Territorial jurisdiction for consumer disputes: de facto residence versus administrative domicile under Article 121 CPC

Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoşani la data de 02.03.2023 sub nr. x/2023, reclamanta A.. a chemat-o în judecată pe pârâta B., solicitând instanţei să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 370,97 RON reprezentând debit principal, la plata sumei de 57,55 RON, reprezentând penalităţi de întârziere calculate de creditorul iniţial asupra valorii totale a facturii, la plata dobânzii legale penalizatoare de la data cesiunii, 30.03.2022, până la data plăţii, la plata sumei de 931,18 RON, reprezentând daune reziliere/taxe reziliere şi echipamente, precum şi la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1026 şi următoarele C. proc. civ., art. 1566 şi următoarele C. civ.

Pârâta B., deşi legal citată, nu a depus la dosar întâmpinare.

La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, din 06.12.2023, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Botoşani şi a reţinut cauza în pronunţare pe excepţie.

Prin sentinţa civilă nr. 1947/06.12.2023, Judecătoria Botoşani a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Olteniţa.

În fundamentarea acestei sentinţe, în aplicarea art. 121 C. proc. civ., art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., art. 2 alin. (1) din Legea 193/2000 şi art. 3 C. civ., s-a reţinut că, întrucât, reclamanta are calitatea de profesionist, iar pârâtul pe cea de consumator, în speţă este vorba de o competenţă teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei în raza căreia consumatorul domiciliază efectiv, ceea ce presupune că excepţia necompetenţei teritoriale are un caracter absolut, putând fi invocată de oricare dintre părţi, de către procuror sau de instanţă din oficiu.

Astfel, având în vedere normele invocate şi faptul că domiciliul pârâtului este, conform DEPABD, în loc. Ulmeni, jud. Călăraşi, instanţa competentă pentru soluţionarea prezentei cereri de valoare redusă este Judecătoria Olteniţa, în a cărei circumscripţie se afla comuna loc. Ulmeni, unde domiciliază pârâtul consumator.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Olteniţa la data de 09.01.2024.

La data de 24.04.2024, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Olteniţa, arătând că locuieşte efectiv în Municipiul Botoşani, judeţ Botoşani.

Prin sentinţa civilă nr. 1722 din 3 iulie 2024, Judecătoria Olteniţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Botoşani; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă; a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă; totodată, a suspendat judecata cauzei până la soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

În fundamentarea acestei sentinţe, în aplicarea art. 121 din C. proc. civ., art. 129 alin. (2) pct. 3 şi art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., art. 1.028 alin. (2) din acelaşi cod, art. 3 alin. (2) şi (3) din C. civ., pct. 13 din Anexa la Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului şi art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 privind protecţia consumatorului, instanţa a reţinut următoarele:

Pârâta are calitatea de consumator, fiind beneficiarul serviciilor furnizate de C. S.A., pe care le-a contractat în scopuri din afara exerciţiului unei activităţi comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, iar, reclamanta are calitatea de profesionist, ţinând cont de faptul că este o întreprindere care exercită în mod sistematic activităţile înscrise în obiectul său de activitate.

Totodată, s-a constatat că domiciliul activ al pârâtei se află în Municipiul Botoşani, judeţ Botoşani, astfel cum rezultă din Referatul privind verificarea bazei de date a DEPABD.

Prin urmare, Judecătoria Botoşani este competentă teritorial să judece prezentul litigiu, având în vedere că domiciliul debitoarei se află în Municipiul Botoşani, iar prezenta cerere de chemare în judecată este formulată de un profesionist împotriva unui consumator.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Botoşani competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că obiectul litigiului poartă asupra unei cereri de valoare redusă formulate de un profesionist împotriva unui consumator, astfel că, raportat la limitele învestirii, sunt incidente dispoziţiile art. 121 teza I C. proc. civ., potrivit cărora, "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. (...)", aspect reţinut de ambele instanţe aflate în conflict.

Totodată, remarcă faptul că prezentul conflict de competenţă nu are la bază opinii diferite ale instanţelor cu privire la calificarea obiectului cererii de chemare în judecată, ci divergenţa pleacă de la interpretarea diferită a dispoziţiilor art. 121 C. proc. civ., relativ la notiunea de "domiciliu".

Potrivit dispoziţiilor art. 91 C. civ., "(1) Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane".

Prevederile legale evocate se completează cu cele ale art. 87 C. civ. potrivit cărora "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală". De asemenea, art. 89 din acelaşi act normativ prevede că "(1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispoziţiilor legii speciale. (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenţia de a avea acolo locuinţa principală, (3) Dovada intenţiei rezultă din declaraţiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declaraţii, din orice alte împrejurări de fapt".

În materia competenţei instanţelor, potrivit unei jurisprudenţe constante şi literaturii de specialitate, în ceea ce priveşte noţiunea de domiciliu interesează nu atât adresa la care figurează o persoană în evidenţele oficiale, cât aceea la care locuieşte efectiv, adică reşedinţa.

Înalta Curte apreciază că noţiunea de domiciliu, în vederea stabiliri instanţei competente teritorial, se raportează la domiciliul de fapt, domiciliu avut de către părţi la data sesizării instanţei.

Din actele dosarului rezultă ca la data sesizării instanţei, pârâta locuia la adresa de reşedinţă, în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Botoşani, reşedinţa fiind, de altfel, înscrisă în baza D.E.P.A.B.D.

Faţă de considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoşani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoşani.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 septembrie 2024.