Admissibility of revision for conflicting final judgments where res judicata defense was not raised in the second proceeding
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court admitted the appeal, quashed the Court of Appeal’s decision that had rejected the petition for revision as inadmissible, and remanded the case for a new judgment, thereby allowing the revision proceeding to proceed on the merits. The dispute concerned a labor law claim for salary increases related to special education activities, where the employer challenged a final judgment of revision based on the doctrine of the authority of res judicata, alleging that two conflicting final judgments existed between the same parties regarding the same subject matter. The court held that under Article 509(1)(8) of the Civil Procedure Code, the revision petition was admissible because the defense of res judicata had not been raised or decided upon in the subsequent proceeding that rendered the second conflicting judgment; the appellate court had erred in ruling the petition inadmissible solely due to the non-invocation of this exception in the underlying trial, clarifying that such non-invocation is a prerequisite for the revision remedy, not a ground for inadmissibility.
Legislator headnote
AI generatedart. 499 C. proc. civ, art. 33 alin. (4) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2015, art. 38 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, art. 38 alin. (41) din Legea nr. 153/2017, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 513 alin. (6) C. proc. civ; Admissibility of revision for conflicting final judgments where res judicata defense was not raised in the second proceeding: The dispute concerned a labor law claim for salary increases related to special education activities, where the employer challenged a final judgment of revision based on the doctrine of the authority of res judicata, alleging that two conflicting final judgments existed between the same parties regarding the same subject matter. The court held that under Article 509(1)(8) of the Civil Procedure Code, the revision petition was admissible because the defense of res judicata had not been raised or decided upon in the subsequent proceeding that rendered the second conflicting judgment; the appellate court had erred in ruling the petition inadmissible solely due to the non-invocation of this exception in the underlying trial, clarifying that such non-invocation is a prerequisite for the revision remedy, not a ground for inadmissibility.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited in the dispositive for admitting the appeal and quashing the decision.
Procedural provision cited in the dispositive for remanding the case to the lower court for a new judgment.
Provision cited in the dispositive governing the application of costs in the remanded proceedings.
Full text
Şedinţa publică din data de 6 martie 2024
Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată la 08.04.2022 pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia I civilă sub nr. x/2022, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Şcoala Profesională Specială "B." Galaţi, solicitând obligarea acesteia la calculul indemnizaţiei pentru învăţământ special prin aplicarea majorării de 15% la salariul de bază, pentru perioada 01.01-30.06.2017, potrivit art. 33 alin. (4) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2015, şi la menţinerea dreptului salarial la acelaşi nivel până la 31.12.2017, potrivit art. 38 alin. (2) din Legea nr. 153/2017.
A solicitat, de asemenea, obligarea pârâtei la calcularea drepturilor salariale prin aplicarea majorării de 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017 începând cu luna ianuarie 2018 şi prin aplicarea majorării de 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018 începând cu luna martie 2018 - potrivit prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) şi d) din Legea nr. 153/2017 -, obligarea la calculul tranşelor de majorare a salariilor de bază brute începând cu 01.01.2019 şi ulterior, începând cu 01.01.2020, cu procentul de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază din anul 2022 şi salariul de bază din luna decembrie 2018 - ambele, cu includerea drepturilor salariale pentru activitatea de învăţământ special - potrivit prevederilor art. 38 alin. (41) din Legea nr. 153/2017 şi a Deciziei nr. 24/15.11.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, precum şi obligarea la plata diferenţelor dintre salariile legal calculate şi cele efectiv plătite, începând cu 01.01.2017, sume actualizate cu coeficientul de inflaţie şi cu calcularea dobânzii penalizatoare de la scadenţa fiecărei sume, până la achitarea integrală.
Prin sentinţa civilă nr. 228/02.03.2023, Tribunalul Galaţi, secţia I civilă a admis cererea şi a obligat pârâta la calculul şi la plata către reclamantă a indemnizaţiei pentru învăţământ special prin aplicarea procentului de 15% la salariul de bază, pentru perioada 01.01-30.06.2017, şi la menţinerea dreptului salarial la acelaşi nivel până la 31.12.2017, sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii şi cu dobânda legală penalizatoare calculată asupra acestor drepturi salariale, începând cu data scadenţei fiecărui drept şi până la data plăţii efective, la calculul şi plata drepturilor salariale pentru activitatea în învăţământul special cu majorare de 25%, începând cu luna ianuarie 2018, faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, şi cu majorare de 20%, începând cu luna martie 2018, faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, potrivit prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) şi d) din Legea nr. 153/2017, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală penalizatoare calculată asupra acestor drepturi salariale, începând cu data scadenţei fiecărui drept şi până la data plăţii efective şi la calculul şi plata tranşelor de majorare a salariilor de bază brute începând cu 01.01.2019 şi apoi, începând cu 01.01.2020, cu procentul de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază din anul 2022 şi salariul de bază din luna decembrie 2018 - ambele cuprinzând dreptul salarial pentru activitatea în învăţământul special -, potrivit prevederilor art. 38 alin. (41) din Legea nr. 153/2017 şi Deciziei în interesul legii nr. 24/15.11.2021, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda penalizatoare calculată asupra acestor drepturi salariale, începând cu data scadenţei fiecărui drept şi până la data plăţii efective.
Împotriva acestei sentinţe, a formulat cerere de revizuire Şcoala Profesională Specială "B.", ce a fost înregistrată la Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale sub nr. x/2023.
Prin decizia civilă nr. 504/08.06.2023, Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins ca inadmisibilă cererea.
