Nullity of cassation appeal for failure to specify revision motive and fit grounds within Code of Civil Procedure art. 488

Şedinţa publică din data de 13 februarie 2024

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la 23.09.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢII, să se constate că i s-a sustras nelegal din pensie suma de 580 RON în baza unui proces-verbal de contravenţie şi că trebuie să i se restituie prejudiciul.

Prin încheierea din 11.11.2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a anulat cererea de chemare în judecată.

Împotriva acestei încheieri a formulat apel reclamantul, calea de atac fiind respinsă ca inadmisibilă prin decizia nr. 4716 din 19 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale la 25.10.2022, sub nr. x/2022, reclamantul a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 4716 din 19 septembrie 2022, pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2021.

Prin încheierea din 07.06.2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ., a suspendat judecata cererii de revizuire pentru neîndeplinirea obligaţiei procesuale puse în sarcina revizuentului la termenul din 10.05.2023, respectiv de a preciza în concret motivul de revizuire pe care se întemeiază cererea.

Împotriva încheierii menţionate, revizuentul a declarat recurs, cererea fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 11.09.2023, sub nr. x/2022/a1.

Prin memoriul de recurs, scris pe copia încheierii recurate, recurentul a susţinut că au fost încălcate, pe de o parte, dispoziţiile art. 425, art. 426 alin. (3) şi art. 427 C. proc. civ. (Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.), întrucât încheierea recurată nu este semnată şi ştampilată, fiind nulă de drept, iar pe de altă parte, dispoziţiile art. 157, deoarece dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2022 şi nu sub nr. x/2021.

Prin adresa comunicată recurentului la 21 septembrie 2023, i s-a pus în vedere ca, în termen de cel mult 10 zile de la primire, să completeze cererea de recurs prin indicarea: numelui şi prenumelui, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia exercită recursul, indicarea numelui, prenumelui, domiciliul sau reşedinţa sau, după caz, denumirii şi sediului intimatului, respectiv să depună la dosar un exemplar al cererii şi motivelor de recurs, semnat olograf, în original.

Prin precizările înaintate la dosar la 25 septembrie 2023, recurentul a susţinut, în esenţă, că intimata refuză să îi achite suma de 2.174 RON, astfel cum rezultă din înscrisurile pe care le-a anexat.

În fine, afirmând că hotărârile pronunţate de Tribunalul Bucureşti, respectiv de Curtea de Apel Bucureşti sunt false, nefiind pronunţate în dosarul nr. x/2021, a solicitat instanţei să cerceteze fondul şi să se pronunţe în dosarul nr. x/2021.

În drept, cererea de recurs nu a fost motivată.

Prin întâmpinarea înaintată la dosar la 30 octombrie 2023, intimata-pârâtă a invocat excepţia nulităţii recursului, deoarece criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de lege, iar pe fond a apreciat că argumentele expuse relevă caracterul nefondat al recursului.

Recurentul nu a formulat răspuns la întâmpinare însă, prin cererile semnate olograf şi înaintate la dosar la 13 noiembrie 2023, respectiv la 18 ianuarie 2024, în temeiul dispoziţiilor art. 406 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a solicitat renunţarea la judecată.

Prin cererile înaintate la dosar la 4 decembrie 2023, respectiv la 7 februarie 2024, intimata-pârâtă a învederat instanţei faptul că nu se opune cererii de renunţare la judecată formulată de recurent.

Examinând recursul sub aspectul posibilităţii de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul şi condiţiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres şi limitativ reglementate prin dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.

Totodată, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede sancţiunea nulităţii recursului în cazul în care motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Deşi nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze argumentele reţinute de instanţă în justificarea soluţiei pronunţate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În speţă, din memoriul de recurs nu reies critici care să poată fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., recurentul menţionând doar că încheierea a fost pronunţată în dosarul nr. x/2022, deşi ar fi trebuit să fie pronunţată în dosarul nr. x/2021, precum şi faptul că, potrivit calculelor sale, intimata-pârâtă îi datorează bani, fără a dezvolta vreo altă critică cu privire la faptul că, în speţă, Curtea de Apel, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., a suspendat judecata cererii de revizuire, astfel că aspectele invocate nu vizează nelegalitatea încheierii prin care s-a dispus suspendarea cauzei, pentru neîndeplinirea obligaţiei procesuale puse în sarcina revizuentului la termenul din 10.05.2023, respectiv de a preciza în concret motivul de revizuire pe care şi-a întemeiat cererea.

În atare situaţie, cererea de recurs nu permite identificarea motivelor de nelegalitate concrete privitoare la considerentele încheierii atacate, respectiv în ce au constat, în mod efectiv, greşelile instanţei pentru a putea fi, eventual, încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea unei hotărâri.

Întrucât obiectul recursului îl constituie încheierea de suspendare a judecării cauzei, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată şi să combată cele reţinute de instanţă, în sensul neîndeplinirii obligaţiei procesuale puse în sarcina revizuentului la termenul din data de 10.05.2023, respectiv de a preciza în concret motivul de revizuire pe care se întemeiază cererea.

Cum memoriul de recurs nu conţine critici propriu-zise, fiind străine de considerentele încheierii atacate, sancţiunea care intervine este nulitatea recursului, neexistând motive de ordine publică, ce să poată fi examinate din oficiu de către instanţa de recurs.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că argumentele expuse de recurent nu îndeplinesc condiţia prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât nu pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (2) din acelaşi cod, respectiv aceea a nulităţii recursului, admiţând excepţia cu acest obiect.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 07 iunie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 februarie 2024.