Territorial competence for labour claims by judicial staff suing their employer under special prorogation rules

Şedinţa publică din data de 27 martie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale la 20.03.2023, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H. augustina, I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG. şi HH. au chemat în judecată pe pârâţii Tribunalul Olt şi Curtea de Apel Craiova, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, în contradictoriu cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, să recunoască starea de discriminare în care au fost plasaţi, în perioada august 2018 până la zi şi în continuare, prin neacordarea salariului de bază brut lunar şi a cuantumului sporurilor de risc, suprasolicitare neuropsihică, confidenţialitate şi pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare şi periculoase, prin raportare la specialiştii IT - personal auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, şi în consecinţă, să dispună uniformizarea modului de calcul al acestor dreptului salariale, pentru perioada menţionată şi în continuare, să oblige pârâţii să le plătească diferenţa dintre suma primită şi cea care li s-ar fi cuvenit pentru aceeaşi perioadă, luând în considerare nivelul maxim al salariului de bază brut lunar şi cuantumul sporurilor indicate mai sus plătite specialiştilor IT, actualizată cu indicele de inflaţie, precum şi dobânda legală penalizatoare aferentă sumelor datorate, calculată de la data scadenţei fiecărei sume până la plata lor efectivă.

Prin sentinţa civilă nr. 4005/19.10.2023, Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Olt.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că prorogarea de competenţă în favoarea Tribunalului Argeş nu poate opera în virtutea art. 127 alin. (21) C. proc. civ., întrucât potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, doar dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., nu şi cele ale alin. (21) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor; de aceea, a apreciat incident art. 269 alin. (2) din Codul muncii, potrivit căruia instanţa competentă este tribunalul în a cărui circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă; în acest context, a notat că reclamanţii au calitatea de personal de specialitate şi conex în cadrul Tribunalului Olt.

Astfel învestit, Tribunalul Olt, secţia I civilă a pronunţat sentinţa nr. 115/21.02.2024, prin care a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

În motivarea sentinţei, acest tribunal a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ. şi a deciziei nr. 7/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii şi a stabilit că prevederile legale menţionate anterior impun reclamanţilor obligaţia de a sesiza o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia oricăreia din curţile de apel învecinate cu cea în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi au locul de muncă.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, în temeiul art. 135 C. proc. civ., stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, pentru următoarele considerente:

Reclamanţii au calitatea de grefieri la Tribunalul Olt şi au învestit Tribunalul Argeş cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă, iar Tribunalul Olt şi Curtea de Apel Craiova deţin calitatea de pârâţi, împrejurare care impune verificarea incidenţei vreuneia dintre ipotezele prevăzute de art. 127 C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 310/2018.

Potrivit dispoziţiilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

Aceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător şi în cazul grefierilor, potrivit normei de trimitere din art. 127 alin. (3) C. proc. civ.

Întrucât cauza dedusă judecăţii ar trebui să fie, conform normelor de drept al muncii, de competenţa tribunalului în cadrul căruia reclamanţii sunt angajaţi, Înalta Curte constată că sunt aplicabile prevederile legale examinate mai sus şi notează că, în speţă, aceştia s-au adresat Tribunalului Argeş, instanţă de acelaşi grad, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Piteşti, învecinată cu Curtea de Apel Craiova, în raza căreia îşi desfăşoară activitatea.

Astfel, reclamanţii şi-au manifestat opţiunea, în condiţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., determinând, în mod legal, competenţa teritorială a Tribunalului Argeş în soluţionarea cererii de chemare în judecată.

În aceste condiţii, faţă de considerentele expuse în precedent, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a litigiului va fi stabilită în favoarea Tribunalului Argeş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 martie 2024.