Revizuenta Şcoala Profesională Specială "B." a declarat recurs împotriva acestei decizii, solicitând casarea ei, reţinerea cauzei spre rejudecare şi admiterea cererii de revizuire.
În motivare, recurenta a susţinut că hotărârea atacată a fost pronunţată cu încălcarea regulilor de procedură prevăzută de lege sub sancţiunea nulităţii şi a celor de drept material; a invocat, astfel, motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.
În primul rând, autoarea recursului a subliniat admisibilitatea căii de atac, independent de menţiunea inserată în dispozitivul deciziei din apel, sens în care a evocat Decizia nr. 17/2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.
În continuare, a relevat că instanţa de revizuire a aplicat greşit dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., atunci când a statuat asupra inadmisibilităţii căii de retractare, derivată din neinvocarea autorităţii de lucru judecat în dosarul nr. x/2022, în care s-a pronunţat sentinţa astfel atacată.
A afirmat că, dimpotrivă, calea de atac de retractare ar fi devenit inadmisibilă dacă excepţia ar fi fost ridicată în dosarul finalizat cu hotărârea atacată, opunându-i-se autoritatea de lucru judecat proprie respectivei hotărâri.
În continuare, a arătat că sunt îndeplinite condiţiile pentru admiterea cererii, existând două hotărâri potrivnice, pronunţate în cauze între care există triplă identitate de părţi, obiect şi cauză, iar în al doilea proces, obiect al dosarului nr. x/2022, excepţia autorităţii de lucru judecat nu a fost invocată.
Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticile formulate şi cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte reţine următoarele:
Statuând asupra admisibilităţii căii de atac, constată că, prin decizia recurată, curtea de apel a respins revizuirea sentinţei civile nr. 228/02.03.2023, pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia I civilă, pentru încălcarea autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 1030/22.06.2021, pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia civilă nr. 152/10.03.2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Prin urmare, observă că împotriva deciziei recurate este deschisă calea extraordinară de atac a recursului, faţă de dispoziţiile art. 513 alin. (6) C. proc. civ.
Deşi în susţinere a fost indicată şi ipoteza de casare reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticile recurentei vor fi reîncadrate şi examinate din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., câtă vreme pun în discuţie aplicarea greşită a unor norme de procedură.
Calea extraordinară de atac este fondată, pentru considerentele ce succedă.
Art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. statuează în sensul că revizuirea unei hotărâri poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri; în ipoteza valorificată de recurentă, calea extraordinară de atac, de retractare, urmăreşte respectarea autorităţii de lucru judecat - atât din perspectiva efectului negativ, cât şi celui pozitiv -, prin înlăturarea situaţiei determinate de nesocotirea acesteia.
Curtea de apel a enunţat corect condiţiile pentru exercitarea acestui remediu procesual, care presupun existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive contradictorii, pronunţate în aceeaşi pricină, dar în dosare diferite, adică existenţa unei triple identităţi de elemente - părţi, obiect şi cauză - sau o identitate de chestiuni litigioase, cererea să se îndrepte împotriva celei de a doua hotărâri, pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri, iar excepţia care asigură respectarea acesteia, fie să nu fi fost ridicată în al doilea proces, fie să nu fi fost soluţionată.
În acord cu recurenta, Înalta Curte constată că instanţa de revizuire a aplicat greşit cea din urmă condiţie, atunci când a dedus inadmisibilitatea cererii din neinvocarea, în cel de al doilea proces, a excepţiei autorităţii de lucru judecat.
Diametral opus, legala aplicare a normei analizate presupune ca, în litigiul finalizat cu hotărârea atacată, excepţia autorităţii de lucru judecat să nu fie invocată sau să nu fie analizată, în caz contrar însăşi puterea de lucru judecat a considerentelor prin care s-a decis asupra excepţiei împiedicând judecata cererii de revizuire.
Examinarea dosarului în care s-a pronunţat hotărârea atacată relevă faptul că în acest al doilea proces nu a fost ridicată excepţia autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 1030/22.06.2021, pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia civilă nr. 152/10.03.2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
În limita cadrului procesual constituit în recurs, Înalta Curte impune părţilor concluzia că cererea de revizuire era admisibilă din perspectiva condiţiei analizate, câtă vreme calea de retractare devine inadmisibilă numai dacă în litigiul ulterior excepţia autorităţii de lucru judecat este invocată şi instanţa se pronunţă asupra ei.
Prin urmare, recursul apare fondat, iar decizia recurată va fi casată, cauza urmând a fi trimisă primei instanţe pentru o nouă judecată, în care se va examina incidenţa celorlalte condiţii prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Instanţa supremă nu poate da curs solicitării recurentei de rejudecare a procesului în fond, nefiind întrunite condiţiile art. 497 C. proc. civ., care, în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, permit acest demers numai subsecvent unei prime casări, dacă nu ar fi pusă în situaţia de a proceda la analizarea stării de fapt prin recalificarea faptelor sau prin completarea sau readministrarea probatoriului.
Având în vedere considerentele prezentate, Înalta Curte, în baza art. 496 şi a art. 497 C. proc. civ., urmează să admită recursul declarat, cu consecinţa casării deciziei atacate şi a trimiterii cauzei spre o nouă judecată primei instanţe, cu aplicarea prevederilor art. 501 din acelaşi cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta Şcoala Profesională Specială "B." împotriva deciziei civile nr. 504/08.06.2023, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Casează decizia recurată şi trimite cauza spre o nouă judecată instanţei de apel.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 martie 2024.