Appeal lapsed for six-month dormancy after counsel’s death; trial ruling on livestock database correction stands.

Şedinţa publică din data de 27 februarie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată sub nr. x/2018 pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 17.06.2020, sub nr. x/2020, reclamanta AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, A. S.R.L. şi B. obligarea pârâţilor la recunoaşterea şi la modificarea informaţiilor înscrise în baza naţională de date conform dispoziţiilor instanţei de judecată care a stabilit că data înfiinţării exploataţiei nu o reprezintă data înscrisă în formularul de mişcare al animalului cumpărat de fermierul C., ci data efectivă la care s-a înfiinţat exploataţia acestuia.

Prin sentinţa civilă nr. 117/2020 din 25 septembrie 2020, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondate excepţiile invocate prin întâmpinare de AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI SIGURANŢA ALIMENTELOR, a admis acţiunea formulată de AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEŢEAN CLUJ, în contradictoriu cu AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI SIGURANŢA ALIMENTELOR, a obligat pe pârâtă să ia măsurile necesare pentru modificarea informaţiilor înscrise în Baza Naţională de Date conform sentinţei civile nr. 859/15.02.2017 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2016, a respins acţiunea formulată împotriva pârâţilor A. S.R.L. şi B..

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 10 noiembrie 2020, sub nr. x/2018*.

Prin încheierea din data de 20 septembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte a dispus suspendarea judecăţii recursului declarat de pârâta Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor împotriva sentinţei civile nr. 117/2020 din 25 septembrie 2020 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în temeiul dispoziţiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

La data de 29 iunie 2023, intimata-pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a depus o cerere de constatare a perimării cererii de recurs.

Termenul din 27 februarie 2024 a fost stabilit pentru discutarea excepţiei de perimare a cauzei, părţile fiind citate cu această menţiune, termen la care Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia perimării recursului şi a reţinut cauza în pronunţare pe excepţia invocată.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra recursului.

Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia de perimare a cererii de recurs, invocată din oficiu, Înalta Curte o apreciază întemeiată, urmând să o admită şi să constate că prezentul recurs s-a perimat, pentru considerentele ce succed.

Articolul 416 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ., care reglementează instituţia perimării cererii, prevede că "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Totodată, art. 412 alin. (1) pct. 1 din acelaşi Cod statuează că:

"(1) Judecarea cauzelor se suspendă de drept: 1. prin decesul uneia dintre părţi, până la introducerea în cauză a moştenitorilor, în afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora."

În speţă, este de observat că prin încheierea din 20 septembrie 2022 a fost dispusă suspendarea judecăţii recursului, constatându-se că a survenit decesul intimatului-pârât B., conform menţiunii cuprinse în procesul-verbal de înmânare aflat la dosar, precum şi faptul că nu s-a formulat cerere de acordare a unui nou termen pentru introducerea în cauză a moştenitorilor, această încheiere reprezentând ultimul act de procedură efectuat în cauză, iar de la data menţionată a început să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la 20 martie 2023, conform art. 181 alin. (1) pct. 3 din acelaşi act normativ.

Înalta Curte reţine că pentru termenul din 27 februarie 2024 procedura de citare a fost legal îndeplinită cu intimaţii-pârâţi, conform dovezilor de înmânare aflate la dosar, iar în ceea ce-l priveşte pe intimatul-pârât, procedura de citare a fost realizată pe numele moştenirii, la ultimul domiciliu cunoscut, astfel cum rezultă din citativul creat pentru citarea părţilor la termenul menţionat.

Deşi încheierea din 20 septembrie 2022 este definitivă, conform art. 414 alin. (1) teza finală din C. proc. civ., părţile au avut posibilitatea timp de 6 luni de la momentul suspendării judecăţii să solicite reluarea procesului, prin intermediul unei cereri formulate în conformitate cu art. 415 alin. (1) din acelaşi act normativ, având în vedere că această încheiere le-a fost comunicată conform dovezilor de înmânare aflate la dosar.

În conformitate cu dispoziţiile art. 416 din C. proc. civ., perimarea reprezintă o sancţiune procedurală de aplicaţie generală, care operează de drept, atât în etapa judecăţii în prima instanţă, cât şi în etapa judecăţii în căile de atac, având un caracter mixt, în sensul că este o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găseşte, precum şi o prezumţie de desistare de judecată, determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea pricinii.

Aşadar, în analiza prioritară a excepţiei absolute şi peremptorii de perimare a judecăţii recursului exercitat în prezenta cauză, excepţie invocată din oficiu, conform art. 420 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că, atât timp cât pricina a rămas în nelucrare, începând cu data de 20.09.2022, din vina părţilor, care nu au făcut demersuri în vederea reluării judecăţii în interiorul termenului imperativ prevăzut de lege, deşi le-a fost comunicată încheierea pronunţată la acea dată, din care rezultă motivul suspendării, precum şi temeiul legal al acesteia, şi nici nu s-a făcut dovada intervenirii vreunei situaţii care să justifice întreruperi sau suspendări ale cursului perimării, suspendarea se datorează pasivităţii exclusive a părţilor, fiind menţinută mai mult de 6 luni, timp în care nu au fost efectuate demersuri pentru reluarea judecăţii înainte de a se împlini termenul de perimare şi nici nu s-a făcut dovada că părţile au fost împiedicate să stăruie în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voinţa lor.

În aceste condiţii, reţinând că de la momentul suspendării judecăţii, 20 septembrie 2022, până la data de 20 martie 2023, când s-a împlinit termenul de perimare prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., părţile nu au formulat cerere de redeschidere a procesului, potrivit dispoziţiilor art. 415 pct. 1 din acelaşi Cod, că în aceeaşi perioadă nu s-a îndeplinit niciun act de procedură, că nu este incident vreunul dintre cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit de instanţă din oficiu şi că nu există vreun motiv de suspendare a cursului perimării, astfel cum prevede art. 418 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia perimării este fondată şi că recursul promovat în cauză s-a perimat.

Pentru considerentele expuse şi având în vedere lipsa de diligenţă a părţilor, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte, dând eficienţă sancţiunii instituite prin art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., care prevede că termenul de perimare este de 6 luni dacă a rămas cauza în nelucrare din vina părţii, în conformitate cu art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 420 şi art. 421 alin. (2) din acelaşi act normativ, va constata perimat recursul declarat de recursul declarat de pârâta Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor împotriva sentinţei civile nr. 117/2020 din 25 septembrie 2020 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de pârâta Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor împotriva sentinţei civile nr. 117/2020 din 25 septembrie 2020 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţate, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată astăzi, 27 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.