Resolution of negative jurisdictional conflict based on waiver of relative territorial incompetence exception via forum selection clause

Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti la 04.10.2023, reclamanta S.C. A. S.A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâta la plata sumei de 1.403,28 RON şi a cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 337/06.03.2024, Judecătoria Găeşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut că părţile au convenit, prin contractul de prestări servicii nr. x/12.04.2023, că eventualele litigii născute în legătură cu acesta vor fi soluţionate de instanţele competente de la sediul prestatorului, care se află în Oradea, astfel că Judecătoria Oradea trebuia învestită cu judecarea prezentei cauze.

La rândul său, prin sentinţa civilă nr. 2384/05.06.2024, Judecătoria Oradea a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării lui.

În motivarea acestei hotărâri, a reţinut că prezenta cauză este un litigiu între profesionişti, iar competenţa teritorială este una relativă, de ordine privată, astfel că instanţa iniţial sesizată nu putea, conform prevederilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., să o invoce din oficiu, iar în lipsa invocării ei de către pârâtă prin întâmpinare, instanţa iniţial învestită a devenit competentă să soluţioneze cauza.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, în temeiul art. 135 C. proc. civ. şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti, pentru următoarele considerente:

Regula de drept comun în materia competenţei teritoriale este înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Totodată, art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. consacră o competenţă teritorială alternativă în materia răspunderii contractuale, iar potrivit art. 116 din acelaşi cod, reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Pe de altă parte, dispoziţiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că părţile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţa instanţei, că procesele privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanţe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competenţă este exclusivă.

Această normă de drept reglementează un caz de prorogare voluntară a competenţei teritoriale de soluţionare a litigiilor care au ca obiect bunuri şi alte drepturi de care părţile pot dispune şi se aplică numai în ipoteza competenţei teritoriale reglementate de norme juridice de ordine privată, precum în litigiul de faţă, ce are ca obiect atragerea răspunderii contractuale a pârâtei S.C. B. S.R.L.

Prin inserarea în contractul de prestări servicii a clauzei atributive de competenţă de la art. 17.2, părţile au înlăturat posibilitatea ca litigiile născute din convenţia lor să fie soluţionate de alte instanţe decât cea de la sediul prestatorului, reclamanta S.C. A. S.A., care se află în raza Judecătoriei Oradea.

Însă, contrar clauzei atributive stabilite de părţi, reclamanta a sesizat instanţa de la sediul pârâtei, iar pârâta nu a depus formularul de răspuns şi nici nu a răspuns pretenţiilor reclamantei prin alt mijloc adecvat, conform dispoziţiilor art. 1.030 alin. (4) C. proc. civ., prin care să invoce, în baza clauzei atributive de competenţă, excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei iniţial învestite.

Potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., "necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe".

Cum excepţia necompetenţei teritoriale nu a fost invocată în condiţiile enunţate, competenţa de soluţionare a cauzei rămâne dobândită în favoarea instanţei învestite de reclamantă, ca urmare a decăderii pârâtei din dreptul de a invoca o excepţie relativă şi pe care instanţa nu are dreptul să o invoce din oficiu; în consecinţă, instanţa nu se mai poate dezînvesti, chiar dacă, potrivit legii sau convenţiei părţilor, cauza ar intra în competenţa teritorială a altei instanţe.

Aşadar, în aplicarea art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 septembrie 2024.