Insurer’s jurisdictional challenge prevails as claimant’s appeal against annulled arbitral award struck for unpaid stamp duty.

Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2024

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de arbitrare înregistrată pe rolul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat sub nr. x/2022, reclamanta arbitrală A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta arbitrală B. S.A., obligarea acesteia la plata sumei de 3.741,62 RON reprezentând contravaloarea reparaţiei şi a lipsei de folosinţă a autoturismului x, conform dosarului x; obligarea pârâtei la plata sumei de 9.079,50 RON, reprezentând penalităţi de 0,2% pe zi de întârziere calculate de la data de 03.04.2019 până la data plăţii 30.04.2019 şi penalităţi de 0,2% pe zi de întârziere calculate de la 01.05.2019 până la data de 08.04.2022 (data introducerii cererii de arbitrare); obligarea pârâtei la plata penalităţilor de 0,2% pe zi calculate sumei de 3.741,62 RON de la data introducerii cererii până la plata integrală a debitului datorat, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 132/2017, Norma A.S.F. 18/2017, Norma A.S.F. 20/2017, art. 541 şi următoarele din C. proc. civ.

Prin hotărârea arbitrală nr. 110 din 17 august 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat a admis în parte acţiunea reclamantei A. S.R.L. împotriva pârâtei B. S.A. sub aspectul perioadei privind calculul penalităţilor de întârziere, sens în care a obligat pârâta B. S.A. să achite reclamantei A. S.R.L.:

- suma de 3.741,62 RON reprezentând diferenţă de despăgubire aferentă dosarului de daună x;

- şi penalităţi de întârziere de 0,2%/zi de întârziere raportat la debitul de 3.741,62 RON, calculate începând cu data de 01.05.2019 şi până la plata integrală a debitului principal.

Totodată, a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 1.062,84 RON reprezentând taxe arbitrale în sumă de 912,84 RON şi taxă de înregistrare dosar în sumă de 150 RON.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă la data de 05.10.2022, sub nr. x/2022, reclamanta B. S.A. a solicitat anularea hotărârii arbitrale nr. 110 din data de 17.08.2022, pronunţate de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat în dosarul nr. x/2022, susţinând, printre altele, că în mod nelegal tribunalul arbitral s-a pronunţat asupra acţiunii în pretenţii formulate de A. S.R.L., întrucât acesta nu avea competenţă materială să judece, având în vedere că între cele două societăţi nu a existat o convenţie arbitrală în vederea soluţionării litigiilor pe cale amiabilă, iar B. S.A. nu doreşte soluţionarea diferendului de către instanţa arbitrală, arătând că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 2 din Regulile de Procedură ale Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

Prin sentinţa nr. 32 din 3 mai 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă a admis în parte cererea în anulare a hotărârii arbitrale nr. 110/17.08.2022 pronunţate de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat - Sediul Zonal Târgovişte în dosarul x/2022, formulată de reclamanta B. S.A., în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., a anulat hotărârea arbitrală nr. 110/17.08.2022 pronunţată de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat în Dosarul nr. x/2022 şi a trimis cauza la Judecătoria Oradea, competentă material şi teritorial.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, reclamanta arbitrală A. S.R.L., prin avocat, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, desfiinţarea hotărârii recurate şi, în rejudecarea cauzei, respingerea acţiunii în anulare formulate de către intimată, cu cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru, onorariu de avocat) pe cale separată.

În motivare, recurenta a susţinut incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Prin rezoluţia de primire a dosarului, s-a constatat că recursul formulat de reclamanta arbitrală A. S.R.L. nu este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 200 RON, conform art. 24 alin. (1) şi (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013.

În aceste condiţii, prin adresa emisă la 21 august 2023, comunicată recurentei la 30 august 2023, Înalta Curte i-a pus în vedere, sub sancţiunea anulării cererii, să achite taxa judiciară de timbru datorată, cu menţiunea că are posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, o astfel de cerere nefiind formulată de către recurentă.

Totodată, înştiinţarea cu privire la plata taxei de timbru a fost reiterată şi cu ocazia citării părţilor în vederea comunicării termenului de judecată stabilit în cauză, astfel încât, prin citaţia comunicată la 19 octombrie 2023, recurentei i s-a mai pus încă o dată în vedere să achite taxa judiciară de timbru datorată.

La termenul de judecată din 23 ianuarie 2024, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei netimbrării recursului.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."

Potrivit art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ..", iar potrivit alin. (2) teza I, "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".

Faţă de motivele de casare pe care recurenta şi-a întemeiat recursul (art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8), calea extraordinară de atac trebuia timbrată cu 200 de RON, conform art. 24 alin. (1) şi (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013.

Totodată, Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."

De asemenea, art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că, la cererea de recurs, se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) teza I al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

În speţă, prin rezoluţia de primire din 16 august 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a stabilit că recurenta A. S.R.L. datorează pentru soluţionarea recursului o taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 RON, conform art. 24 alin. (1) şi (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin adresa emisă la 21 august 2023, comunicată recurentei la 30 august 2023, Înalta Curte i-a pus în vedere, sub sancţiunea anulării cererii, să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru mai sus arătate, cu menţiunea că are posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, o astfel de cerere nefiind formulată de către recurentă. Totodată, prin citaţia comunicată la 19 octombrie 2023, recurenta a fost înştiinţată asupra termenului de judecată acordat în cauză, fiind reiterată menţiunea cu privire la obligativitatea achitării taxei de timbru datorate, sub sancţiunea anulării cererii.

Având în vedere că partea nu a dat curs solicitării instanţei, neachitând taxa judiciară de timbru datorată până la termenul de judecată acordat în cauză (23 ianuarie 2024), Înalta Curte constată că cererea de recurs formulată de recurenta A. S.R.L. nu îndeplineşte una dintre condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sens în care devine incidentă sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) teza I C. proc. civ. raportat la art. 486 alin. (2).

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. raportat la art. 486 alin. (3) teza I C. proc. civ., Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 32 din 3 mai 2023, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 32 din 3 mai 2023, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 ianuarie 2024.