul că nu este vorba despre un lot al unei lucrări, ci despre mai multe lucrări distincte.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice:

"(1)Autoritatea contractantă are obligaţia publicării unui anunţ de participare şi/sau de atribuire în Jurnalul Oficial ai Uniunii Europene la atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice: a) 24.977.096 RON, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări.";

iar, potrivit art. 11 din Legea nr. 98/2016:

"(1)Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziţiei cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege.

(2)Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege."

De asemenea, dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice prevăd că:

"(1)În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze o construcţie sau servicii, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziţiei se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor.

(2)În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1), procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot, indiferent de valoarea estimată a acestuia."

În esenţă, instanţa de fond a reţinut că cele două obiective înscrise în Programul anual al achiziţiilor publice la poziţiile 78 şi 71 se referă la amenajarea, reabilitarea zonelor pietonale, a străzilor şi amenajarea unor piste de biciclete în zone aflate în municipiul Cluj Napoca, respectiv Piaţa x, str. x (primul tronson), str. x, str. x, str. x şi str. x, scuar B., strada x şi străzile adiacente, că lucrările necesare a fi contractate erau similare şi, prin urmare, că este incident art. 17 din Legea nr. 98/2016, astfel încât, deşi atribuirea contractelor putea fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziţiei ar fi trebuit să fie determinată prin luarea în considerare a valorii globale estimate a ambelor contracte.

Prin motivele de recurs subsumate cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta - reclamantă a criticat soluţia primei instanţe sub aspectul aplicării greşite a normelor de drept material, reprezentate de dispoziţiile art. 3, art. 7, art. 9 art. 11, art. 16, art. 17 din Legea nr. 98/2016, art. 2, art. 7 din H.G. nr. 907/2016, art. 17 din H.G. nr. 395/2016, raportat la dezlegările date de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-16/98, fiind vorba despre lucrări independente şi care nu sunt interconectate.

Reţine Înalta Curte că reperele dezlegării prezentei speţe se regăsesc atât în legislaţia invocată în cauză, dar şi în intepretarea dată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, fiind necesar a se stabili dacă cele două "lucrări" verificate de autoritatea pârâtă (poziţiile 78 şi 71 din PAAP/2018) sunt similare, adică îndeplinesc aceeaşi funcţii economice şi tehnice.

Noţiunea de "lucrare" este definită de art. 2 pct. 7 din Directiva 2014/24/UE, şi anume "rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcţii de clădiri sau lucrări de geniu civil, suficient în sine pentru a îndeplini o funcţie economică sau tehnică".

În partea introductivă a acestei directive, la pct. 20 se arată că "În scopul estimării valorii unei anumite achiziţii, ar trebui să se clarifice faptul că ar trebui să se permită ca estimarea valorii să se bazeze pe o subdiviziune a achiziţiei numai în cazul în care aceasta se justifică din motive obiective. De exemplu, ar putea să fie justificată estimarea valorilor contractuale la nivelul unei unităţi operaţionale separate a autorităţii contractante, cum ar fi şcolile sau grădiniţele, cu condiţia ca unitatea în cauză să fie responsabilă în mod independent de achiziţiile sale. Se poate presupune că această situaţie are loc în cazul în care unitatea operaţională separată derulează în mod independent procedurile de achiziţii publice şi ia deciziile de cumpărare, are o linie bugetară separată la dispoziţie pentru achiziţiile în cauză, încheie contractul în mod independent şi îl finanţează dintr-un buget pe care îl are la dispoziţie. O subdiviziune nu se justifică în cazul în care autoritatea contractantă doar organizează o achiziţie în mod descentralizat".

În jurisprudenţa invocată a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene s-a reţinut, cu privire la existenţa unei "lucrări", că,,36 (...) trebuie să fie apreciată în raport cu funcţia economică şi tehnică a rezultatului lucrărilor în cauză", "65 (...) există elemente importante care pledează în favoarea grupării contractelor la acest nivel, precum simultaneitatea lansării invitaţiei de participare la licitaţie pentru contractele în litigiu, asemănările dintre anunţurile privind contractele, unitatea cadrului geografic" (Hotărârea din 5 octombrie 2000, cauza C-16/98, Comisia c/a Franţa).

În aceeaşi jurisprudenţă, s-a subliniat faptul că "65 (...) fiecare caz de atribuire a unui contract trebuie să fie apreciat în funcţie de contextul şi particularităţile sale (...)" şi s-a menţionat că "45 (...) este de conceput ca, din motive administrative sau de altă natură, un program de lucrări destinat realizării unei lucrări în sensul directivei să poată face obiectul mai multor proceduri iniţiate de diverse autorităţi contractante. Potrivit pct. 47"existenţa unei lucrări în speţă trebuie să fie apreciată în funcţie de criteriile stabilite la articolul 14 alin. (10) primul paragraf a doua teză din directivă, astfel cum sunt precizate la punctul 38 din prezenta hotărâre" (funcţia economică şi tehnică) (Hotărârea din cauza C-16/98, citată anterior).

