Competence between administrative and civil jurisdictions for damages claims arising from unconstitutional pension indexation ordinance

Şedinţa publică din data de 18 aprilie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal la 24 februarie 2023 sub nr. x/2023, reclamanţii A., B. şi C. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa:

I. - să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor lor legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, care prevede: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

"..1. La articolul 3, după lit. k) se introduc două noi litere, lit. l) şi m), cu următorul cuprins:

l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare;

m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare".

Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: ""Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată."

Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: "La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei".

II. obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea din fonduri publice, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023, astfel:

"art. 59 (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent.

(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.

- art. 60 (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie".

Au invocat excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017 prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 79 alin. (1) din Constituţie, care afectează O.U.G. nr. 59/2017 în ansamblul său.

Au apreciat că dispoziţiile actelor normative criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ şi art. 147 alin. (4) privind deciziile Curţii Constituţionale.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 7 alin. (5) şi art. 9 alin. (1), alin. (2), alin. (4) şi alin. (5) din Legea 554/2004 şi pe considerentele Deciziei nr. 95 din 2018 a Curţii Constituţionale.

Prin sentinţa nr. 51 din 25 aprilie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a curţii şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect "acţiune în constatare", formulată de reclamanţii A., C., şi B. în contradictoriu cu pârâţii Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne şi Guvernul României, în favoarea Tribunalului Botoşani, secţia civilă.

Pentru a hotărî astfel, analizând obiectul cererii dedus judecăţii Curtea de Apel Suceava a constatat că reclamanţii solicită, în esenţă, actualizarea pensiei, considerând că dispoziţiile art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 prin care s-au exclus de la actualizare drepturile la pensie sunt neconstituţionale, astfel că, sunt îndreptăţiţi la restituirea sumelor de care ar fi beneficiat în lipsa plafonării instituite prin ordonanţa anterior menţionată.

Astfel, faţă de petitul cererii, s-a apreciat că devin incidente dispoziţiile art. 101-103 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, conform cărora, litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensii se soluţionează în primă instanţă de către tribunale şi, fiind vorba de un litigiu privind asigurările sociale, competenţa ar aparţine secţiei civile din cadrul tribunalelor, relevante fiind şi considerentele deciziilor nr. 3526/16.06.2011 şi nr. 3792/28.06.2011 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul secţiei I Civile a Tribunalului Botoşani sub dosar nr. x/2023 la 21 iunie 2023.

Tribunalul Botoşani, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 143 din 13 februarie 2024 a admis excepţia nelegalei compuneri a completului de judecată şi implicit a necompetenţei materiale a Tribunalului Botoşani, secţia I civilă, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În argumentarea soluţiei, instanţa a constatat că, faţă de obiectul cererii deduse judecăţii, aceasta nu poate fi supusă jurisdicţiei de asigurări sociale, fiind vorba de o acţiune în contencios administrativ, prin care se contestă un act administrativ cu caracter normativ emis de o autoritate publică centrală.

În acest context, instanţa a reţinut că în speţă este vorba despre despăgubiri pentru pretinsul prejudiciu cauzat reclamanţilor prin O.U.G. nr. 59/2017, iar nu de o cerere ce vizează strict drepturi de asigurări sociale, reglementate de legea pensiilor militare de stat, fundamentul obligaţiei de reparare a vătămării invocate de către reclamanţi fiind reprezentat de adoptarea ordonanţei considerate neconstituţionale.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Botoşani, secţia I civilă şi Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 29 martie 2024, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii formulate de reclamanţi, Înalta Curte constată că prin acţiunea dedusă judecăţii aceştia se consideră vătămaţi de aplicarea prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, pe care o consideră neconstituţională, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit au solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă", iar conform alin. (4) a aceluiaşi articol "În situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmare a unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Aşadar, capătul de cerere prin care reclamanţii au solicitat şi restituirea contribuţiilor ce le-au fost reţinute din pensie urmare a ordonanţei de urgenţă criticate pentru neconstituţionalitate, reprezintă un capăt accesoriu de cerere aflat tot în competenţa instanţei de contencios administrativ, în conformitate cu art. 123 C. proc. civ.:

"(1) Cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120", situaţie în care nu se încadrează solicitările reclamanţilor.

Prin urmare, această cerere accesorie se încadrează şi în prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 care stipulează că "Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative" astfel că, cererea prin care se solicită restituirea contribuţiilor reţinute în baza ordonanţei de guvern criticate pentru neconstituţionalitate, precum şi dobânda legală penalizatoare şi actualizarea cu rata inflaţiei a sumelor, reprezintă o cerere de acordare a unor despăgubiri.

În acest context, se constată că prezentul litigiu nu poate fi calificat ca fiind unul de asigurări sociale, întrucât într-un astfel de litigiu nu se poate pretinde decât restituirea sumelor în conformitate cu dispoziţiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv art. 65 din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, prin decizie de revizuire.

Astfel, art. 107 din Legea nr. 263/2010 prevede că "(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire", iar art. 65 din Legea nr. 223/2015 are o formulare similară "(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptăţite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire". Din această perspectivă, competenţa de soluţionare a prezentei cauze revine instanţei de contencios administrativ.

În ceea ce priveşte competenţa materială, se constată că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 - Legea contenciosului administrativ, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, astfel că, fiind vorba de contestarea unei ordonanţe de urgenţă emise de Guvern, competenţa aparţine Curţii de Apel Suceava, în conformitate cu art. 10 alin. (3) din lege, în a cărei circumscripţie teritorială se află domiciliul reclamanţilor.

Aşa fiind, în raport cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 aprilie 2024.