Nullity of cassation for failure to substantiate specific grounds of illegality under Article 488 C. proc. civ. in personal liability of de facto administrators

Şedinţa publică din data de 18 aprilie 2024

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomiţa, secţia Civilă la 19 februarie 2020, sub nr. x/2018/a7, lichidatorul judiciar A. al debitoarei B. S.R.L. a solicitat atragerea răspunderii personale a numiţilor C. şi D., în calitate de administratori de fapt ai debitoarei, respectiv obligarea la plata sumei de 80.327.448,99 RON, reprezentând pasivul neacoperit al debitoarei.

În drept, s-a invocat art. 169 alin. (1) lit. a), d) şi e) din Legea nr. 85/2014.

Prin sentinţa civilă nr. 750F din 17 iunie 2022, Tribunalul Ialomiţa, secţia Civilă a admis cererea privind atragerea răspunderii personale şi a dispus ca pasivul debitoarei S.C. B. S.R.L. - în faliment să fie suportat de pârâţii C. şi D., în solidar şi i-a obligat pe pârâţi să aducă la masa credală a debitoarei suma de 80.327.448,99 RON.

Împotriva acestei sentinţe, pârâţii au declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin încheierea din 16 mai 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia VI-a civilă a suspendat judecata cauzei, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri, pârâţii C. şi D. au declarat recurs.

Prin memoriul de recurs recurenţii au solicitat repunerea pe rol a cauzei în vederea soluţionării pe fond a apelului.

Memoriul nu cuprinde însă critici concrete privind nelegalitatea încheierii atacate prin care s-a suspendat judecata cauzei, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

În cauză, se constată că nu a fost depusă întâmpinare de către intimata-reclamantă B. S.R.L..

Prin încheierea din Camera de consiliu din 29 februarie 2024 s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu şi s-a menţionat posibilitatea acestora de a depune în scris un punct de vedere în termen de 10 zile de la data comunicării acestuia.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat la 6 martie 2024, recurenţii depunând punct de vedere.

La termenul din 18 aprilie 2024, completul de filtru, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, a luat în examinare excepţia nulităţii recursului pe care urmează să o admită, în considerarea următoarelor:

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

In conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi Cod.

Astfel, din dispoziţiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reţine că instanţele au obligaţia de a verifica dacă motivele invocate de recurenţi se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerinţă nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.

Aşadar, pentru a se putea constata că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurenţii aduc critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menţionat mai sus.

Din analiza memoriului de recurs, se constată că recurenţii nu au prezentat nicio critică împotriva măsurii de suspendare a cursului judecăţii apelului, care să poată fi circumscrisă motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Titularii căii de atac exercitate, prin memoriul de recurs, au solicitat repunerea pe rol a cauzei pentru continuarea judecăţii, însă acest aspect nu are aptitudinea de a releva nelegalitatea dispoziţiei de suspendare a judecăţii, în lipsa unor argumente în acest sens.

Astfel, curtea de apel a adoptat măsura de suspendare a judecăţii în condiţiile lipsei de la dezbateri a părţilor şi fără ca vreuna dintre acestea să fi solicitat ca judecata să se desfăşoare şi în lipsă.

De altfel, simpla exercitare a căii de atac a recursului nu este suficientă pentru a analiza legalitatea încheierii recurate, neîncadrarea motivelor de recurs prezentate în ipotezele cuprinse în art. 488 C. proc. civ., fiind sancţionată de art. 489 alin. (2) din acelaşi Cod, cu nulitatea căii extraordinare de atac.

Nulitatea recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare, care, de asemenea, nu constituie o motivare în sens procedural, respectiv atunci când nu se arată şi nu se dezvoltă motivele de nelegalitate. O astfel de situaţie intervine şi în cauza de faţă, din moment ce, aşa cum s-a arătat, analiza memoriului de recurs impune concluzia că recurenţii nu au formulat nicio critică aptă să poată fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Dispoziţiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ. stabilesc că în recurs nu pot fi invocate decât motive de nelegalitate a hotărârii atacate, astfel că criticile recurenţilor referitoare la interpretarea probatoriilor administrate nu pot face obiectul analizei în această fază procesuală, întrucât vizează temeinicia soluţiei pronunţate şi nu nelegalitatea acesteia.

Astfel, simpla nemulţumire a părţii cu privire la modul în care instanţa a răspuns referitor la anumite aspecte de fapt în ciclul procesual precedent nu reprezintă un veritabil motiv de nelegalitate care să poată fi încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Aşadar, în calea extraordinară de atac a recursului, trebuie subliniat că nu are loc o rejudecare a fondului cauzei, ceea ce constituie obiect al judecăţii fiind exclusiv legalitatea hotărârii pronunţate în apel.

În alţi termeni, faţă de considerentele precedente se poate reţine că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac.

In consecinţă, se constată că recurenţii-reclamanţi nu indică în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi ce dispoziţii legale au fost încălcate de către instanţa de apel în raport cu soluţia pronunţată.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurenţii-pârâţi C. şi D. împotriva încheierii din 16 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului.

Anulează recursul declarat de recurenţii-pârâţi C. şi D. împotriva încheierii din 16 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B. S.R.L. - prin lichidator judiciar provizoriu A..

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 aprilie 2024.