Negative conflict of jurisdiction: exclusive competence of consumer’s domicile court under Art. 121 CPC

Şedinţa publică din data de 9 octombrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la 7 august 2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., obligarea acestuia la plata debitului principal compus din contravaloarea serviciilor prestate şi a ratelor echipamentelor în cuantum total de 1.430,66 RON, precum şi la plata accesoriilor aferente debitului principal: penalităţi de întârziere calculate de cedentă înainte de data cesiunii, cuprinse în facturi, în cuantum de 20,34 RON; despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului indicate în ultima factură în cuantum de 1.576,81 RON; penalităţi de întârziere de 0,5%/zi de întârziere conform contractului, în continuare, de la data indicată în ultima factură şi până la plata integrală a debitului, iar în subsidiar acordarea dobânzii legale penalizatoare, cu cheltuieli de judecată.

În drept, reclamanta a invocat art. 1026 şi urm. C. proc. civ.

Pârâtul nu a depus întâmpinare.

La termenul de la 17 aprilie 2024, Judecătoria Piteşti, secţia Civilă a invocat excepţia necompetenţei teritoriale, raportat la art. 121 C. proc. civ. şi la verificările efectuate în baza de date D.E.P.A.B.D.

Prin sentinţa civilă nr. 2495 din 17 aprilie 2024, Judecătoria Piteşti, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş. În esenţă, instanţa a reţinut că, faţă de dispoziţiile art. 1028 alin. (2) raportat la art. 121 C. proc. civ., ale art. 8 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ. şi ale art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, reclamanta şi pârâtul se circumscriu noţiunilor de profesionist şi consumator, iar competenţa, în aceste cazuri, este una exclusivă. A constatat că din verificările efectuate în baza de date D.E.P.A.B.D., reiese că pârâtul figurează cu domiciliul în jud. Olt şi cu reşedinţa activă, în perioadă 31 iulie 2023-30 iulie 2024, în Târgu Mureş, str. x, jud. Mureş, care se află în circumscripţia Judecătoriei Târgu Mureş. Ca atare, instanţa a considerat că este competentă să soluţioneze cauza Judecătoria Târgu Mureş.

Ca urmare, cauza a fost înaintată Judecătoriei Târgu Mureş.

La termenul de la 5 iunie 2024, Judecătoria Târgu Mureş a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale pe care a admis-o prin sentinţa civilă nr. 5611 de la aceeaşi dată şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

În esenţă, instanţa a interpretat în mod coroborat prevederile art. 1028 alin. (1) şi alin. (2), art. 107, art. 108, art. 121 şi art. 126 alin. (2) C. proc. civ. şi a considerat că în cazul cererilor îndreptate împotriva unui consumator, în situaţia în care părţile nu au convenit alegerea instanţei competente după naşterea dreptului la despăgubire, competenţa aparţine în mod exclusiv instanţei în circumscripţia căreia se află domiciliul consumatorului. În opinia Judecătoriei Târgu Mureş, noţiunea de domiciliu reglementată de art. 87 şi art. 88 C. civ. se referă la locul unde consumatorul a declarat că îşi are locuinţa principală, iar reşedinţa reprezintă un criteriu subsidiar de stabilire a competenţei. Aşa fiind, s-a stabilit că este competentă să soluţioneze cauza Judecătoria Slatina.

Ca urmare, cauza a fost trimisă spre soluţionare Judecătoriei Slatina.

La termenul de la 10 septembrie 2024, Judecătoria Slatina a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale pe care a admis-o prin sentinţa civilă nr. 3426 de la aceeaşi dată, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

În esenţă, Judecătoria Slatina a reţinut caracterul imperativ al dispoziţiilor art. 121 şi art. 126 C. proc. civ. şi calitatea de profesionist a reclamantei, respectiv de consumator a pârâtului, precum şi faptul că la data formulării cererii de chemare în judecată, reclamantul locuia efectiv în circumscripţia Judecătoriei Târgu Mureş, care este competentă să soluţioneze litigiul.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Slatina competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele, respectiv Judecătoria Târgu Mureş şi Judecătoria Slatina, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Nici una din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu o cerere formulată de un profesionist împotriva unui consumator, iar instanţa competentă în aceste cazuri este cea de la domiciliul consumatorului. Art. 121 C. proc. civ. stabileşte o competenţă absolută, de ordine publică, exclusiv în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie domiciliază consumatorul.

Conform dispoziţiilor art. 87, respectiv art. 88 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală, iar reşedinţa persoanei fizice este în locul unde îşi are locuinţa secundară.

Din verificările efectuate în baza de date D.E.P.A.B.D., conform procesului-verbal aflat la dosarul Judecătoriei Piteşti, rezultă că la data sesizării instanţei de judecată, pârâtul avea domiciliul în jud. Olt, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Slatina.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 octombrie 2024.