Electricity fees liability and procedural validity of expert report communication without specific party service

Şedinţa publică din data de 28 martie 2024

Deliberând asupra cererii de recurs, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 48 din 5 decembrie 2023, Tribunalul Mehedinţi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2022, a admis cererea reclamantei A., în contradictoriu cu pârâta Comuna Simian, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 288.184,62 RON, din care 288.170,49 RON, reprezentând preţul energiei electrice şi/sau taxe deconectare/reconectare şi 14,13 RON, cu tilu de penalităţi de întârziere.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta Comuna Simian a declarat apel, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Prin decizia nr. 567/2023 din 28 noiembrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a admis apelul, a schimbat în totalitate sentinţa atacată, în sensul că a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a declarat recurs, solicitând casarea deciziei, cu cheltuieli de judecată.

În susţinere, a arătat că motivarea hotărârii este netemeinică pentru următoarele argumente:

Instanţa de apel a reţinut în mod eronat că recurenta nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale conform concluziilor raportului de expertiză care indicau că sumele pretinse sunt nejustificate şi că este imposibilă stabilirea unui consum real de energie.

Decizia recurată a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţilor legale, întrucât raportul de expertiză efectuat în cauză nu i-a fost comunicat pentru a putea formula obiecţiuni.

În cauză, nu a fost respectat principiul contradictorialităţii, dat fiind că acest raport trebuia pus în discuţia părţilor şi că în lipsa comunicării lui, aceasta a fost în imposibilitate să-şi exprime punctul de vedere.

În final, a subiniat că în măsura în care instanţa de prim control judiciar a dispus efectuarea unei expertize, aceasta avea obligaţia să comunice raportul de expertiză.

În drept, au fost invocate motivele casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

La 4 martie 2024, intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor invocate, în limitele controlului de legalitate, Înalta Curte reţine următoarele:

Primul set de critici vizează încălcarea de către instanţa de apel a normelor de procedură privind administrarea probei cu expertiză judiciară şi a principiului contradictorialităţii, ca urmare a necomunicării de către aceasta a raportului de expertiză către recurentă.

Criticile sunt nefondate.

În prealabil, se notează că, deşi aceste susţineri au fost subsumate cazului de casare fundamentat pe încălcarea normelor de drept material, criticile se încadrează în ipoteza de la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., dat fiind că pun în discuţie respectarea de către instanţa de apel a unor norme de procedură.

Potrivit art. 336 alin. (1) din acelaşi act normativ, "Constatările şi concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului specializat căruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate într-un raport scris, care va fi depus cu cel puţin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecată. În cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiză poate fi micşorat."

Scopul instituirii acestui termen a fost acela de a da părţilor posibilitatea de a lua cunoştinţă în timp util de concluziile expertului, în vederea formulării eventualelor obiecţiuni la raportul de expertiză sau pregătirii concluziilor pe fond în raport cu aspectele lămurite prin lucrarea de specialitate, neexistând nicio normă legală care să prevadă obligativitatea comunicării raportului de expertiză, în ipoteza în care acesta a fost depus cu respectarea termenului legal anterior menţionat.

În speţă, analiza înscrisurilor aflate la dosar relevă că raportul de expertiză a fost înregistrat la dosarul cauzei la 30 octombrie 2023, fiind transmis prin poştă de către expert la 21 octombrie 2023 .

Primul termen de judecată ulterior acestui moment a fost la 28 noiembrie 2023, după împlinirea celor 10 zile stabilite de art. 336 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, nu se poate imputa instanţei de prim control judiciar neregularitatea procedurală sesizată sau încălcarea principiului contradictorialităţii, în condiţiile în care termenul legal pentru depunerea raportului a fost respectat în cauză, iar în lipsa unei dispoziţii procedurale, instanţa nu avea obligaţia comunicării raportului de expertiză către părţi, într-o asemenea situaţie, părţilor revenindu-le obligaţia de a depune diligenţe pentru a studia dosarul, a lua cunoştinţă de concluziile raportului de expertiză şi a formula apărări, potrivit art. 10 C. proc. civ.

În consecinţă, măsura instanţei de prim control judiciar de a proceda la judecata apelului este legală.

Într-adevăr, principiul contradictorialităţii impune instanţei obligaţia de a supune discuţiei părţilor toate cererile, excepţiile şi împrejurările de fapt sau de drept invocate, însă, raportat la contextul factual expus anterior, vătămarea procesuală reclamată nu poate fi reţinută, de vreme ce raportul de expertiză a fost depus cu mai mult de 10 zile anterior termenului de judecată fixat de instanţă, procedura de citare a acestei părţi a fost legal îndeplinită pentru termenul din 28 noiembrie 2023, partea nu s-a prezentat la termen şi nici nu a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză, deşi a avut această posibilitate.

Ca o consecinţă a celor statuate anterior, Înalta Curte va respinge criticile referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către aceasta, având în vedere că acestea sunt subsecvente susţinerilor analizate - necomunicarea raportului de expertiză şi încălcarea principiului contradictorialităţii.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de nelegalitate invocat, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., pentru ca hotărârea recurată să fie casată pe acest temei, este necesar să se constate că aceasta este nemotivată în sensul că hotărârii îi lipsesc elementele pe care se întemeiază soluţia instanţei, astfel cum acestea sunt prevăzute de dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Examinând memoriul de recurs Înalta Curte constată că din cuprinsul acestuia nu se pot desprinde critici concrete de nelegalitate care să contureze o eventuală nemotivare a hotărârii atacate, susţinerile recurentei, aşa cum acestea au fost argumentate, neputând fi integrate acestui caz de casare, ci ipotezei de la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. asupra căreia instanţa de recurs a statuat în cele ce preced.

Astfel, constatând că măsura casării nu se impune din perspectiva motivelor de nelegalitate invocate, decizia recurată fiind dată cu respectarea normelor legale, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul, soluţie ce înglobează şi cererea recurentei de acordare a cheltuielilor de judecată, aceasta fiind partea care, în această etapă a litigiului, se află în culpă procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 567/2023 din 28 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Comuna Simian.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 martie 2024.