Negative conflict of jurisdiction in insurance assignment: competence assigned to court at place of insured risk
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Caransebeş Court, rejecting the earlier declination by that court and the subsequent declination by the Bucharest Sector 1 Court. The dispute concerned a claim for the difference in insurance indemnity and late payment penalties arising from an auto insurance damage file, where the claimant acted as a creditor via a debt assignment (cession) from the injured third party to the insured. The Caransebeş Court initially held it lacked territorial competence because the assignee did not step into the shoes of the injured party for jurisdictional purposes, whereas the Bucharest Court claimed competence based on the tortious act. The High Court held that the action was grafted on insurance relations and constituted an alternative jurisdiction under Article 115 of the Code of Civil Procedure, ruling that the assignee inherits the assignor's procedural rights, including the right to sue at the place where the insured risk occurred. Consequently, the court affirmed the competence of the court at the location of the accident, relying on the general rule of Article 107 and the specific insurance provision of Article 115(1)(3), allowing the claimant to exercise the choice of venue under Article 116.
Legislator headnote
AI generatedart. 115 alin. (3) C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ, art. 109 C. proc. civ, art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ, art. 115 alin. (1) C. proc. civ, art. 116 C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction in insurance assignment: competence assigned to court at place of insured risk: Prin urmare, în opinia instanţei, prezentului litigiu, de natură civilă între profesionişti, i se aplică procedura de drept comun, instanţa competenta fiind Judecătoria Sectorului 1, aceasta fiind instanţa de la sediul pârâtului, conform art. 107 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 8 octombrie 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă constată următoarele:
1. Prin cererea de valoare redusă înregistrată la data de 04.08.2023, pe rolul Judecătoriei Caransebeş sub numărul x/2023, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. Lyon Sucursala Bucureşti şi intervenientul-forţat C., a solicitat instanţei obligarea pârâtei la plata sumei de 4.982,33 RON reprezentând diferenţă despăgubire cuvenită conform dosarului de daună x pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare x, a sumei de 189,32 RON, cu titlu de penalităţi de întârziere aferente sumei de 4.982,33 RON, calculate de la data de 15.07.2023 (data scadenţei) până la data introducerii acţiunii (03.08.2023), a penalităţilor calculate în continuare până la data plăţii integrale a debitului principal, precum şi a cheltuielilor de judecată.
În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile Legii nr. 132/2017 şi ale Normei ASF nr. 20/2017.
Prin sentinţa civilă nr. 4020/2023 pronunţată la 21 decembrie 2023, Judecătoria Caransebeş a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale invocată prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
În considerentele hotărârii de declinare a competenţei s-a reţinut că dispoziţiile art. 115 alin. (3) C. proc. civ. nu sunt aplicabile în cauză, întrucât prin contractul de cesiune încheiat cu persoana prejudiciată, cesionarul a dobândit dreptul exact aşa cum se regăsea în patrimoniul cedentului, cesionarul neputând să dobândească mai multe drepturi decât cedentul. În opinia instanţei, încheierea contractului de cesiune de creanţă are ca efect doar transmiterea creanţei din patrimoniul cedentului în cel al cesionarului, fără nicio transmitere a calităţii de terţ prejudiciat şi fără niciun efect asupra normelor de competenţă teritorială stabilite de lege. Reclamanta A. S.R.L. nu este persoana prejudiciată în înţelesul prevederilor din Legea nr. 132/2017, fiind o entitate juridică care a cumpărat creanţa de la persoana prejudiciată, aşa cum rezultă din contractul de cesiune nr. x/06.06.2023, respectiv contractul de cesiune nr. x/07.06.2023, persoana prejudiciată fiind D..
Prin urmare, în opinia instanţei, prezentului litigiu, de natură civilă între profesionişti, i se aplică procedura de drept comun, instanţa competenta fiind Judecătoria Sectorului 1, aceasta fiind instanţa de la sediul pârâtului, conform art. 107 C. proc. civ.
De asemenea, instanţa a apreciat ca fiind aplicabile şi dispoziţiile art. 109 C. proc. civ., întrucât obligaţia de plată a despăgubirii urmează a fi executată prin sucursala Bucureşti a pârâtei şi izvorăşte dintr-un act încheiat prin această sucursală, deoarece contractul de asigurare dovedit prin poliţa RCA a fost încheiat prin brokerul de asigurări, cu sediul în Bucureşti, iar dosarul de daună a fost deschis prin dezmembrământul din Bucureşti.
