Revision of labor compensation claim dismissed as inadmissible due to lack of res judicata authority of legal interpretation ruling

Şedinţa publică din data de 27 martie 2024

Asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 2155/15.11.2021, Tribunalul Suceava, secţia I civilă a admis, în parte, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., a obligat pârâta să modifice decizia nr. 1138/02.08.2019, în sensul includerii în cuprinsul acesteia a dispoziţiei de reintegrare a reclamantului în funcţia şi poziţia deţinute anterior emiterii deciziei de suspendare şi să-i plătească reclamantului despăgubiri egale cu veniturile nete de care a fost lipsit în perioada 02.12.2009-02.08.2019, respectiv suma de 1.273.704 RON, drepturi salariale şi 358.222 RON, reprezentând premii, bonusuri, tichete sau denumiri asimilate, debit ce va fi actualizat cu indicele de inflaţie, precum şi dobânda legală penalizatoare calculată până la data plăţii efective; a obligat pârâta la plata către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, pensie şi şomaj a sumei de 543.184 RON şi către reclamant, a sumei de 9.500 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată; a respins, ca nefondate, capetele de cerere vizând anularea deciziei nr. 1139/02.08.2019, emisă de pârâtă şi vizând obligarea pârâtei la plata daunelor morale.

Împotriva acestei sentinţe, ambele părţi au declarat apel.

Prin decizia nr. 208/01.03.2023, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a admis apelul promovat de B. S.A. şi a schimbat în tot sentinţa atacată, în sensul că a respins acţiunea şi a obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 22.250 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond şi a sumei de 11.475 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în apel; a respins apelul declarat de A., ca nefondat.

La 27.03.2023, pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă a fost înregistrată cererea de revizuire promovată de A., întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a susţinut că decizia instanţei de apel este potrivnică sentinţei civile nr. 411/24.06.2021, pronunţată de Tribunalul Olt, secţia I civilă şi deciziei nr. 15/19.09.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.

Faţă de obiectul cererii de revizuire şi hotărârile invocate, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a dispus formarea a două dosare şi, în consecinţă, a înregistrat sub nr. x/2023 cererea de revizuire vizând contrarietatea dintre decizia nr. 208/01.03.2023 a aceleiaşi curţi de apel şi decizia nr. 15/19.09.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, iar prin decizia nr. 1123/21.11.2023, a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a acestei cereri de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În motivarea cererii sale, titularul căii extraordinare de atac a arătat că hotărârea supusă revizuirii este contrară deciziei pronunţate de instanţa supremă în soluţionarea recursului în interesul legii, prin care s-a dat o interpretare unitară dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Codul muncii, în sensul că "în cazul salariatului cu privire la care angajatorul a emis, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, decizie de suspendare a contractului individual de muncă, urmare a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 279 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015, în situaţia în care raportul juridic guvernat de dispoziţiile legii constatate ca fiind neconstituţionale nu a fost definitiv consolidat, în patrimoniul salariatului ia naştere un drept de creanţă constând într-o despăgubire echivalentă cu remuneraţia cuvenită, pe toată durata suspendării, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale".

Revizuentul a apreciat că decizia nr. 208/01.03.2023 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă, prin care a fost respins apelul său şi admis cel al intimatei, cu consecinţa schimbării sentinţei primei instanţe şi respingerii acţiunii sale privind despăgubirile pretinse pentru perioada în care i-a fost suspendat contractul individual de muncă, contravine acestor dezlegări şi caracterului lor obligatoriu, stabilit de prevederile art. 517 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, a criticat modul în care instanţa de apel a cercetat îndeplinirea condiţiilor răspunderii civile contractuale, atât sub aspect procedural, în sensul încălcării principiului contradictorialităţii, cât şi din perspectiva nesocotirii normelor legale din materia dreptului muncii.

Analizând decizia atacată, prin prisma motivului de revizuire invocat, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea poate fi cerută atunci când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Condiţia prealabilă şi esenţială pentru ca revizuirea fundamentată pe acest temei să fie admisibilă este ca hotărârile pretins potrivnice să fie pronunţate în dosare în care se dezleagă chestiuni litigioase, iar nu în proceduri reglementate de legiuitor cu scopul de a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, pentru că hotărârile pronunţate în asemenea mecanisme, deşi au caracter obligatoriu, nu au autoritate de lucru judecat, căci nu dezleagă situaţii conflictuale particulare.

În cauză, decizia a cărei revizuire se solicită statuează asupra unui aspect litigios, iar prin hotărârea pretins potrivnică a fost soluţionat un recurs în interesul legii, în raport cu care nu poate fi promovată calea extraordinară de atac a revizuirii.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 513 alin. (1) şi (6) C. proc. civ., să respingă cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 208/01.03.2023, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 martie 2024.