Aplicând în cauza de faţă criteriile interpretării date noţiunii de "lucrare" în cauza C - 16/98, Curtea apreciază că cele două lucrări preconizate a fi realizate de reclamantă în anul 2018, respectiv de reabilitare a zonelor pietonale, a străzilor şi amenajarea unor piste de biciclete în zone aflate în municipiul Cluj Napoca, respectiv Piaţa x, str. x (primul tronson), str. x, str. x, str. x şi str. x, scuar B., strada x şi străzile adiacente, corespund aceloraşi funcţii economice şi tehnice, fiind îndeplinită cerinţa ce decurge din punctul 70 din hotărârea pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-16/98, respectiv de a se considera că "reţelele" alcătuiesc un ansamblu cu o funcţie economică şi tehnică unică la nivelul unităţii administrativ teritoriale.

Funcţia tehnică a celor două lucrări este în mod evident identică, reabilitarea obiectivelor şi asigurarea accesului pentru ciclişti şi pietonal, în aceeaşi zonă geografică (străzi adiacente centrului Municipiului Cluj).

Din punct de vedere economic, municipalitatea plăteşte pentru efectuarea lucrărilor, acestea deservind un interes public. Funcţia economică şi tehnică se raportează la municipalitate, ca autoritate contractantă, şi nu la fiecare tronson de stradă. Or, asigurarea unor căi de acces pietonal şi pentru ciclişti în municipiul Cluj răspunde scopului general de fluidizare a traficului, de îmbunătăţire a calităţii mediului şi a condiţiilor de viaţă a locuitorilor din acest municipiu.

Se mai reţine că lucrările urmau a fi achiziţionate de aceeaşi autoritate contractantă, spre deosebire de speţa analizată de C.J.U.E. în care fiecare entitate locală suporta obligaţia financiară care rezulta din exploatarea reţelei de iluminat public, iar contractele se adresau operatorilor economici care desfăşoară activităţi pe aceeaşi piaţă relevantă (Asocierea C. - A., respectiv, Asocierea C. - D.)

Se mai reţine că sursa de finanţare a celor două contracte de lucrări este aceeaşi, respectiv fonduri nerambursabile acordate de către Autoritatea de Management Programul Operaţional Regional 2014-2020 - Axa prioritară 4 - Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile, regăsindu-se în acelaşi program anual de achiziţii, iar anunţurile de participare SEAP au fost publicate într-un interval de o lună.

Înalta Curte, contrar afirmaţiilor reclamantei, observă că în cauza C - 16/98 Curtea Europeană de Justiţie nu a stabilit drept criteriu, pentru a aprecia că suntem în prezenţa unei lucrări unice, caracterul indisolubil al lucrărilor sau existenţa unei autorizaţii de construcţie sau a unui studiu de fezabilitate unic.

Astfel, deşi atribuirea contractelor putea fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziţiei ar fi trebuit să fie determinată prin luarea în considerare a valorii globale estimate a ambelor contracte fiind vorba despre o singură entitate locală contractantă, fiind de natura zonelor pietonale, a pistelor de biciclete şi a străzilor din interiorul unei localităţi de a fi interconectate, ele neputând fi considerate izolat şi fără legătură unele cu altele, acestea alcătuind împreună reţeaua pe care se realizează circulaţia persoanelor în interiorul localităţii.

Or, faţă de valoarea totală a proiectelor de achiziţii care depăşeşte pragul valoric de 24.977.096 RON, reclamantei îi revenea obligaţia, prevăzută de art. 7 alin. (1) lit. a) şi art. 144 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, de a publica anunţurile de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Referitor la critica potrivit căreia A.N.A.P., autoritate cu competenţe în domeniul achiziţiilor, a atestat legalitatea şi temeinicia desfăşurării procedurii, astfel, că în virtutea atribuţiilor privind emiterea normelor de aplicare/îndrumare a legislaţiei în acest domeniu, dezlegarea dată este obligatorie pentru autoritatea pârâtă, Înalta Curte constată caracterul nefondat al acesteia.

Astfel, conform art. 29 din H.G. nr. 398/2015. "În condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, (…), în cazul în care autoritatea de management constată că au existat încălcări ale legislaţiei europene sau naţionale privind achiziţiile publice, aceasta stabileşte şi aplică reduceri procentuale/corecţii financiare, fără a fi condiţionată în luarea deciziilor de activităţile desfăşurate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice.".

Din textul egal redat anterior, rezultă că legea nu conferă verificărilor efectuate de A.N.A.P. vreo forţă juridică, într-o ipoteză similară cu cea din speţă.

Totodată, împrejurarea că A.N.A.P. nu a semnalat vreo o neregulă în derularea procedurii de achiziţie nu poate avea drept consecinţă exonerarea reclamantei de răspundere, întrucât, pe de o parte, obligaţia de a respecta legislaţia privind achiziţiile îi incumbă autorităţii contractante, iar, pe de altă parte, nici un text de lege nu conferă opiniei exprimate de A.N.A.P. o astfel de valoare juridică.

În ceea ce priveşte soluţia pronunţată în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte constată că dosarul vizează execuţia unor lucrări de reabilitare licee, ipotezele fiind diferite, chiar directiva menţionată vorbind despre posibilitatea de a exista unităţi operaţionale separate a autorităţii contractante, ceea ce nu este cazul în speţă.

În plus, instanţa aminteşte practica sa anterioară reprezentată de decizia nr. 310/2024 în care s-a dat aceeaşi dezlegare, speţa fiind identică sub aspectul neregulilor constatate de autoritatea de management referitor la o altă unitate administrativ teritorială, în cadrul aceluiaşi program operaţional.

Pentru toate motivele arătate, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Cluj Napoca împotriva sentinţei nr. 401 din 4 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 martie 2024.