2. La rândul său, prin sentinţa civilă nr. 4735 din 14 iunie 2024, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeş, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
În argumentarea soluţiei, s-a reţinut, în esenţă, că, prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamanta urmăreşte angajarea răspunderii societăţii pârâte, în calitate de asigurător al persoanei responsabile de producerea unui accident, pentru recuperarea despăgubirilor ce izvorăsc din fapta ilicită.
Instanţa a apreciat ca fiind incidente dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., Judecătoria Caransebeş fiind competentă, prin raportare la locul săvârşirii faptei ilicite şi la locul producerii prejudiciului.
Potrivit instanţei, acţiunea poate fi considerată şi o cerere în materie de asigurare, întrucât se întemeiază pe raportul de asigurare existent între societatea pârâtă şi intervenientul-forţat vinovat de producerea faptei cauzatoare de prejudicii, astfel că, prin raportare la dispoziţiile art. 115 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Caransebeş este de asemenea competentă.
Totodată, s-a avut în vedere şi dreptul de opţiune al reclamantei potrivit art. 116 C. proc. civ.
3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 27.06.2024, sub acelaşi număr.
Înalta Curte, constatând că, în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeş, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanta, în calitate de cesionară a creanţei, a solicitat de la asigurătorul persoanei vinovate de producerea accidentului auto plata diferenţei de despăgubire aferentă dosarului de daună nr. x, reprezentând contravaloare daune.
Prin urmare, fiind dedus judecăţii un litigiu grefat pe raporturi de asigurare, competenţa teritorială este de ordine privată şi alternativă, fiind incidente atât regula generală prevăzută la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cât şi regulile în materie de asigurări prevăzute la art. 115 din acelaşi cod.
Totodată, Înalta Curte constată că este lipsit de relevanţă din perspectiva competenţei instanţei faptul că reclamanta acţionează în baza unui contract de cesiune de creanţă, prin care a dobândit creanţa de la unitatea reparatoare, care a preluat la rândul său creanţa de la terţul prejudiciat, respectiv proprietarul autoturismului implicat în accidentul rutier.
Potrivit dispoziţiilor art. 1568 alin. (1) lit. a) C. civ. cesiunea de creanţă transferă cesionarului toate drepturile pe care cedentul le are în legătură cu creanţa cedată.
Astfel, Înalta Curte, dând eficienţă conceptului de plenitudine a drepturilor astfel transmise prin cesiune, reţine că este transferat cesionarului şi dreptul la acţiune, care este firesc însoţit de dreptul de a beneficia de regulile de competenţă teritorială alternativă prevăzute de normele de procedură pentru litigii izvorâte din asigurare, drept de care s-ar fi bucurat şi cedentul şi pentru a cărui excludere, în cazul cesionarului, nu există raţiune.
Regula generală în materia competenţei teritoriale este instituită de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 115 alin. (1) Cod procedură "în materie de asigurare, cererea privitoare la despăgubiri se va putea face şi la instanţa în circumscripţia căreia se află: pct. (1) domiciliul sau sediul asiguratului; pct. (2) bunurile asigurate şi pct. (3) locul unde s-a produs riscul asigurat".
Din normele legale evocate, rezultă că, în materie de asigurare, poate fi introdusă acţiunea pentru plata despăgubirilor ori după regula generală în materie de competenţă, respectiv la instanţa de la domiciliul pârâtului, ori la una din instanţele expres indicate de prevederile art. 115 alin. (1) C. proc. civ.
În cauză, având în vedere că locul producerii accidentului este situat în municipiul Caransebeş, reclamanta a sesizat instanţa competentă în circumscripţia căreia s-a produs riscul asigurat în conformitate cu art. 115 alin. (1) pct. 3 Cod procedură, respectiv Judecătoria Caransebeş.
În consecinţă, Înalta Curte constată că prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Caransebeş, reclamanta, potrivit dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ., şi-a exercitat dreptul de a alege între instanţele deopotrivă competente, stabilindu-se competenţa teritorială în favoarea instanţei de la locul unde s-a produs riscul asigurat.
Faţă de considerentele anterior expuse şi prin raportare la dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeş, căreia i se va trimite dosarul spre soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeş.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 octombrie 2024.